BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Documente

Decizia protocolară nr.43.14 din 10.12.2025 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind optimizarea procedurilor la eliberarea actelor permisive) (iniţiativa legislativă nr.381 din 27 noiembrie 2025)

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
10.12.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

(privind optimizarea procedurilor la eliberarea actelor

permisive) (iniţiativa legislativă nr.381

din 27 noiembrie 2025)

nr. 43.14  din  10.12.2025

 (în vigoare 11.12.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 611-613 art. 66 din 11.12.2025

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 10 decembrie 2025

Decizia protocolară nr.43.14/2025

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind optimizarea procedurilor la eliberarea actelor permisive), înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.381 din 27 noiembrie 2025) de către domnii Dorian Istratii şi Ilie Ionaş, deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Guvernul susţine obiectivul general de optimizare a actelor permisive, conform angajamentelor asumate privind debirocratizarea şi alinierea la normele Uniunii Europene stipulate în Planul de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025.

1. La articolul I din proiect, care operează modificări la articolul 142 din Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică:

Propunerea de modificare a articolului 14² din Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, prin care se elimină termenul de valabilitate a licenţei şi se introduce notificarea periodică o dată la 5 ani, are ca scop modernizarea regimului de licenţiere. Excluderea termenului de valabilitate a licenţei suprimă mecanismul de revalidare periodică, iar notificarea prevăzută la alineatul (8) devine singurul instrument de verificare. În acelaşi timp, alineatul (6) litera f) permite suspendarea licenţei doar pentru neexpedierea notificării, fără a acoperi situaţia în care notificarea este transmisă, dar documentele demonstrează neîntrunirea condiţiilor de licenţiere.

Această abordare creează riscul ca o unitate farmaceutică să îşi continue activitatea, deşi nu mai întruneşte cerinţele legale, în lipsa unui temei expres de suspendare sau de retragere pentru neconformitate. Totodată, actualele temeiuri de retragere nu acoperă ipoteza constatării neîndeplinirii condiţiilor de licenţiere în urma notificării periodice. Eliminarea termenului de valabilitate a licenţei necesită introducerea unor garanţii suplimentare pentru evitarea suspendărilor pe termen nedefinit şi pentru asigurarea controlului efectiv asupra menţinerii conformităţii.

Atenţionăm suplimentar că alineatul (8) face trimitere la "cerinţele de licenţiere prevăzute de prezentul articol", deşi articolul 14² stabileşte doar documentele necesare pentru eliberarea licenţei. De asemenea, sintagma "cu excepţia cererii" este neclară, cererea fiind prevăzută la alineatul (1) litera a), motiv pentru care este necesară specificarea explicită a acesteia.

În sensul celor expuse propunem:

1) completarea textului cu un temei expres de retragere a licenţei în cazul constatării neîndeplinirii cerinţelor de licenţiere în urma notificării sau a verificărilor ulterioare;

2) corectarea alineatului (8), prin excluderea trimiterii la "cerinţele de licenţiere prevăzute de prezentul articol" şi indicarea explicită a cererii de la alineatul (1) litera a).

2. La articolul II, modificările propuse la Legea nr.382/1999 cu privire la circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor nu au relevanţă, întrucât actul normativ în cauză se abrogă prin Legea nr.201/2025 cu privire la circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, a precursorilor, a substanţelor psihoactive noi şi a substitutelor de droguri, care intră în vigoare la data de 28 februarie 2026.

În acelaşi sens, modificările operate la articolul XXII din Legea nr.201/2025 cu privire la circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, a precursorilor, a substanţelor psihoactive noi şi a substitutelor de droguri nu sunt relevante.

