Decizia protocolară nr.39.13/2026 din 09.09.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ aferent domeniului sanitar-veterinar) (iniţiativa legislativă nr.251 din 14 iulie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ aferent domeniului sanitar-veterinar)

(iniţiativa legislativă nr.251 din 14 iulie 2026)

nr. 39.13  din  09.09.2026

 (în vigoare 10.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 440-443 art. 132 din 10.09.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 9 septembrie 2026

Decizia protocolară nr.39.13/2026

PRIM-MINISTRU  Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ aferent domeniului sanitar-veterinar), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.251 din 14 iulie 2026) de către domnul Iurie Levinschi, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

Sub aspectul intenţiei de reglementare, proiectul urmăreşte consolidarea cadrului normativ în domeniul sanitar-veterinar prin perfecţionarea mecanismelor de prevenire şi control al bolilor transmisibile la animale, asigurarea trasabilităţii medicamentelor de uz veterinar, dezvoltarea sistemelor de identificare şi trasabilitate a animalelor, precum şi îmbunătăţirea cadrului juridic aplicabil activităţii exploataţiilor zootehnice.

În acest scop, proiectul propune modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea ajustării reglementărilor privind prevenirea şi controlul bolilor la animale, circulaţia şi evidenţa medicamentelor de uz veterinar, identificarea şi trasabilitatea animalelor, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii exploataţiilor zootehnice.

Totodată, în procesul de avizare au fost formulate observaţii şi propuneri de ordin juridic şi tehnico-legislativ, care urmează a fi examinate la definitivarea proiectului, în vederea asigurării coerenţei şi clarităţii cadrului normativ, a protecţiei sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor, a prevenirii impactului negativ asupra mediului, precum şi a utilizării eficiente a resurselor publice.

Cu referire la modificarea Legii zootehniei nr.213/2022, în ceea ce priveşte intervenţia propusă la art.9, prin care se instituie posibilitatea amplasării unor exploataţii de animale în intravilanul localităţilor, se consideră necesară revizuirea soluţiei normative propuse şi corelarea expresă a acesteia cu prevederile legislaţiei în domeniul urbanismului, construcţiilor, sănătăţii publice şi protecţiei mediului.

În ceea ce priveşte limitele maxime ale efectivelor de animale admise în exploataţiile autorizate amplasate în intravilan, se consideră necesară revizuirea prevederilor propuse referitoare la plafonul efectivelor de animale, astfel încât reglementarea să fie clară şi fundamentată din punct de vedere tehnico-ştiinţific.

Astfel, prevederile referitoare la limita de 30 de bovine, prevăzută la lit.a), şi limita de 150 de ovine sau caprine, prevăzută la lit.c), urmează a fi completate cu textul "animale adulte şi descendenţii acestora, dar nu mai mult de 50 UVM".

De asemenea, lit.d), care prevede limita de 150 de porcine, urmează a fi expusă în următoarea redacţie:

"d) 15 porcine adulte de reproducţie şi descendenţii acestora sau 150 de porcine la creştere şi îngrăşare".

Ajustările propuse sunt necesare pentru asigurarea proporţionalităţii reglementării, ţinând cont de particularităţile speciilor de animale, de tehnologiile de creştere şi de capacitatea exploataţiilor zootehnice.

Totodată, s-a constatat că simpla instituire a posibilităţii amplasării exploataţiilor în intravilan, în baza deciziei consiliului local şi cu acordul proprietarilor vecini, nu asigură un mecanism suficient pentru evaluarea compatibilităţii obiectivului cu funcţiunea zonei, cu cerinţele sanitare şi normele urbanistice, precum şi cu condiţiile de protecţie a mediului.

Se menţionează că includerea unui teren în intravilan nu presupune, în mod automat, compatibilitatea acestuia cu desfăşurarea oricărei activităţi zootehnice, iar amplasarea exploataţiilor trebuie să respecte documentaţia de urbanism aprobată, regimul funcţional al terenului, normele sanitare şi cerinţele privind protecţia factorilor de mediu.

În acest context, urmează a fi asigurată respectarea prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, potrivit cărora operaţiunile de urbanism se desfăşoară în baza documentaţiei de urbanism aprobate, iar zonele funcţionale se stabilesc prin documentaţia de urbanism aferentă localităţii.

