Decizia protocolară nr.32.49/2026 din 29.07.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova nr.325/2022 (iniţiativa legislativă nr.280 din 27 iulie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea Codului

 electoral al Republicii Moldova nr.325/2022

(iniţiativa legislativă nr.280 din 27 iulie 2026)

nr. 32.49  din  29.07.2026

 (în vigoare 30.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-350 art.118 din 30.07.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 29 iulie 2026

Decizia protocolară nr.32.49/2026

PRIM-MINISTRU   Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova nr.325/2022, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.280 din 27 iulie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit notei de fundamentare, prin proiectul de lege sunt preconizate unele intervenţii de natura modificărilor şi completărilor aduse asupra unor dispoziţii din Codul electoral nr.325/2022, având drept scop perfecţionarea cadrului normativ electoral şi adaptarea acestuia la noile proceduri electorale.

Astfel, proiectul de lege prevede, în principal:

- revizuirea şi completarea unor noţiuni prevăzute de Codul electoral, inclusiv ajustarea definiţiilor existente şi introducerea unor noţiuni noi necesare aplicării procedurilor privind identificarea alegătorilor prin mijloace tehnice, votul prin corespondenţă şi utilizarea metodelor alternative de vot;

- modificarea normelor privind constituirea organelor electorale, în vederea menţinerii unui mecanism funcţional şi echilibrat de desemnare a membrilor acestora;

- instituirea unui cadru normativ distinct pentru metodele alternative de vot, în special pentru votul prin corespondenţă, inclusiv reglementarea procedurilor de înregistrare prealabilă, identificare la distanţă, organizare şi administrare a acestui proces, precum şi atribuirea unor competenţe exprese Comisiei Electorale Centrale în acest domeniu;

- instituirea unui consiliu electoral distinct pentru gestionarea proceselor specifice votului prin corespondenţă;

- revizuirea reglementărilor privind organizarea alegerilor regionale în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, inclusiv a normelor referitoare la constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei şi la condiţiile de eligibilitate ale membrilor acestuia, precum şi modificarea sistemului electoral pentru alegerea deputaţilor în Adunarea Populară a Găgăuziei prin înlocuirea sistemului uninominal cu sistemul proporţional, cu instituirea unor norme tranzitorii pentru aplicarea noului sistem electoral;

- instituirea unor măsuri pentru prevenirea utilizării resurselor administrative în scop electoral, inclusiv prin stabilirea obligaţiilor autorităţilor publice privind punerea la dispoziţie, în condiţii transparente şi egale, a spaţiilor destinate întâlnirilor cu alegătorii;

- ajustarea unor reglementări referitoare la referendum şi la exercitarea dreptului de vot, inclusiv prin instituirea condiţiei ca înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară să fie efectuată cu cel puţin 3 luni înainte de data scrutinului;

- ajustarea termenelor şi procedurilor privind operarea, suspendarea şi închiderea conturilor cu menţiunea "Fond electoral" şi "Destinat grupului de iniţiativă", precum şi extinderea posibilităţii concurenţilor electorali de a utiliza conturi de plată puse la dispoziţie de prestatorii de servicii de plată autorizaţi de Banca Naţională a Moldovei;

- modificarea procedurii de înregistrare a candidaţilor, în vederea implementării recomandărilor formulate de Misiunea de Observare a Alegerilor OSCE/ODIHR în Raportul final privind alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, prin instituirea posibilităţii de remediere a deficienţelor listelor de candidaţi, inclusiv în cazul în care excluderea unor candidaţi neeligibili determină nerespectarea cotei minime de reprezentare a ambelor sexe, cu acordarea unui termen pentru aducerea listelor în conformitate cu cerinţele legale.

În ansamblu, proiectul urmăreşte perfecţionarea cadrului normativ electoral prin reglementarea unor mecanisme noi de exercitare a dreptului de vot, ajustarea procedurilor electorale existente, consolidarea funcţionalităţii organelor electorale şi asigurarea unui proces electoral mai clar şi adaptat noilor realităţi. Realizarea acestor obiective presupune măsuri de ordin administrativ, tehnic şi organizatoric, care pot implica anumite costuri de implementare.