Se menţionează că legea prenotată transpune parţial mai multe acte normative ale Uniunii Europene, iar propunerea de înlocuire a obligaţiei prevăzute la articolul 21 - de autorizare a activităţilor cu substanţe stupefiante şi psihotrope o dată la trei ani - cu obligaţia de notificare privind întrunirea cerinţelor de autorizare o dată la cinci ani, contravine în mod direct prevederilor anexei nr.I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1013 de stabilire a normelor privind Regulamentul (CE) nr.273/2004 privind precursorii drogurilor şi Regulamentul (CE) nr.111/2005 de stabilire a normelor de monitorizare a comerţului între Uniune şi ţările terţe cu precursori ai drogurilor.

În acest sens, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1013 prevede, în anexa nr.I, că în rubrica a treia a autorizaţiei "se specifică termenul de valabilitate sau dacă titularii autorizaţiei sunt obligaţi să demonstreze, la intervale care nu depăşesc trei ani, că îndeplinesc în continuare condiţiile în baza cărora s-a acordat autorizaţia". Prin urmare, reglementarea se referă expres la "termenul de valabilitate al autorizaţiei" sau la "obligaţia de a demonstra că îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea în baza cărora s-a acordat autorizaţia", şi nu la o procedură de "notificare".

În aceeaşi ordine de idei, propunerea de a exclude punctele 3), 5) şi 11) din alineatul (5) al articolului 21 contravine cerinţelor stipulate la articolul 3 alineatul (1) paragraful 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1013 menţionat supra, urmând a fi exclusă.

3. La articolul III, propunerea conform căreia "informaţiile suplimentare despre navă, dacă acestea sunt necesare pentru emiterea autorizaţiei, vor fi obţinute de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei prin solicitare directă de la Agenţia Navală" creează o discrepanţă majoră faţă de termenul stabilit la articolul 421 alineatul (3) din Legea nr.599/1999 pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova.

În acest sens, se propune extinderea termenului de eliberarea a autorizaţiilor pentru staţiile de radiocomunicaţii ale navelor maritime şi fluviale, stabilit la articolul 421 alineatul (3) din Legea nr.599/1999 pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova, de la trei zile lucrătoare la şapte zile lucrătoare.

4. La articolul IV, se propune excluderea din proiect a modificărilor aduse Legii nr.283/2003 privind activitatea particulară de detectiv şi pază, întrucât măsura contravine principiilor de reglementare aplicabile domeniului securităţii private, în care stabilitatea, predictibilitatea şi capacitatea instituţională a prestatorilor trebuie evaluate periodic, printr-o procedură clară şi limitată în timp.

5. La articolul V, care propune intervenţii la Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier, se impune precizarea clară şi neechivocă a datei dobândirii dreptului de a conduce vehicule speciale de încasare şi de comunicaţie specială. Forma actuală a proiectului prevede că dreptul în cauză este valabil pe întreaga durată a angajării în funcţia corespunzătoare, prevăzând totodată că înregistrarea acestui drept se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la notificarea organizaţiei angajatoare. Având în vedere dispoziţiile articolului 3 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, care impun claritate, previzibilitate şi securitate juridică în redactarea actelor normative, se recomandă ca proiectul să precizeze explicit dacă dobândirea dreptului se produce de la data încheierii contractului individual de muncă sau de la data efectivă a înregistrării de către Ministerul Afacerilor Interne. Această clarificare este necesară pentru eliminarea oricărei ambiguităţi privind momentul de exercitare a dreptului şi, implicit, pentru definirea în mod cert a responsabilităţilor şi a obligaţiilor atât ale angajatorului, cât şi ale angajatului.

Eliberarea permisului special pentru conducătorii vehiculelor speciale de încasare şi de comunicaţie specială se efectuează în temeiul Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate contra plată de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea acestuia, aprobate prin Hotărârii Guvernului nr.896/2014, al Regulamentului cu privire la modul de formare şi utilizare a veniturilor colectate ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea acestuia, aprobat prin aceeaşi hotărâre, şi al Regulamentului privind cerinţele generale de echipare a vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie şi a vehiculelor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/2018, acte care pun în aplicare prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 şi ale Legii nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier.