De asemenea, este necesară corelarea expresă a prevederilor proiectului cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, având în vedere că anumite categorii de exploataţii zootehnice, în funcţie de capacitatea acestora de creştere a animalelor, pot intra sub incidenţa procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului.

În lipsa unei asemenea corelări, există riscul unor interpretări divergente ale normelor aplicabile şi al aplicării neuniforme a cadrului juridic, întrucât îndeplinirea condiţiilor prevăzute de proiect şi adoptarea unei decizii de către consiliul local nu pot substitui procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, în cazurile în care acestea sunt obligatorii potrivit legislaţiei.

Se relevă că exploataţiile zootehnice pot genera factori cu impact potenţial asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, inclusiv emisii de amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi organice, bioaerosoli, mirosuri, zgomot, precum şi riscuri de contaminare a solului şi a apelor în cazul gestionării necorespunzătoare a dejecţiilor şi a apelor uzate.

În acest sens, este necesară includerea în nota de fundamentare a unei analize a impactului asupra mediului, inclusiv sub aspectul efectelor asupra calităţii aerului, resurselor de apă, solului şi biodiversităţii, al gestionării deşeurilor şi subproduselor de origine animală, precum şi a unei evaluări a riscurilor asociate activităţilor zootehnice propuse a fi desfăşurate în intravilan.

Totodată, se menţionează că stabilirea efectivelor maxime de animale admise în intravilan necesită o fundamentare tehnico-ştiinţifică, întrucât impactul unei exploataţii nu este determinat exclusiv de numărul de animale, ci şi de specie, tehnologia de creştere, densitatea construcţiilor, infrastructura disponibilă, sistemele de gestionare a dejecţiilor, alimentarea cu apă, evacuarea apelor uzate şi nivelul de biosecuritate.

Cu referire la condiţia obţinerii acordului proprietarilor vecini aflaţi pe o rază de 200 m, se constată că aceasta poate genera dificultăţi de ordin practic şi riscuri de aplicare discreţionară. Acordul proprietarilor vecini poate avea cel mult un caracter complementar, de informare şi acceptabilitate socială, fără a substitui evaluările de risc, procedurile de autorizare şi respectarea cerinţelor obligatorii privind sănătatea publică, urbanismul şi protecţia mediului.

În acest context, se consideră necesară revizuirea soluţiei propuse prin stabilirea unor criterii obiective şi verificabile privind amplasarea exploataţiilor, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea documentaţiei de urbanism, a normelor sanitare, a cerinţelor de protecţie a mediului şi a procedurilor de evaluare aplicabile.

Cu privire la modificarea Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, se consideră necesară revizuirea soluţiei normative propuse în partea ce ţine de instituirea Sistemului informaţional de trasabilitate şi utilizare a medicamentelor de uz veterinar.

În redacţia propusă, proiectul poate crea impresia instituirii unui sistem informaţional nou şi distinct, deşi funcţionalităţile aferente gestionării datelor privind medicamentele de uz veterinar pot fi integrate în infrastructura informaţională existentă, în special în cadrul Sistemului informaţional integrat "e-ANSA" şi al Registrului de stat al medicamentelor de uz veterinar.

Crearea unui sistem informaţional distinct pentru gestionarea aceloraşi categorii de date poate genera paralelisme instituţionale, dublarea proceselor de colectare şi prelucrare a informaţiilor, riscuri de neconcordanţă între evidenţe, precum şi cheltuieli suplimentare pentru dezvoltarea, administrarea şi mentenanţa acestuia.

În acest context, se propune examinarea oportunităţii extinderii funcţionalităţilor sistemelor informaţionale existente, astfel încât datele privind înregistrarea, utilizarea şi trasabilitatea medicamentelor de uz veterinar să fie gestionate în cadrul unui flux informaţional unic şi coerent.

Totodată, este necesară completarea notei de fundamentare cu o analiză detaliată a impactului financiar, inclusiv cu estimarea costurilor aferente dezvoltării, implementării şi administrării soluţiilor informaţionale, identificarea surselor de finanţare şi prezentarea calculelor justificative privind eventualele cheltuieli suplimentare.

Referitor la modificarea Legii nr.119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar, se comunică că propunerea de completare a articolului 8 cu alineatul (10¹), prin care se prevede remunerarea membrilor şi a secretarului Comisiei medicamentelor de uz veterinar, nu se susţine.