Totodată, potrivit compartimentului 4.2 "Impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative" din nota de fundamentare, implementarea proiectului poate implica necesitatea alocării unor resurse financiare suplimentare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor regionale din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, planificate pentru 15 noiembrie 2026, precum şi pentru dezvoltarea infrastructurii informaţionale aferente votului prin corespondenţă, adaptarea sistemelor informaţionale gestionate de Comisia Electorală Centrală, dezvoltarea mecanismelor de identificare digitală şi instruirea funcţionarilor electorali.

Cheltuielile urmează a fi planificate în limitele resurselor bugetare aprobate sau estimate în procesul elaborării proiectelor bugetare anuale.

În conformitate cu art.2 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Totodată, potrivit art.60 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legislativă a statului. În acest sens, stabilirea regulilor privind organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale reprezintă un domeniu care ţine de competenţa Parlamentului, în conformitate cu art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, care prevede reglementarea prin lege organică a sistemului electoral.

Cât priveşte conţinutul propriu-zis al proiectului, acesta urmează a fi revizuit prin prisma regulilor de tehnică legislativă, pentru asigurarea coerenţei, clarităţii şi previzibilităţii reglementărilor propuse.

Cu privire la propunerile de completare a Codului electoral în vederea reglementării posibilităţii concurenţilor electorali de a deschide şi utiliza, pe lângă conturile bancare, şi conturi de plată puse la dispoziţie de prestatorii de servicii de plată autorizaţi de Banca Naţională a Moldovei, recomandăm uniformizarea terminologiei utilizate pe tot parcursul proiectului de lege. În acest sens, propunem utilizarea doar a noţiunii de "cont de plăţi" în vederea substituirii noţiunilor de "cont bancar" şi "contul serviciului de plată" (ce se regăseşte inclusiv la pct.23 din proiect ce vizează modificarea art.56 alin.(15) lit.a) şi c)) şi utilizarea doar a noţiunii de "prestatori de servicii de plată prevăzuţi la art.5 alin.(1) lit.a)-d) din Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică", în locul noţiunilor de "bancă", "prestatorii serviciilor de plată" şi "instituţii bancare". Excepţie o constituie pct.24 din proiectul de lege privind modificarea art.57 alin.(4) pct.1 lit.f), în care se operează cu noţiunea de "[...] prestatorii serviciilor de plată din străinătate", aceasta fiind justificată de contextul normei.

Recomandarea este determinată de faptul că noţiunea de "prestator de servicii de plată", conform art.5 alin.(1) din Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică (denumită în continuare Legea nr.114/2012), are un caracter general şi se extinde inclusiv asupra băncilor şi sucursalelor înfiinţate în Republica Moldova de băncile din alte state, Băncii Naţionale a Moldovei şi Trezoreriei de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor, or, înţelegem că prin proiectul de lege, autorul are în vedere băncile şi prestatorii de servicii de plată nebancari.

Soluţia legislativă prevăzută la pct.9 privind intervenţiile asupra dispoziţiilor vizate în text nu este conformă cu cerinţele de claritate şi precizie a normelor juridice, întrucât face trimitere generică la aplicarea aceleiaşi modificări în alte dispoziţii ale actului normativ, fără a indica în mod distinct şi explicit textele asupra cărora se intervine. În acest sens, modificările urmează a fi prevăzute expres pentru fiecare articol, alineat sau punct vizat.

La pct.10, ţinând cont de faptul că modificările propuse vizează alin.(1) al art.28, acestea urmează a fi expuse prin intervenţii asupra pct.7) şi 8) ale alineatului menţionat. În acest sens, se va evita redactarea unor intervenţii distincte la nivelul alin.(1), întrucât obiectul modificării îl constituie anumite elemente structurale subsecvente ale acestuia.

Totodată, conform art.5 alin.(1) lit.a) din Legea nr.114/2012, băncile fac parte din categoria prestatorilor de servicii de plată. În acest context, modificările propuse la art.28, 51, 56 şi 57 din Codul electoral urmează a fi revizuite şi aduse în concordanţă cu terminologia şi prevederile Legii nr.114/2012.

