Decizia protocolară nr.8.19/2026 din 04.03.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025 (iniţiativa legislativă nr.20 din 11 februarie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea Legii

cetăţeniei  Republicii  Moldova nr. 253/2025

(iniţiativa legislativă nr.20 din 11 februarie 2026)

nr. 8.19  din  04.03.2026

 (în vigoare 05.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.105-107 art. 20 din 05.03.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 4 martie 2026

Decizia protocolară nr.8.19/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.20 din 11 februarie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu articolul 73 din Constituţia Republicii Moldova şi articolul 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, elaborarea proiectului de lege este determinată de necesitatea clarificării unor procese în cadrul procedurii de recunoaştere a cetăţeniei Republicii Moldova pentru persoanele născute din părinţi dintre care cel puţin unul, la data naşterii copilului, era cetăţean al Republicii Moldova, dar care nu dispun de dovada deţinerii cetăţeniei Republicii Moldova.

Proiectul de lege propune reglementarea unei proceduri tranzitorii menite să asigure exercitarea efectivă a dreptului la cetăţenie şi eliberarea gratuită a actelor de identitate pentru această categorie de persoane. Prin modificările propuse se urmăreşte respectarea de către Republica Moldova a principiului de evitare a apatridiei şi facilitarea procesului de documentare a cetăţenilor Republicii Moldova, în conformitate cu principiile de echitate şi eficienţă.

În acest sens, proiectul vine în sprijinul persoanelor care nu au reuşit să obţină actele de identitate ale Republicii Moldova.

Totodată, se propune exonerarea de la condiţia evaluării nivelului de cunoaştere a limbii române şi a prevederilor Constituţiei pentru persoanele care nu deţin dovada cetăţeniei Republicii Moldova, atunci când acestea sunt născute din părinţi, dintre care cel puţin unul, la data naşterii copilului, era cetăţean al Republicii Moldova. Aceeaşi regulă se propune a fi aplicată şi faţă de cetăţenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova de până la independenţa Republicii Moldova, 27 august 1991 şi care, din anumite motive, nu au obţinut buletinul/cartea de identitate.

În contextul examinării proiectului, la definitivarea acestuia se vor lua în considerare următoarele obiecţii şi recomandări:

Potrivit modificărilor propuse la articolul I, în cuprinsul prevederilor articolului 15 alineatul (2) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, se propune extinderea categoriilor de persoane cărora nu li se impune condiţia cunoaşterii limbii române şi a prevederilor Constituţiei în contextul dobândirii cetăţeniei Republicii Moldova.

Astfel, articolul prenotat urmează a fi completat cu litera d) cu următorul cuprins:

"d) persoanelor născute şi domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care solicită cetăţenia Republicii Moldova prin recunoaşterea sau redobândirea acesteia, dacă acestea devin apatride".

Sub acest aspect, ajustările aduse cadrului legal vor permite o aplicare mai flexibilă a procedurilor de dobândire a cetăţeniei, având în vedere realităţile actuale. Astfel, proiectul vine în sprijinul persoanelor care nu au reuşit să obţină actele de identitate ale Republicii Moldova.

Totodată, potrivit articolului II din proiect, se propune instituirea unei derogări provizorii prin care, până la data de 1 ianuarie 2028, Agenţia Servicii Publice va elibera actele de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, fără aplicarea procedurii de recunoaştere prevăzute la articolul 10, în cazul în care acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt născute după data de 27 august 1991;

b) la data naşterii lor, cel puţin unul dintre părinţi era cetăţean al Republicii Moldova;

c) nu se află sub incidenţa articolului 19 literele a), b) şi d)-h).

Din analiza propunerilor legislative se poate constata că acestea vizează, în mod special, facilitarea procedurii de recunoaştere a cetăţeniei pentru persoanele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) literele d) şi e) din proiect, precum şi instituirea unei excepţii temporare (până la data de 1 ianuarie 2028) de la obligativitatea parcurgerii procedurii de recunoaştere a cetăţeniei şi, implicit, eliberarea din oficiu a cărţilor de identitate în cazul îndeplinirii condiţiilor cumulative prevăzute la articolul I alineatul (1) din proiect.