Deşi Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier prevede eliberarea permiselor speciale după absolvirea cursurilor de instruire din cadrul unui centru de formare profesională al Ministerului Afacerilor Interne, un asemenea centru nu a fost instituit. În consecinţă, permisele speciale se eliberează în baza condiţiilor stabilite prin cadrul normativ subsecvent. Permisele se eliberează doar persoanelor care deţin dreptul special de a conduce vehicule, dreptul de a deţine şi de a purta armă, precum şi calitatea de angajat al structurilor autorizate.

Permisele speciale reprezintă un mecanism de siguranţă rutieră şi de ordine publică, necesar în contextul transportului de valori efectuat cu personal înarmat. Totodată, transmiterea către sectorul bancar a listelor persoanelor care deţin acest drept contravine legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, întrucât drepturile speciale se confirmă prin acte individuale sau prin înregistrări interne ale Ministerului Afacerilor Interne.

În sensul celor expuse, propunem următoarele modificări:

1) excluderea textului "la absolvirea cursurilor de instruire în cadrul unui centru de formare profesională din subordine," din art.7 lit.i) din Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier;

2) menţinerea permisului şi excluderea completărilor propuse la art.21 din legea prenotată.

6. La articolul VI, modificarea articolului 26 din Legea regnului vegetal nr.239/2007 referitoare la reducerea termenului procedural pentru emiterea autorizaţiei de tăiere a vegetaţiei forestiere de la 20 la 15 zile, trebuie susţinută printr-o argumentare distinctă în nota de fundamentare, întrucât, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) litera b) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, nota de fundamentare trebuie să includă condiţiile care au determinat elaborarea proiectului actului normativ.

În ceea ce priveşte modificarea alineatului (11), prin excluderea cuvintelor "şi poate fi prelungită în conformitate cu normele stabilite", menţionăm că această intervenţie nu exclude total posibilitatea prelungirii autorizaţiei, întrucât alineatul (12) stabileşte expres că prelungirea, suspendarea şi retragerea autorizaţiei pentru tăieri se efectuează conform Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Dacă scopul constă exclusiv în eliminarea unui text redundant, modificarea este acceptabilă.

7. La articolul VII, modificarea propusă la articolul 72 din Codul subsolului nr.3/2009 necesită ajustări suplimentare, întrucât termenul de valabilitate al permisiunii pentru obţinerea şi depozitarea materialelor explozive este reglementat la articolul 78 din acelaşi cod. În consecinţă, articolul urmează a fi armonizat cu prevederile art.78 pentru a evita incoerenţele normative.

8. La articolul VIII, care se referă la completarea Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, utilizarea noţiunii de "informaţii tehnice relevante" ridică probleme de interpretare, fiind formulată prea general şi fără criterii care să permită titularilor şi autorităţii o apreciere uniformă a situaţiilor ce impun notificarea. Lipsa unor repere clare conferă un grad ridicat de subiectivitate, afectând previzibilitatea normei, în condiţiile în care obligaţia produce efecte directe asupra valabilităţii certificatului de înregistrare.

Ambiguităţi suplimentare decurg şi din mecanismul propus al notificării "o dată la 10 ani, în măsura în care au intervenit modificări". Formularea condiţionează notificarea de apariţia unor modificări, care pot interveni oricând – inclusiv după expirarea termenului de 10 ani - fără a institui o obligaţie de notificare imediată. În absenţa unor termene clare pentru comunicarea modificărilor esenţiale, există riscul ca informaţii relevante pentru siguranţa produsului să rămână necomunicate autorităţii pe perioade îndelungate, contrar obiectivului protecţiei sănătăţii publice.