Adiţional, se propune completarea pct.7) cu sintagma "în condiţiile legislaţiei aplicabile", pentru a clarifica faptul că accesul liber şi egal la serviciile bancare şi serviciile de plată se asigură cu respectarea cadrului normativ aplicabil, inclusiv a obligaţiilor prevăzute de legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului referitoare la evaluarea riscurilor şi aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei.

La pct.12, având în vedere că intervenţia legislativă vizează introducerea textului "certificare," după textul "activităţi de instruire,", este necesară reformularea propunerii de modificare în conformitate cu cerinţele de tehnică legislativă.

La pct.13:

în partea ce se referă la modificarea art.35 alin.(12¹), sintagma "în partea dispozitivă" urmează a fi substituită cu sintagma "în partea introductivă", conform uzanţei de redactare a actelor normative;

ţinând cont că alineatul (13¹) lit.c) are acelaşi obiect de reglementare ca şi alineatul (12¹) lit.c), intervenţiile propuse urmează a fi comasate prin expunerea acestora într-o singură normă de modificare.

La pct.14, referitor la redacţia nouă propusă pentru art.36, se consideră necesară revizuirea acesteia sub aspectul structurii. Textul expus anterior alin.(1) nu conţine o normă juridică propriu-zisă, ci reprezintă o explicaţie privind raţiunea instituirii reglementării ("Din motive de tehnică legislativă şi pentru a nu încărca textul"). Or, asemenea formulări explicative nu sunt caracteristice conţinutului unui act normativ, acesta urmând să cuprindă reguli juridice clare, precise şi aplicabile. În acest sens, textul urmează a fi reformulat prin consacrarea directă a regulii juridice aplicabile Consiliului Electoral Central al Găgăuziei.

Art.36 alin.(1) care reglementează independenţa organizaţională, funcţională, operaţională şi financiară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei necesită a fi revizuit prin prisma următoarelor reglementări şi evitarea ambiguităţii în interpretare, după cum urmează:

- independenţa organizaţională, funcţională, operaţională cu reglementările de la alin.(9), care statuează că structura şi efectivul limită ale aparatului de lucru al Consiliului Electoral Central al Găgăuziei se aprobă de către Comisia Electorală Centrală, precum şi angajarea personalului suplimentar în limitele stabilite de CEC;

- independenţa financiară cu reglementările de la alin.(6) privind finanţarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, precum şi finanţarea organizării şi desfăşurării alegerilor regionale se realizează din mijloacele prevăzute pentru alegeri din bugetul de stat din mijloacele prevăzute pentru alegeri, ce ar presupune că CEC va repartiza Consiliului menţionat mijloace financiare din bugetul general destinat alegerilor;

- independenţă organizaţională, funcţională, operaţională cu noile prevederi din alin.(3) ale art.37 precum că Consiliul Electoral Central al Găgăuziei deţin statut provizoriu de instituţie bugetară.

La art.36 alin.(7) considerăm oportun a fi revizuită utilizarea cuvântului "salariaţi", pentru a nu crea confuzie, având în vedere forma de remunerare conform proiectului.

Modificările propuse la art.36 alin.(1), (5), (6) şi modificările propuse la art.37 necesită a fi revizuite în vederea asigurării concordanţei cu cadrul normativ din domeniul finanţelor publice – Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 şi normelor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice – Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Considerăm oportună revizuirea înscrierilor efectuate în Registrul fiscal de stat în vederea excluderii codurilor fiscale atribuite de Serviciul Fiscal de Stat consiliilor electorale de circumscripţie. În subsidiar, informăm că atribuire provizorie a codului fiscal concurenţilor electorali şi grupurilor de iniţiativă în Registrul de stat al unităţilor de drept este un element nou care necesită o examinare mai complexă a implicaţiilor şi a repercusiunilor care le poate avea. Suplimentar, art.46 din Codul electoral este în dezacord cu prevederile de iradiere a persoanelor juridice, conform normelor Legii nr.220/2007.

Totodată, atribuirea statutului de "instituţie bugetară provizorie" consiliilor electorale necesită a fi precizată prin prisma cadrului juridic aplicabil instituţiilor bugetare. Or, instituţia bugetară reprezintă o categorie juridică determinată, cu un regim juridic specific, iar legislaţia în vigoare nu consacră noţiunea de "instituţie bugetară provizorie". Prin urmare, atribuirea unui statut provizoriu de instituţie bugetară acestor organe electorale necesită a fi corelată cu caracterul permanent al acestora şi cu regimul juridic stabilit de Codul electoral.