Sub acest aspect, se constată că modificările normative propuse în cadrul iniţiativei legislative nu soluţionează în mod integral şi definitiv problemele evidenţiate în nota de fundamentare şi care au determinat înaintarea modificărilor menţionate mai sus.

Astfel, reieşind din informaţiile prezentate în nota de fundamentare, se conturează necesitatea parcurgerii procedurii de recunoaştere a cetăţeniei Republicii Moldova în raport cu persoanele cu vârsta de peste 18 ani născute din părinţi dintre care cel puţin unul, la data naşterii copilului, era cetăţean al Republicii Moldova, dar care nu dispun de dovada deţinerii cetăţeniei Republicii Moldova.

În practică, consecinţa menţionată derivă din prevederile articolului 5 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, potrivit cărora dovada cetăţeniei Republicii Moldova se face prin actul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, prin certificatul de naştere, în cazul copilului, sau prin alt document care conţine înscrisuri ce fac dovada deţinerii de către persoană a cetăţeniei Republicii Moldova, eliberat de autoritatea competentă.

În consecinţă, în cazul în care actul de identitate nu a fost obţinut până la atingerea vârstei de 18 ani, persoana este obligată să parcurgă procedura de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere, potrivit prevederilor articolului 10 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025. Or, certificatul de naştere se consideră drept dovadă a cetăţeniei Republicii Moldova doar în cazul copilului, adică până la vârsta de 18 ani.

Prin urmare, se creează o situaţie paradoxală în care persoana care nu a obţinut actul de identitate până la vârsta de 18 ani este obligată să parcurgă procedura de dobândire a cetăţeniei prin recunoaştere, deşi cetăţenia a fost deja dobândită de drept, la naştere, în temeiul filiaţiei cu părintele/părinţii cetăţeni ai Republicii Moldova.

În fapt, prin impunerea parcurgerii procedurii de recunoaştere a cetăţeniei pentru categoria de persoane menţionată mai sus, se creează aparenţa negării sau ignorării unui drept deja dobândit prin naştere în temeiul prevederilor articolului 9 din legea prenotată, ceea ce contravine imuabilităţii calităţii de cetăţean.

Acest ultim aspect derivă inclusiv din prevederile articolului 6 din Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, încheiată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.621/1999, potrivit cărora fiecare stat parte trebuie să prevadă în dreptul său intern dobândirea de drept a cetăţeniei sale de către copiii ai căror unul dintre părinţi posedă, în momentul naşterii acestor copii, cetăţenia acestui stat parte.

În speţă, aferent specificului naturii juridice a procedurii de dobândire a cetăţeniei prin recunoaştere, sunt relevante aprecierile Curţii Constituţionale. În acest sens, prin Hotărârea nr.24 din 06.10.2015 pentru controlul constituţionalităţii articolului 28 lit.b) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024-XIV din 2 iunie 2000, Curtea Constituţională a statuat:

"59. Dobândirea cetăţeniei prin recunoaştere, spre deosebire de dobândirea cetăţeniei prin redobândire, reprezintă restabilirea cetăţeniei pe care persoana a deţinut-o şi pe care, din circumstanţe neimputabile, a pierdut-o, fără o solicitare personală şi fără emiterea unui act administrativ în acest sens. Acest mod de dobândire a cetăţeniei mai este numit prin reintegrare sau prin repatriere.

60. Astfel, esenţa instituţiei recunoaşterii cetăţeniei constă în faptul că statul poate să restabilească cetăţenia persoanelor care au avut vocaţia să o aibă în virtutea unor circumstanţe politico-juridice sau care au pierdut-o ca urmare a unor evenimente istorice (modificarea hotarelor statului, deportări ş.a.)."