Totodată, proiectul nu clarifică efectele notificării asupra statutului produsului înregistrat. Nu este stabilit dacă notificarea generează automat o reevaluare sau dacă reprezintă doar o informare formală. În cazul declanşării unei reevaluări, textul nu prevede consecinţele constatării unor neconformităţi sau a unor modificări susceptibile de a afecta siguranţa produsului (suspendare, anulare, radiere din registru). Această lipsă de claritate afectează atât titularii, care nu pot anticipa efectele juridice ale notificării, cât şi autoritatea, care nu dispune de un cadru normativ suficient pentru a decide menţinerea sau încetarea valabilităţii certificatului.

Totodată, se propune excluderea prevederilor articolului 42 alineatele (4) şi (5) şi ale articolului 43 alineatul (2).

9. La articolul IX, în cazul propunerilor de modificare a art.129 din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, se impune justificarea schimbării termenelor de valabilitate pentru licenţe în nota de fundamentare. Totodată, sunt necesare modificări ce vizează actualizarea poziţiei nr.61 din anexa nr.1, pentru a corela termenul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei cu prevederile articolelor 25 şi 26 din Legea apelor nr.272/2011. Propunerea este justificată şi asigură coerenţa cadrului normativ.

10. La articolul X din proiectul de lege, modificările operate asupra articolului 25 din Legea apelor nr.272/2011, care prevăd reducerea termenului procedural de la 30 de zile lucrătoare la 25 de zile lucrătoare, se recomandă a fi susţinute printr-o argumentare în nota de fundamentare, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) litera b) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, care prevede că nota de fundamentare trebuie să includă condiţiile care au determinat elaborarea proiectului de act normativ.

Se propune, de asemenea, reformularea articolului X din proiectul de lege, astfel încât litera e) să fie menţinută în cadrul prevederii citate. Excluderea calculelor privind limitele de apă pentru utilizarea din iazuri/lacuri ar contraveni articolului 24 din Legea apelor nr.272/2011, care impune prioritizarea diverselor folosinţe ale apei. Menţinerea literei e) este necesară pentru respectarea principiilor de gestionare durabilă a resurselor de apă.

11. Articolul XI din proiectul de lege, care intervine în Legea nr.130/2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă, urmează să clarifice procedura de analiză de către Ministerul Afacerilor Interne a notificării depuse de către armurierul licenţiat. Textul proiectului nu se precizează dacă Ministerul Afacerilor Interne doar primeşte notificarea sau dacă trebuie să formuleze un punct de vedere, precum nici dacă se impune efectuarea unui control la momentul expedierii notificării. Totodată, nota de fundamentare nu descrie mecanismul exact de examinare a notificărilor transmise de către armurierii licenţiaţi: nu este clar dacă notificarea e supusă unei analize de fond de către Ministerul Afacerilor Interne, dacă trebuie emis un aviz sau dacă se realizează un control preliminar ulterior notificării. Această lipsă de claritate creează riscul ca procedura să fie redusă la o formalitate, limitată la depunerea/recepţionarea notificării, fără prevederi clare de verificare, diminuând astfel eficienţa controlului asupra comerţului şi circulaţiei armelor civile.

La articolul 56 alineatul (8), în vederea respectării regulilor de tehnică legislativă, considerăm oportună următoarea formulare:

"la alineatul (8), textul " , prelungirea" se exclude;".

12. La articolul XII din proiectul de lege, cu referire la propunerea de modificare a articolului 19 alineatul (5) din Legea nr.132/2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice, ce vizează faptul că vizitele în teren se efectuează doar pentru activităţile din categoriile I-III, atunci când complexitatea instalaţiei sau condiţiile de securitate justifică această verificare, menţionăm că utilizarea unor termeni vagi generează dificultăţi de interpretare juridică. În lipsa unei metodologii şi a unor criterii obiective de evaluare a complexităţii instalaţiei, autoritatea de control poate decide discreţionar privind necesitatea vizitei în teren. Prin urmare, se recomandă elucidarea aspectelor invocate.