De asemenea, urmează a fi examinată oportunitatea atribuirii consiliilor electorale a unui statut care ar presupune înregistrarea acestora în Registrul de stat al unităţilor de drept. Or, consiliile electorale reprezintă organe electorale constituite în condiţiile Codului electoral pentru exercitarea atribuţiilor legale în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, având un regim juridic special, distinct de cel al entităţilor supuse înregistrării de stat. În acest sens, faptul constituirii consiliilor electorale în temeiul legii determină dobândirea de către acestea a competenţelor stabilite de cadrul normativ electoral, fără ca exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege să fie condiţionată de înregistrarea în Registrul de stat al unităţilor de drept.

În acelaşi timp, datele privind constituirea, componenţa şi activitatea organelor electorale sunt gestionate şi făcute publice de Comisia Electorală Centrală, ceea ce asigură transparenţa şi accesibilitatea informaţiilor relevante privind activitatea acestora. Prin urmare, instituirea obligaţiei de înregistrare a consiliilor electorale vizate în Registrul de stat al unităţilor de drept apare ca o soluţie insuficient justificată, întrucât ar determina dublarea procedurilor administrative prevăzute de legislaţia electorală, fără a produce efecte juridice suplimentare asupra regimului juridic al acestor organe.

Art.46 din Codul electoral stabileşte momente diferite pentru dizolvarea organelor electorale sau, după caz, pentru încetarea activităţii membrilor acestora, în funcţie de categoria organului electoral şi de finalizarea procedurilor electorale. Astfel, în cazul consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul întâi şi al birourilor electorale, dizolvarea de drept intervine la data confirmării rezultatelor alegerilor şi validării mandatelor, dar nu mai devreme de soluţionarea tuturor contestaţiilor depuse în perioada electorală, iar în cazul consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul al doilea, Codul electoral reglementează încetarea activităţii membrilor acestora, cu excepţia preşedintelui, fără a prevedea dizolvarea consiliului. Prin urmare, momentul dizolvării acestora este determinat de survenirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege şi nu poate fi stabilit anticipat prin indicarea unei perioade estimate.

Organul înregistrării de stat operează radierea în baza unui temei oficial, cert şi definitiv, care atestă dizolvarea sau încetarea existenţei juridice a entităţii. Prin urmare, transmiterea unei perioade estimate de către Comisia Electorală Centrală nu constituie un temei juridic suficient pentru radierea automată din Registru, în lipsa unui act juridic expres care să confirme dizolvarea sau încetarea activităţii organului electoral. În cazul în care termenul comunicat iniţial de Comisia Electorală Centrală nu va coincide cu finalizarea efectivă a tuturor procedurilor postelectorale, inclusiv soluţionarea contestaţiilor, renumărările sau alte proceduri prevăzute de lege, organul înregistrării de stat ar putea efectua radierea prematur sau, dimpotrivă, cu întârziere. Totodată, în lipsa informaţiilor actualizate privind încetarea activităţii organelor electorale, acestea ar putea rămâne înscrise în Registrul de stat al unităţilor de drept, generând neconcordanţe între datele înregistrate în resursele informaţionale de stat şi situaţia juridică reală a acestora, afectând principiul veridicităţii informaţiei înscrise în Registru.

La pct.17, modificarea propusă la art.39 alin.(6) lit.b) urmează a fi conexată cu pct.13 din proiect, care vizează art.35 alin.(4) lit.c), având în vedere obiectul similar de reglementare.

De asemenea, la completarea celui de-al doilea enunţ al alin.(6), urmează a fi indicat faptul că acesta este parte componentă a părţii introductive a alineatului, pentru asigurarea unei redactări corespunzătoare a intervenţiei propuse. Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru pct.40 vizând modificarea art.85 alin.(1).