Având în vedere statuările Curţii Constituţionale referitoare la instituţia dobândirii cetăţeniei prin recunoaştere, în raport cu persoanele care nu au reuşit să obţină actul de identitate până la vârsta de 18 ani, nu poate fi vorba despre necesitatea dobândirii cetăţeniei, întrucât aceasta a fost deja dobândită de drept la naştere în temeiul filiaţiei (ius sanguinis) cu părintele cetăţean al Republicii Moldova. Mai exact, cetăţenia nu a fost pierdută şi, respectiv, nu poate fi reţinută necesitatea parcurgerii unei proceduri (inclusiv recunoaşterea) în vederea dobândirii acesteia.

Mai mult, în ipoteza impunerii persoanei de a parcurge procedura de dobândire a cetăţeniei prin recunoaştere se creează o situaţie contradictorie din punct de vedere juridic şi faptic în contextul stabilirii momentului dobândirii cetăţeniei Republicii Moldova. Or, potrivit articolului 9 alineatul (2) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, data dobândirii cetăţeniei Republicii Moldova de către copilul menţionat la alineatul (1) este considerată data naşterii acestuia. Pe când, în ipoteza parcurgerii procedurii prevăzute la articolul 10, data dobândirii cetăţeniei Republicii Moldova de către persoanele menţionate la alineatele (1) şi (2) se consideră data aprobării de către directorul Agenţiei Servicii Publice a avizului cu privire la recunoaşterea persoanei drept cetăţean al Republicii Moldova.

În fapt, prin obligarea persoanelor care nu au reuşit să obţină actul de identitate până la vârsta de 18 ani să parcurgă procedura de dobândire a cetăţeniei prin recunoaştere, se creează o distorsionare a simplului proces de documentare. Or, în ultimul caz, suntem, de fapt, în prezenţa unei proceduri de probare a unui drept deja dobândit. Respectiv, aceasta nicidecum nu poate fi interpretată drept o procedură de dobândire a cetăţeniei prin recunoaştere în sensul articolului 10 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025.

În contextul celor expuse mai sus, se consideră judicioasă completarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025 cu o procedură distinctă care să fie dedicată reglementării constatării apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova în cazul persoanelor care, deşi au dobândit cetăţenia Republicii Moldova în temeiul articolului 9 alineatul (1), nu au reuşit să obţină actul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Adiţional, în cadrul procedurii de constatare a apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova, autoritatea competentă va verifica exclusiv autenticitatea actelor prezentate, precum şi faptul dobândirii anterioare a cetăţeniei în temeiul articolului 9 alineatul (1). Or, refuzul constatării apartenenţei la cetăţenie în cazul incidenţei prevederilor articolului 19 literele a), b) şi d)-h) va genera o situaţie în care, deşi apartenenţa persoanei la cetăţenia Republicii Moldova a fost constatată, aceasta va rămâne într-un statut juridic incert, fiind lipsită de posibilitatea exercitării efective a drepturilor ce decurg din calitatea de cetăţean din motivul imposibilităţii obţinerii ulterioare a actului de identitate.

Drept urmare, refuzul constatării apartenenţei la cetăţenie, în ipoteza incidenţei prevederilor articolului 19 literele a), b) şi d)-h), riscă să fie interpretat ca o lipsire arbitrară de cetăţenie, or, acest fapt nu este prevăzut expres drept unul din temeiurile pierderii cetăţeniei Republicii Moldova în sensul articolului 20 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025. O asemenea abordare este în contradicţie cu prevederile articolului 17 alineatul (2) din Constituţia Republicii Moldova şi ale articolului 4 din Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, potrivit cărora nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa.

Totodată, se consideră necesar ca, indiferent de finalitatea procedurii de constatare a apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova (constatarea sau refuzul constatării), organul competent să elibereze solicitantului un act corespunzător în acest sens, care să cuprindă motivaţia de drept şi de fapt relevantă. Această obligaţie derivă din necesitatea asigurării unei posibilităţi efective de contestare a soluţiei autorităţii competente, în special în cazul refuzului constatării apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova.