Soluţia normativă propusă nu corespunde nivelului de reglementare propriu legii. Aspectele ce ţin de organizarea internă a activităţii unei structuri cu caracter consultativ constituite pe lângă o autoritate administrativă, reprezintă elemente de detaliu care, potrivit exigenţelor Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, urmează a fi reglementate prin acte normative subordonate legii, iar nu prin lege.

În acest sens, se relevă că art.8 alin.(10) din Legea nr.119/2018 atribuie, în prezent, reglementarea acestor aspecte, inclusiv a modului de remunerare, unui act normativ subordonat legii, soluţie care asigură flexibilitatea necesară adaptării mecanismului. Or, prin pct.1 al art.III din proiect se propune excluderea cuvintelor "modul de remunerare" din norma de delegare, iar prin pct.2 - stabilirea prin lege a cuantumului remunerării, ceea ce conduce la rigidizarea nejustificată a cadrului juridic, întrucât orice ajustare ulterioară a mecanismului ar presupune modificarea legii.

Totodată, nu este argumentată necesitatea instituirii unei remunerări distincte pentru activitatea desfăşurată în cadrul Comisiei medicamentelor de uz veterinar. Comisia are caracter consultativ, iar volumul activităţii membrilor şi al secretarului acesteia nu justifică, prin el însuşi, instituirea unei asemenea remunerări. Mai mult, cuantumul propus apare ca fiind disproporţionat în raport cu volumul şi complexitatea activităţii efectiv desfăşurate.

Se menţionează, de asemenea, că textul propus extinde în mod expres remunerarea şi asupra membrilor desemnaţi din rândul funcţionarilor publici, care participă la lucrările Comisiei în virtutea atribuţiilor de serviciu şi sunt remuneraţi pentru îndeplinirea acestora. O asemenea soluţie nu se corelează cu principiul salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar, consacrat de Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

În plus, propunerea generează cheltuieli suplimentare cu caracter permanent din contul mijloacelor financiare alocate Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor din bugetul de stat, în condiţiile în care nota de fundamentare nu conţine estimarea acestor cheltuieli, identificarea surselor de finanţare şi calculele justificative aferente.

Prin urmare, se impune excluderea propunerii de completare a art.8 din Legea nr.119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar, cu alineatul (10¹).

Cu privire la modificările propuse Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008, se consideră necesară corelarea prevederilor propuse cu cadrul normativ existent şi revizuirea mecanismului sancţiunator instituit.

În particular, este necesară substituirea sintagmei "Sistemul de Identificare şi Trasabilitate a Animalelor" cu noţiunea utilizată în legislaţia în vigoare - "Registrul de stat al animalelor", având în vedere că, în prezent, instrumentul juridic şi tehnic aplicabil este registrul menţionat.

De asemenea, regimul sancţionator propus urmează a fi reexaminat prin prisma principiilor proporţionalităţii şi individualizării răspunderii contravenţionale. Majorarea cuantumului sancţiunilor urmează a fi fundamentată prin date obiective privind frecvenţa faptelor, gradul de prejudiciabilitate al acestora şi eficienţa sancţiunilor aplicate în prezent.

Totodată, se consideră necesară excluderea cuvintelor "pentru fiecare animal neidentificat sau neînregistrat", întrucât menţinerea acesteia poate conduce la multiplicarea automată a sancţiunii şi nu asigură individualizarea răspunderii în funcţie de circumstanţele concrete ale cazului.

În acest sens, sancţiunile propuse urmează a fi corelate cu prevederile art.9 şi 41 din Codul contravenţional, precum şi cu regimul sancţionator aplicabil celelalte fapte prevăzute la art.158¹ din acelaşi Cod.

Cu privire la aspectele tehnico-legislative şi financiare, se consideră necesară ajustarea structurii proiectului, corelarea dispoziţiilor de modificare cu prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative şi asigurarea unei redactări unitare şi coerente a normelor propuse.

De asemenea, se menţionează că unele prevederi ale proiectului pot genera impact financiar asupra bugetului public, inclusiv prin instituirea şi administrarea unor funcţionalităţi informaţionale noi, atribuirea unor competenţe suplimentare Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi prin instituirea unui mecanism de remunerare a membrilor şi a secretarului Comisiei medicamentelor de uz veterinar.