La pct.18, privind modificarea art.40 alin.(2), utilizarea sintagmei "Temeiul de bază" necesită a fi revizuită sub aspectul preciziei normative. Or, această modalitate de redactare poate sugera existenţa unor alte temeiuri, conexe sau secundare, care nu sunt determinate de norma respectivă, ceea ce poate genera incertitudini privind sfera temeiurilor avute în vedere şi poate conduce la interpretări diferite în procesul de aplicare a normei. În acest sens, se recomandă reevaluarea soluţiei legislative propuse şi, eventual, excluderea pct.18 din proiect.

La pct.20, se constată o redactare necorespunzătoare a modificărilor propuse asupra art.51, prin indicarea repetată a aceluiaşi articol pentru intervenţii distincte. În acest sens, modificările asupra alin.(3) şi alin.(10) urmează a fi subsumate unei singure intervenţii asupra art.51, cu expunerea separată a alineatelor asupra cărora se operează modificări.

La pct.22, ce vizează modificarea art.54, se propune completarea alin.(5), după textul "Se interzice finanţarea" cu sintagma "directă sau indirectă", în vederea evitării oricăror interpretări care ar permite eludarea măsurilor restrictive privind finanţarea campaniilor electorale.

La pct.23 propunem substituirea cuvintelor "prestatorii serviciilor de plată", la orice formă gramaticală, cu cuvintele "prestatorii de servicii de plată nebancari", la forma gramaticală corespunzătoare, în concordanţă cu prevederile Legii nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică.

La fel, în redacţia propusă a art.56 alin.(15) lit.a) şi c) din Codul electoral, cuvintele "la contul bancar sau al serviciului de plată" urmează a fi substituite cu cuvintele "la contul bancar sau la contul de plăţi".

Totodată, menţionăm că, potrivit art.167 din Codul fiscal, prestatorii de servicii de plată au obligaţia informării Serviciului Fiscal de Stat cu privire la deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor bancare şi/sau de plăţi, nu şi la suspendarea operaţiunilor pe aceste conturi.

Referitor la art.56 alin.(11), care instituie obligaţia băncilor şi a prestatorilor de servicii de plată de a informa săptămânal, prin mijloace electronice, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie despre rulajul mijloacelor băneşti şi soldul conturilor cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă", luând în considerare că modalitatea de prezentare a informaţiei urmează a fi stabilită de Comisia Electorală Centrală, se recomandă ca modalitatea de transmitere a acestor informaţii să valorifice, după posibilitate, platforma de interoperabilitate (MConnect), ca mijloc unic de schimb de date între autorităţile publice şi prestatorii de servicii financiare, în temeiul art.6 din Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate.

Suplimentar, la pct.23, având în vedere că se propune modificarea a trei alineate consecutive ale art.56, respectiv alin.(11), (12) şi (13), acestea urmează a fi comasate într-un singur alineat prin utilizarea formulei:

"alineatele (11)-(13) vor avea următorul cuprins:".

De asemenea, modificările propuse pentru art.56 alin.(15) urmează a fi revizuite, astfel încât intervenţiile asupra elementelor componente ale acestuia să fie reflectate într-o dispoziţie distinctă, consacrată alineatului respectiv.

La pct.24, ce ţine de modificarea art.57 la alin.(2), precum şi a alin.(4) pct.1 lit.f), se propune substituirea sintagmelor "operaţiuni bancare sau de plată" şi "virament bancar sau operaţiune de plată" cu sintagma "transfer de fonduri", pentru a reflecta în mod adecvat modalitatea de efectuare a donaţiilor prin virament şi pentru a exclude posibilitatea efectuării acestora prin depuneri de numerar anonime la terminale neasistate.

În acest sens, semnalăm că potrivit art.4 din Legea nr.114/2012, operaţiunea de plată se referă inclusiv la servicii care permit depunerea de numerar într-un cont de plăţi.

La pct.30, referitor la completarea art.68 cu alin.(11¹), se consideră necesară revizuirea conţinutului normei propuse, întrucât aceasta reuneşte într-o singură dispoziţie mai multe situaţii juridice distincte, respectiv condiţia de aplicare a procedurii, acordarea termenului pentru remedierea listei de candidaţi, condiţiile de modificare a acesteia şi consecinţele nerespectării cerinţelor legale. În vederea asigurării clarităţii, aceste aspecte urmează a fi delimitate distinct, prin stabilirea separată a situaţiei care determină aplicarea procedurii, a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse şi a consecinţelor juridice în cazul neconformării.