Mai mult, proiectul de lege urmează să ţină cont de aspectele ce rezultă din angajamentele internaţionale asumate de Republica Moldova odată cu aderarea la tratatele internaţionale în domeniul cetăţeniei, precum şi de practica altor state europene în materie de cetăţenie.

Prin urmare, statul este obligat să acorde cetăţenia persoanelor născute sau găsite pe teritoriul său, care altfel devin apatride, în particular fiind vorba şi de copiii născuţi din părinţi dintre care cel puţin unul deţine cetăţenia acestui stat la momentul naşterii copilului.

Cetăţenia obţinută automat la naştere se păstrează pe întreaga durată a vieţii, cu excepţia situaţiilor în care aceasta se pierde în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit articolului 7 din Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, cetăţenia obţinută automat la naştere poate fi pierdută ex lege doar dacă persoana este majoră, are domiciliul în străinătate şi deţine o altă cetăţenie.

Situaţiile de pierdere a cetăţeniei pot interveni doar în baza unui temei de pierdere prevăzut expres în lege, care rezidă în "absenţa oricărei legături efective între statul parte şi un resortisant care domiciliază obişnuit în străinătate". Astfel, dovada "absenţei oricărei legături efective" poate rezulta, în particular, prin "lipsa documentării cu documente de identitate sau călătorie".

In concreto, în sensul celor menţionate anterior, persoana care a dobândit automat cetăţenia la naştere nu o poate obţine concomitent şi în baza unui alt temei distinct, fără a o pierde anterior. Astfel, ar fi o incoerenţă juridică situaţia în care persoana majoră, care a dobândit cetăţenia Republicii Moldova prin naştere şi nu a obţinut acte de identitate moldoveneşti până la majorat, obţine cetăţenia în baza a două temeiuri distincte specificate în lege, atât prin naştere, cât şi prin recunoaştere.

În situaţia în care o persoană a dobândit cetăţenia Republicii Moldova la naştere şi nu a obţinut acte de identitate moldoveneşti în termen de câţiva ani după majorat (termen stabilit în lege la discreţia legiuitorului), aceasta poate pierde ex lege cetăţenia Republicii Moldova, în cazul în care domiciliază în străinătate. Într-o astfel de situaţie, dacă persoana în cauză ar dori ulterior să devină din nou cetăţean al Republicii Moldova, cetăţenia va fi obţinută doar prin redobândire.

Prin urmare, în sensul celor expuse, raportând la articolul 26 litera c) şi articolul 27 litera b) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, care reglementează atribuţiile Agenţiei Servicii Publice şi ale Ministerului Afacerilor Externe, precum şi ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova privind constatarea apartenenţei sau neapartenenţei persoanelor la cetăţenia Republicii Moldova, se recomandă ca, prin articolul I din proiect, să fie reglementată procedura de constatare a apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova în cazul persoanelor care, deşi au dobândit cetăţenia Republicii Moldova în temeiul articolului 9 alineatul (1) din legea menţionată, nu au reuşit să obţină actul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Se recomandă completarea articolului 9 cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:

"(4) Persoana considerată cetăţean al Republicii Moldova prin efectul legii aplicabile la data naşterii acesteia, care nu a obţinut acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova până la împlinirea vârstei de 18 ani, este în drept să solicite constatarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova în condiţiile legii.

(5) Statutul de cetăţean al Republicii Moldova se confirmă în cazul în care se constată că persoana s-a născut din părinţi dintre care cel puţin unul era cetăţean al Republicii Moldova la data naşterii acesteia, dacă persoana nu a pierdut cetăţenia potrivit prevederilor art.21-22¹."

Subsecvent, în contextul prevederilor Convenţiei europene cu privire la cetăţenie care permit reglementarea pierderii ex lege a cetăţeniei în anumite cazuri şi coroborând cu amendamentele expuse mai sus, se recomandă completarea art.20 cu o nouă modalitate de pierdere a cetăţeniei la lit.d) cu următorul cuprins:

"d) prin efectul legii".

