Decizia protocolară nr.4.19 din 04.02.2026 \rAviz la proiectul hotărârii Parlamentului privind elaborarea Conceptului naţional "Digitalizarea proceselor electorale" (iniţiativa legislativă nr.399 din 8 decembrie 2025)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la  proiectul  hotărârii  Parlamentului  privind  elaborarea

Conceptului naţional "Digitalizarea proceselor electorale"

(iniţiativa legislativă nr.399 din 8 decembrie 2025)

nr. 4.19  din  04.02.2026

 (în vigoare 05.02.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 69-71 art.14 din 05.02.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 4 februarie 2026

Decizia protocolară nr.4.19/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul hotărârii Parlamentului privind elaborarea Conceptului naţional "Digitalizarea proceselor electorale", înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.399 din 8 decembrie 2025) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit proiectului, Conceptul naţional "Digitalizarea proceselor electorale" este conceput ca un document tehnic destinat să stabilească o viziune unitară de modernizare a întregului ciclu electoral, prin definirea arhitecturii tehnice a soluţiilor tehnologice aplicabile, a responsabilităţilor instituţionale, a standardelor de securitate şi a calendarului de implementare, precum şi a eventualelor modificări legislative necesare. Prin natura şi finalitatea sa, Conceptul vizează, la această etapă, în principal aspecte de ordin tehnic, organizaţional şi instituţional, fără a presupune în mod direct intervenţii normative sau modificări ale cadrului legal existent.

Totodată, este important să menţionăm că domeniul digitalizării proceselor electorale a fost abordat deja instituţional de către Comisia Electorală Centrală, care în anul 2021 a constituit un grup interinstituţional de lucru pentru elaborarea conceptului şi a planului de acţiuni privind digitalizarea procesului electoral, iar ulterior, în anul 2022, Comisia Electorală Centrală a aprobat Conceptul Sistemului de vot prin Internet "e-Votare". În calitatea sa de autoritate publică independentă şi de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală exercită atribuţiile legale privind analiza şi perfecţionarea procedurilor electorale, gestionarea sistemelor informaţionale electorale şi elaborarea actelor normative subsecvente.

Astfel, în prezent, Comisia Electorală Centrală se află într-un proces de auditare a sistemelor informaţionale electorale, etapă prealabilă şi indispensabilă pentru evaluarea nivelului de securitate, interoperabilitate şi eficienţă a arhitecturii digitale existente. În acest context, se constată necesitatea delimitării clare între votul prin internet şi utilizarea soluţiilor digitale în cadrul votului clasic, fiecare dintre aceste opţiuni implicând cerinţe tehnice, costuri financiare şi riscuri distincte, care urmează a fi analizate diferenţiat.

În aceste condiţii, iniţierea de către Parlament a unui nou grup de lucru interinstituţional cu un mandat similar, precum şi atribuirea acestuia a sarcinii de elaborare a Conceptului, necesită o analiză care să asigure delimitarea clară a responsabilităţilor şi evitarea suprapunerilor cu activităţile care se realizează deja de către Comisia Electorală Centrală. Totodată, pentru o bună organizare şi pentru utilizarea eficientă a resurselor, ar fi utilă valorificarea experienţei şi a mecanismelor deja existente la nivelul Comisiei Electorale Centrale, inclusiv cele rezultate din activitatea grupului de lucru. În virtutea rolului său de autoritate publică specializată şi independentă în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală este în măsură să elaboreze şi să prezinte o viziune clară şi fundamentată privind etapa actuală a digitalizării proceselor electorale, în limitele atribuţiilor sale legale şi ale cadrului normativ existent.

Sub aspect financiar, deşi autorii proiectului menţionează că constituirea grupului de lucru nu ar implica cheltuieli suplimentare, elaborarea Conceptului naţional "Digitalizarea proceselor electorale" presupune, în mod inevitabil, alocarea unor resurse financiare. Absenţa unor estimări financiare orientative încă de la etapa de iniţiere poate influenţa gradul de completitudine al analizei impactului bugetar şi nivelul de previzibilitate al implementării măsurilor propuse. În acest sens, se semnalează lipsa unei analize a impactului bugetar pe termen mediu şi se atrage atenţia asupra faptului că implementarea unor soluţii, precum cea a votului prin internet, implică evaluări de fezabilitate şi resurse financiare semnificative.

De asemenea, se recomandă că în art.8, la final, să se excludă textul " , fără cheltuieli bugetare suplimentare la această etapă", acesta fiind impropriu în contextul prevederilor articolului prenotat.

Totodată, prin Legea nr.109/2024 privind implementarea parţială a votului prin corespondenţă, modificată în anul 2025, s-a instituit deja un mecanism distinct de testare a metodelor alternative de vot. Acest cadru normativ a avut drept scop atât facilitarea exercitării dreptului de vot printr-o metodă alternativă, cât şi evaluarea oportunităţii implementării permanente a acesteia. Votul prin corespondenţă a fost aplicat cu titlu de pilotare în cadrul scrutinelor din anul 2024, iar ulterior aria de aplicare a fost extinsă la alegerile parlamentare din anul 2025, confirmând abordarea graduală şi etapizată adoptată de către legiuitor.

Prin urmare, experienţa respectivă demonstrează că introducerea unor noi modalităţi de vot presupune, în mod necesar, testare prealabilă, evaluarea riscurilor şi asigurarea garanţiilor de integritate, de confidenţialitate şi de trasabilitate a procedurilor electorale. În acest sens, înainte de iniţierea unor soluţii tehnologice noi, se impune evaluarea şi consolidarea mecanismelor alternative deja instituite şi testate, în vederea menţinerii stabilităţii şi credibilităţii procesului electoral.

În concluzie, pot fi evidenţiate două repere esenţiale. Pe de o parte, Parlamentul deţine competenţa exclusivă de a reglementa prin lege procesul electoral, inclusiv aspectele ce ţin de metodele alternative de vot. Pe de altă parte, exercitarea acestei competenţe poate fi sprijinită de evaluări obiective şi fundamentate, care să ia în considerare fezabilitatea tehnică şi financiară, riscurile potenţiale (securitatea cibernetică, integritatea votului, confidenţialitatea şi trasabilitatea), impactul asupra încrederii publice, precum şi rezultatele pilotării deja realizate, care, potrivit recomandărilor Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), exprimate în Opinia adoptată la 21-22 iunie 2024 (pct. 28), indică oportunitatea examinării votului prin corespondenţă ca metodă alternativă, cu aplicare permanentă după alegerile parlamentare din 2025.

În acelaşi timp, este de menţionat faptul că, în cazul instituirii unui grup de lucru sub egida Parlamentului pentru elaborarea Conceptului "Digitalizarea proceselor electorale", urmează a fi analizată suplimentar implicarea autorităţilor publice centrale, conform competenţei, la diferite etape.

Din punctul de vedere al oportunităţii, subliniem că adoptarea iniţiativei legislative rămâne la latitudinea Parlamentului.