Totodată, ultima teză a alin.(11¹), referitoare la posibilitatea depunerii unui set nou de documente, necesită precizare sub aspectul conţinutului şi al momentului aplicării acesteia. Or, nu rezultă clar dacă norma are în vedere depunerea integrală a documentelor necesare pentru înregistrare sau doar prezentarea documentelor aferente modificărilor operate în lista de candidaţi. În acest sens, prevederea urmează a fi corelată cu termenul procedural aplicabil depunerii documentelor de înregistrare.

Suplimentar, în privinţa soluţiei privind completarea art.68 cu alin.(11¹), se impune revizuirea numerotării alineatului propus, întrucât utilizarea formei "(11¹)" presupune existenţa unei structuri care justifică inserarea acestuia între alineatele existente. În lipsa unei asemenea succesiuni, completarea urmează a fi efectuată cu respectarea consecutivităţii numerotării alineatelor.

La pct.36, privind modificarea art.78 alin.(6) lit.a), pentru asigurarea uniformităţii terminologice şi corelarea cu prevederile art.3 alin.(1) şi (2), art.4 alin.(6) din Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, se propune substituirea sintagmei "inclusiv cartea sau buletinul de identitate digital, generat", cu sintagma "inclusiv versiunea digitală a cărţii de identitate sau a buletinului de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, generată".

Totodată, utilizarea, în cuprinsul normei art.78 alin.(6) lit a) şi art.80¹ alin. (2), a sintagmei "recunoscut pe teritoriul Republicii Moldova", în lipsta stabilirii exprese a instrumentelor, procedurilor şi condiţiilor de recunoaştere, poate genera incertitudini privind aplicarea normei. În acest sens, se recomandă revizuirea sintagmei menţionate şi substituirea acesteia, după caz, cu termeni consacraţi de cadrul normativ aplicabil, precum "certificat", "reglementat de actele normative", "aprobat" sau alte noţiuni corespunzătoare.

De asemenea, la pct.37, în ceea ce priveşte norma privind modificarea art.80¹ alin.(1), menţionăm că Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere, în vigoare în prezent, nu reglementează noţiunea "portofel pentru identitate digitală". Un proiect de lege nou în domeniu (număr unic 395/MDED/SIS/2026), aflat în etapa de expertizare şi prin care se transpune parţial Regulamentul (UE) nr.910/2014, cu modificările aduse prin Regulamentul (UE) 2024/1183 (eIDAS 2.0), va reglementa această noţiune şi, concomitent, va abroga Legea nr.124/2022; proiectul urmează să intre în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (preconizat, în acest sens, pentru anul 2028). În acest context, având în vedere că aplicaţia guvernamentală integrată a serviciilor electronice EVO a fost deja lansată în versiunea 2.0, conformă standardelor eIDAS 2.0, şi îndeplineşte în esenţă funcţiile unui portofel pentru identitate digitală, se propune, cu titlu de soluţie tranzitorie, completarea art.80¹ alin.(2), după cuvintele "portofelului pentru identitate digitală", cu textul " , al aplicaţiei guvernamentale integrate a serviciilor electronice EVO".

La pct.37, în vederea asigurării conformităţii cu instrumentele de identificare electronică reglementate de Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere, precum şi cu prevederile Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, care reglementează funcţionarea portofelelor pentru identitatea digitală certificate, a mijloacelor de identificare electronică de nivel de asigurare ridicat şi a serviciilor de încredere calificate, se propune expunerea art.80 în redacţia:

"Articolul 80¹. Dispoziţii generale privind metodele alternative

(1) Alegătorii îşi pot exercita dreptul de vot prin metode alternative în condiţiile prezentului cod şi ale regulamentelor aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(2) Procedura de înregistrare, în contextul exercitării votului prin metode alternative, se realizează cu condiţia identificării electronice a persoanei utilizând una din următoarele metode:

a) portofelele pentru identitatea digitală certificate;

b) mijloacele de identificare electronică de nivel de asigurare ridicat (care oferă un nivel de asigurare echivalent, din perspectiva fiabilităţii, cu prezenţa fizică);

c) serviciile de încredere calificate.