Un asemenea amendament ar determina completarea proiectului de lege cu un articol distinct care să reglementeze situaţiile în care persoana considerată cetăţean al Republicii Moldova prin efectul legii aplicabile la data naşterii acesteia, care nu domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova şi nu a obţinut acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova până la o anumită vârstă care rămâne la discreţia legiuitorului, se consideră că a pierdut legătura efectivă cu statul Republica Moldova.

În subsidiar, se recomandă completarea proiectului de lege cu articolul 22¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 22¹. Pierderea cetăţeniei Republicii Moldova prin efectul legii

(1) Persoana considerată cetăţean al Republicii Moldova prin efectul legii aplicabile la data naşterii acesteia, care nu domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova şi nu a obţinut acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova până la împlinirea vârstei de 22 de ani, se consideră că a pierdut legătura efectivă cu statul Republica Moldova şi, ca urmare, pierde cetăţenia Republicii Moldova.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică persoanelor care au depus cerere pentru constatarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova, în condiţiile art.9 alin.(4), până la împlinirea vârstei de 22 de ani.

(3) Persoana considerată cetăţean al Republicii Moldova prin efectul legii aplicabile la data naşterii acesteia, care nu a obţinut acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova până la împlinirea vârstei de 18 ani, pierde cetăţenia Republicii Moldova dacă se constată că aceasta prezintă pericol pentru securitatea naţională şi interesele naţionale, în sensul Legii nr.249/2025 privind securitatea naţională a Republicii Moldova."

Drept urmare, în vederea stabilirii unei clarităţi asupra noului mecanism care ar soluţiona incertitudinea existentă în privinţa persoanelor care sunt considerate cetăţeni ai Republicii Moldova prin efectul legii la data naşterii acestora şi care nu au obţinut acte de identitate până la vârsta de 18 ani, se recomandă reglementarea expresă a aspectelor procedurii de constatare a apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova în condiţiile legii a acestora, stabilind modalitatea depunerii cererii de constatare a apartenenţei şi coroborând cu articolul 22¹ alineatul (3) noi competenţe pentru Serviciul de Informaţii şi Securitate în procesul de examinare a unei astfel de cereri.

Aşadar, se recomandă completarea articolului 29 alineatul (1) cu litera c) cu următorul cuprins:

"c) stabileşte dacă persoana care solicită sau pentru care se solicită constatarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova, în condiţiile art.9 alin.(4) şi (5), nu cade sub incidenţa prevederilor art.22¹ alin.(3) şi întocmeşte, în condiţiile prezentei legi, un aviz argumentat în acest sens, pe care îl prezintă autorităţii competente solicitante."

De asemenea, se recomandă completarea articolului 34 cu alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

"(4¹) Cererea pentru constatarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova se adresează şi se depune personal la una din subdiviziunile Agenţiei Servicii Publice sau, în cazul persoanei domiciliate ori aflate în străinătate, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al Republicii Moldova."

Totodată, se recomandă completarea articolului 38 cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

"(2¹) Cererea pentru constatarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova, depusă în condiţiile art.9 alin.(4), se examinează în termen de până la o lună, iar în cazul în care, acest termen nu este suficient pentru efectuarea demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticităţii unor înscrisuri ori a veridicităţii unor fapte atestate în documentele depuse de către solicitant sau pentru obţinerea avizelor autorităţilor de resort, precum şi pentru remedierea neconformităţilor identificate în procesul de examinare a cererii, termenul respectiv se suspendă în condiţiile art.81 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018."

Totodată, recomandările de îmbunătăţire a proiectului de lege expuse mai sus impun şi operarea următoarelor modificări:

1. la articolul 13:

1.1. la alineatul (1), după textul "art.21 alin.(1)" se introduce textul "sau art.22¹ alin.(1)";

1.2. la alineatul (2), după textul "art.22 alin.(1) lit.a)-d)" se introduce textul "sau a pierdut cetăţenia Republicii Moldova în condiţiile art.22¹ alin. (3)".