Concomitent, atragem atenţia că textul din proiect prevede că autorizaţia radiologică şi autorizaţia radiologică parţială se eliberează pentru o perioadă de şapte ani, iar "în cazul modificării instalaţiilor, echipamentelor sau condiţiilor de securitate radiologică, titularul este obligat să solicite actualizarea autorizaţiei". În acest context, remarcăm că noţiunea de "actualizare a autorizaţiei" nu este prevăzută de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. În cazul modificării unor date reflectate în actul permisiv, în conformitate cu legea prenotată se purcede la reperfectarea actului permisiv. Prin urmare, se vor efectua ajustările de rigoare.

13. La articolul XIII, care vizează modificarea Legii cinematografiei nr.116/2014, se propun următoarele îmbunătăţiri:

1. la articolul 2, noţiunea "viza de exploatare" se exclude;

2. la articolul 6 alineatul (2), litera k) va avea următorul cuprins:

"k) solicită de la distribuitorii de film statistica lunară a distribuirii de filme pe teritoriul Republicii Moldova şi monitorizează distribuirea acestora, colaborează cu autorităţile competente în scopul prevenirii şi combaterii difuzării conţinuturilor contrare securităţii informaţionale, culturale sau ordinii publice";

3. la articolul 8 alineatul (4), litera b) va avea următorul cuprins:

"b) colectează notificările privind distribuirea filmelor pe teritoriul Republicii Moldova, clasificarea lor autodeclarată şi statistica lunară a distribuirilor de filme, cu excepţia celor transmise prin eter sau cablu";

4. articolul 9 va avea următorul cuprins:

"Articolul 9. Distribuirea de film pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Persoanele juridice pot distribui filme pe teritoriul Republicii Moldova în baza notificării către Centru, cu respectarea termenelor şi a procedurii prevăzute la art.91.

(2) Distribuitorii de film au obligaţia de a indica, prin autodeclarare, clasificarea filmelor şi de a prezenta lunar Centrului datele statistice ale distribuirilor de filme notificate în conformitate cu prevederile regulamentului menţionat la alin.(4).

(3) Filmele prezentate în cadrul festivalurilor cinematografice internaţionale sau al schimburilor culturale desfăşurate în Republica Moldova sunt exceptate de la obligaţia notificării prevăzute la alin.(1).

(4) Mecanismul de distribuire şi normele de traducere a filmelor se stabilesc printr-un regulament aprobat de către Guvern.";

5. la articolul 12 alineatul (1), litera b) se abrogă;

6. la articolul 19 alineatul (2), cuvintele "sau retragerea vizei de exploatare" se exclud.

14. La articolul XIV din proiectul de lege, prin modificările propuse la articolul 33 alineatul (3) din Codul transporturilor rutiere nr.150/2014, se extind posibilităţile de colaborare între unităţile administrativ-teritoriale, astfel încât acordurile de cooperare intercomunitară să poată constitui temei pentru organizarea rutelor locale. În acest context, se recomandă stabilirea expresă a unor condiţii minime obligatorii pentru aceste acorduri, inclusiv durata, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, precum şi mecanismele de control). Deşi, în redacţia actuală, normele prevăd că programele de transport rutier locale nu necesită avizul sau coordonarea cu Agenţia Naţională Transport Auto, extinderea rutelor pe teritoriul mai multor unităţi administrativ-teritoriale impune instituirea unui mecanism adecvat de monitorizare şi evidenţă. În lipsa acestuia, extinderea poate genera suprapuneri cu alte regimuri de transport, ceea ce ar putea conduce la apariţia unor dispute sau litigii între autorităţi şi/sau operatorii de transport rutier.

15. La articolul XV se acceptă reducerea termenului de examinare şi extinderea termenului de valabilitate a autorizaţiei. Tabelul 5 din anexa nr.31 trebuie modificat prin ajustarea termenului de la 5 la 6 ani, în conformitate cu articolul 23 alin.(2) din Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale.