(3) Funcţionarea portofelelor pentru identitatea digitală certificate, mijloacelor de identificare electronică şi serviciilor de încredere calificate se realizează în conformitate cu Legea nr.124/2022 privind identificare electronică şi serviciile de încredere.".

La art.80² alin.(1), care prevede ,,La stabilirea de către Comisia Electorală Centrală a ţărilor unde se vor implementa metodele alternative de vot sau votul prin corespondenţă se va ţine cont de următoarele criterii" se propune completarea cu litera e) ,,alocaţiile bugetare prevăzute în bugetul Comisiei Electorale Centrale pentru metode alternative de vot."

Suplimentar, ţinând cont de faptul că în conformitate cu art.19 alin.(4) din Codul electoral nr.325/2022, Comisia Electorală Centrală este persoană juridică de drept public, finanţarea activităţii, elaborarea, gestionarea şi executarea bugetului Comisiei, se realizează în conformitate cu Legea nr.181/2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Consiliile electorale de circumscripţie de nivelurile al doilea şi întâi, birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi Consiliul Electoral Central al Găgăuziei nu au statut de persoană juridică, nu dispun de buget propriu, acestea fiind subdiviziuni subordonate Comisiei Electorale Centrale. Respectiv, responsabil de ţinerea evidenţei contabile, gestionarea, distribuirea mijloacelor financiare şi executarea bugetului Comisiei Electorale Centrale îi revine nemijlocit Comisiei Electorale Centrale.

În această ordine de idei, se propune ajustarea Codului electoral nr.325/2022, după cum urmează:

1. abrogarea art.37 alin.(2) lit.c);

2. la art.48:

2.1. expunerea în redacţie nouă a alin.(1) după cum urmează:

,,(1) Comisia Electorală Centrală este responsabilă de utilizarea eficientă, conform destinaţiei şi în limitele bugetare aprobate, a mijloacelor financiare alocate pentru alegeri, precum şi de asigurarea disciplinei bugetar-financiare potrivit cadrului normativ privind ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară.";

2.2. abrogarea alin.(2) şi (5);

3. abrogarea art.49 alin.(1).

În context, se va ajusta întregul Cod electoral nr.325/2022 în partea сe ţine de gestionarea mijloacelor financiare alocate în bugetul Comisiei Electorale Centrale.

La pct.39, privind completarea art.84 cu alin.(5), se impune revizuirea intervenţiei propuse, având în vedere că articolul menţionat conţine deja un alineat (5) în redacţia în vigoare.

La art.II:

Alin. (2), norma tranzitorie urmează a fi revizuită, întrucât instituie o derogare generală de la prevederile prezentei legi referitoare la alegerea deputaţilor în Adunarea Populară a Găgăuziei potrivit sistemului proporţional, fără indicarea expresă a normelor de la care se derogă. Or, având în vedere că modificările Codului electoral sunt operate prin art.I al proiectului, iar dispoziţiile tranzitorii sunt cuprinse în art.II, este necesară o delimitare clară a prevederilor Codului electoral a căror aplicare este înlăturată pentru primul scrutin organizat după intrarea în vigoare a legii.

Se impune revizuirea trimiterilor la "alegerile prevăzute la alin.(1)" utilizate în cuprinsul normelor tranzitorii, întrucât alin.(1) reglementează intrarea în vigoare a legii şi nu conţine prevederi referitoare la alegeri. În consecinţă, nu este clar determinat obiectul la care se raportează aceste norme. În acest sens, urmează a fi ajustată structura articolului şi precizate expres dispoziţiile sau alegerile vizate.

Referitor la Nota de fundamentare:

Pct. 4.2 privind impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative, nu conţine o estimare cantitativă a costurilor generate de implementarea modificărilor la Codul electoral. Însă, prin prisma prevederilor proiectului, acesta va implica cheltuieli bugetare suplimentare vizavi de organizarea şi desfăşurarea alegerilor regionale din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi activitatea permanentă a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei în sumă de cca 6,7 mil lei, precum şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale pentru metodele alternative de vot.

Având în vedere cele expuse supra, Guvernul susţine iniţiativa legislativă, cu recomandarea ca autorii şi entităţile vizate, la definitivare pentru lectura a doua să aibă discuţii în scopul consolidării cadrului normativ din domeniul electoral.