16. La articolul XVI din proiectul de lege se propune modificarea articolului 14 alineatul (1) literele b) şi c) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor după cum urmează:

"b) suplimentele alimentare care conţin exclusiv vitamine şi/sau minerale, produsele alimentare pentru sugari şi copii mici, formulele de început şi de continuare pentru sugari, produsele alimentare destinate unor scopuri medicale speciale, înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutăţii, produsele alimentare cu adaos de vitamine şi minerale se supun notificării;

c) materialele şi articolele care vin în contact cu produsele alimentare şi sursele de apă minerală se supun avizării sanitare".

17. La articolul XVII din proiectul de lege, la punctul 1, excluderea cuvântului "sistematice" din redacţia actuală a normei nu se susţine.

La articolul 12 alineatul (10), ultimul enunţ nu introduce niciun element nou faţă de reglementarea existentă. Alineatele (6) şi (7) prevăd deja exhaustiv situaţiile în care licenţa pentru activitatea de broker vamal se suspendă sau se retrage. Prin urmare, competenţa Serviciului Vamal de a adopta decizia corespunzătoare este deja implicită şi derivă direct din aceste prevederi. Reiterarea acestei competenţe la alineatul (10) nu clarifică norma, dar creează o dublare inutilă.

18. La articolul XVIII din proiectul de lege, se propun următoarele modificări:

1) punctul 4 se completează cu următorul enunţ:

"La art.10 alin.(2), după cuvântul "instalaţii" se introduce textul "specificate în anexele nr.1 şi nr.2".";

2) la punctul 5, nu se acceptă abrogarea alineatului (7) al articolului 12. Se propune expunerea alineatului (7) în următoarea redacţie:

"(7) Produsele, serviciile şi lucrările rezultate din activităţile industriale şi economice prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2 se avizează, se certifică şi se plasează pe piaţă la prezentarea autorizaţiei integrate de mediu sau a autorizaţiei de mediu.";

3) punctul 9 se va avea următorul cuprins:

"La articolul 42, alineatele (2) şi (4) se exclud.";

4) se propune completarea cu punctul 10 cu următorul cuprins:

"10. Anexa nr.2 va avea următorul cuprins:

LISTA

activităţilor industriale şi economice cu risc redus asupra mediului

În ordinea celor expuse, constatăm că anexa nr.2 din Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale include 268 de activităţi care se supun procesului de autorizare de mediu. Prin modificările propuse se urmăreşte excluderea unui număr semnificativ de activităţi din procesul de autorizare, în special din domeniul creşterii şi întreţinerii animalelor, al industriei alimentare, al industriei textile ş.a. Excluderea acestor activităţi din procesul de autorizare de mediu ar crea lacune în gestionarea riscurilor acestor sectoare asupra mediului. Fiecare domeniu implică procese tehnologice care pot genera substanţe sau fluxuri de poluanţi ce necesită reglementări stricte cu măsuri de control şi monitorizare a emisiilor.

Industria alimentară presupune manipularea materiilor organice, procese de spălare şi de sterilizare care generează ape uzate ce necesită tratare adecvată pentru evitarea deteriorării corpurilor de apă. Creşterea animalelor şi păsărilor generează dejecţii, emisii de amoniac şi mirosuri specifice care necesită a fi reduse prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile; gestionarea necorespunzătoare a acestora poate afecta considerabil calitatea aerului, poate contamina solul şi apele subterane. Menţinerea acestor activităţi în sfera autorizării de mediu este imperios necesară pentru asigurarea respectării cerinţelor de funcţionare a instalaţiilor în condiţii prietenoase mediului, de monitorizare a emisiilor şi a fluxurilor de deşeuri, precum şi de asigurare a unui control corespunzător al riscurilor specifice acestor activităţi pentru prevenirea poluării şi reducerea emisiilor, în vederea asigurării unui nivel înalt de protecţie a mediului.

19. La articolul XIX, prin completarea articolului 16 cu alineatul (3) din Legea nr.67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil, proiectul introduce obligaţia titularului licenţei de a prezenta o notificare la expirarea perioadei anterioare de cinci ani. Totuşi, această modificare nu clarifică rolul notificării, nu se specifică dacă aceasta implică un control efectiv din partea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică sau dacă reprezintă doar un act formal. În redacţia actuală, la eliberarea licenţei se efectuează o vizită de control, conform articolului 17 alineatul (3) litera c), însă proiectul nu stabileşte o procedură echivalentă pentru notificarea de la fiecare cinci ani. Această formulare vagă şi lipsită de claritate poate transforma mecanismul de autorizare într-un proces formal, fără eficienţă practică, afectând predictibilitatea şi siguranţa controlului operaţiunilor cu explozivi. Pentru ca intervenţia legislativă să fie eficientă, este necesară clarificarea explicită a procedurii.

Astfel, autorul proiectului propune modificarea articolului 16 alineatul (2) din Legea nr.67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil în sensul eliberării licenţei pentru desfăşurarea operaţiunilor de producere şi/sau de efectuare a lucrărilor cu explozivi pe o perioadă nedeterminată, fapt care este în contradicţie cu modificările propuse la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, unde, prin amendarea art.129 se prevede că termenul de valabilitate pentru licenţele indicate în anexa nr.1 compartimentul I poziţiile 1-3, 5-7 şi 9-11 este nelimitat, iar pentru licenţele indicate la poziţiile 4 şi 8 este de 5 ani. Astfel, licenţele pentru producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi muniţiilor cu destinaţie civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă urmează să fie eliberate pe termen nelimitat.

În acest context, proiectul legislativ creează o inconsecvenţă normativă: pe de o parte, modificările la Legea nr.67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil prevăd eliberarea pe o perioadă nedeterminată a licenţei pentru desfăşurarea operaţiunilor de producere şi/sau de efectuare a lucrărilor cu explozivi, iar pe de altă parte, modificările la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător prevăd eliberarea pe o perioadă nedeterminată a tuturor licenţelor pentru desfăşurarea operaţiunilor cu explozivi de uz civil.

Remarcăm că, întrucât proiectul prevede excluderea din Legea nr.67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil a posibilităţii prelungirii licenţei pentru desfăşurarea operaţiunilor cu explozivi, este necesar să se intervină cu modificări şi la articolul 4 alineatul (4) care prevede funcţia Agenţiei Servicii Publice de a prelungi valabilitatea acestor licenţe.

Totodată, la punctul 3 se va indica expres că la articolul 18 alineatul (1), textul "prelungire," se exclude.

Având în vedere că proiectul de lege propune extinderea termenelor de valabilitate ale unor acte permisive, se impune introducerea unei dispoziţii tranzitorii care să clarifice expres regimul juridic al actelor permisive eliberate până la data intrării în vigoare a modificărilor. Această prevedere va asigura continuitatea şi previzibilitatea aplicării legii, înlăturând orice incertitudine privind valabilitatea sau necesitatea reperfectării actelor permisive emise conform reglementărilor anterioare.

20. La articolul XX din proiectul legii, care vizează modificarea articolului 92 alineatul (7) din Codul subsolului nr.246/2024, considerăm justificată menţinerea termenului de 12 luni ca perioadă optimă, deoarece planul topografic, cu indicarea locului de efectuare a lucrărilor de dinamitare şi a hotarelor zonelor de pericol, este un document dinamic, care se modifică anual ca urmare a lucrărilor de exploatare. Faţa de lucru avansează anual sau chiar mai frecvent, modificând geometria amplasamentului, iar caracteristicile geologice şi morfologia terenului evoluează pe măsura repetării exploziilor. Astfel, după un an de activitate, hotarele zonei de lucru şi configuraţia zonei de risc diferă semnificativ faţă de informaţiile prezentate în planul topografic iniţial.

În acest context, utilizarea unui plan cu o vechime de 2-3 ani, fără actualizare anuală, nu mai reflectă realitatea din teren şi poate conduce la calcule imprecise ale parametrilor de siguranţă, generând riscuri majore pentru personal, utilaje şi infrastructura din proximitate. Suplimentar, într-un interval de 36 de luni pot interveni modificări substanţiale care influenţează direct siguranţa lucrărilor de dinamitare, precum noi comunicaţii inginereşti supraterane sau subterane, drumuri de acces temporare ori permanente şi diverse construcţii provizorii sau facilităţi auxiliare. Toate aceste elemente impun actualizarea periodică a zonelor de pericol şi reanalizarea condiţiilor tehnice necesare pentru desfăşurarea lucrărilor.

Totodată, lucrările de dinamitare presupun o coordonare permanentă cu multiple autorităţi şi instituţii: administraţii publice locale, autorităţi responsabile de drumuri publice, operatori ai reţelelor tehnico-edilitare şi entităţi care desfăşoară activităţi în zona adiacentă. Acest proces de coordonare este dinamic şi necesită actualizări periodice. Stabilirea unei perioade de valabilitate extinse, de 36 de luni, ar permite desfăşurarea lucrărilor fără a ţine cont de eventualele schimbări intervenite în acest interval, precum modificarea regimului drumurilor de către autorităţile publice locale, aprobarea unor noi proiecte de infrastructură (reţele de apă, canalizare, gaze, telecomunicaţii) sau schimbarea destinaţiei ori a modului de utilizare a terenurilor. În lipsa unei coordonări anuale, există riscul ca lucrările să se desfăşoare în condiţii neconforme cu realitatea din teren, putând genera incidente sau perturbări ale infrastructurilor.

Având în vedere caracterul evolutiv al zonelor de lucru şi al parametrilor de pericol, necesitatea actualizării periodice a planurilor topografice şi a calculelor de siguranţă, precum şi importanţa coordonării continue cu autorităţile competente şi operatorii infrastructurilor, considerăm că termenul de 12 luni reprezintă perioada optimă pentru asigurarea unui nivel adecvat de siguranţă, acurateţe şi conformitate cu situaţia reală din teren. Această periodicitate contribuie la reducerea riscurilor tehnologice şi la protejarea vieţii, a bunurilor şi a infrastructurii adiacente.

21. La articolul XXIV, cu privire la modificarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.227/2025 pentru modificarea unor acte normative (optimizarea proceselor de obţinere a actelor permisive), proiectul stabileşte că legea ar urma să intre în vigoare la data de 24 decembrie 2025. Prin raportare la articolul 20 alineatul (1) litera d) şi la articolul 56 alineatul (1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, o lege poate intra în vigoare numai după parcurgerea tuturor etapelor procedurale (inclusiv promulgarea) şi numai după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, data intrării în vigoare neputând fi anterioară publicării.

În aceste condiţii, stabilirea datei de 24 decembrie 2025 ridică riscuri evidente privind respectarea termenului propus pentru intrarea în vigoare, întrucât acesta poate fi afectat de durata procedurilor obligatorii care preced publicarea şi nu poate fi anterior datei publicării. De asemenea, se constată o discrepanţă între data menţionată în textul proiectului (24 decembrie 2025) şi cea indicată în tabelul de concordanţă (20 decembrie 2025).

Totodată, subliniem faptul că nota de fundamentare nu oferă o justificare adecvată nici pentru modificările propuse privind termenele, nici pentru data stabilită pentru intrarea în vigoare a iniţiativei legislative.

În contextul celor expuse mai sus, Guvernul comunică susţinerea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (privind optimizarea procedurilor la eliberarea actelor permisive), cu luarea în considerare a observaţiilor şi recomandărilor de completare şi de revizuire formulate în prezentul aviz.