2. În vederea asigurării unui tratament echitabil tuturor copiilor în partea ce priveşte condiţia cunoaşterii limbii române şi a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi stabilirea pragului de vârstă de 14 ani, se menţionează că, potrivit Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, copiii au nevoie de tratamente speciale şi protecţie suplimentară, inclusiv în procedurile legale precum dobândirea cetăţeniei. Unii copii care solicită cetăţenia (de exemplu, refugiaţi, copii din diasporă, reîntorşi) ar putea să nu aibă şansa reală să înveţe limba română într-un termen restrâns sau până la momentul evaluării cunoştinţelor. Stabilirea pragului de vârstă de 14 ani este una arbitrară, dat fiind faptul că nu a fost identificată o justificare clară prin prisma standardelor privind protecţia drepturilor copilului pentru a considera că un copil de 14 ani ar fi în condiţii similare cu un adult în procesul de susţinere a testului de cunoaştere a limbii şi a Constituţiei Republicii Moldova. Prin urmare, se propun următoarele modificări:

2.1. la articolul 15 alineatul (2) litera c), textul "cu vârsta sub 14 ani" se exclude;

2.2. la articolul 17 alineatul (5), litera a) se abrogă.

3. La articolul 18 alineatul (1), după cuvintele "inclusiv pentru redobândirea acesteia" se introduce textul " , precum şi pentru constatarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova în condiţiile art.9 alin.(4) şi (5)", iar subpunctul 2) se completează cu textul "sau suspendării acestuia potrivit art.38 alin.(2¹)".

În continuare, având în vedere principiul evitării apatridiei consacrat la articolul 6 litera e) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, în sensul oferirii unei imagini clare în privinţa statutului de apatrid şi pentru excluderea oricărei ambiguităţi în procesul de aplicare a legii, se propun următoarele modificări:

3.1. la articolul 9 alineatul (1) litera c), cuvintele "dacă copilul se încadrează în condiţiile legale pentru a fi recunoscut drept apatrid" se substituie cu cuvintele "dacă copilul ar deveni apatrid";

3.2. la articolul 10 alineatul (6), cuvintele "dacă aceasta se încadrează în condiţiile legale pentru a fi recunoscută drept apatrid" se substituie cu cuvintele "dacă aceasta devine apatrid";

3.3. la articolul 11 alineatul (3), articolul 12 alineatul (4), articolul 17 alineatul (4) şi articolul 34 alineatul (9), cuvintele "Consimţământul copilului nu este necesar în situaţiile în care acesta se încadrează în condiţiile legale pentru a fi recunoscut drept apatrid sau este lipsit de discernământ" se substituie cu cuvintele "Consimţământul copilului nu este necesar în situaţiile în care acesta devine apatrid sau este lipsit de discernământ".

Adiţional, se propune completarea proiectului de lege cu un articol care vizează modificarea Legii nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei. Această intervenţie presupune renumerotarea articolului II, care va deveni articolul III, urmând ca articolul II să aibă următorul cuprins:

"Art.II. – Legea nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.137-138, art.1054), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează :

Articolul 3 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

"(4) Luarea în evidenţă militară se asigură exclusiv în baza actului de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova sau a informaţiei din Registrul de stat al populaţiei actualizată la eliberarea acestuia."

Propunerea are ca scop excluderea riscurilor de înrolare în Forţele Armate ale Republicii Moldova a persoanelor neidentificate sau a celor care nu deţin cetăţenia Republicii Moldova, asigurarea aplicării uniforme a cadrului normativ în domeniul evidenţei militare, precum şi prevenirea eventualelor abuzuri sau erori administrative.

Totodată, intervenţia propusă consolidează corelarea dintre reglementările din domeniul cetăţeniei şi cele referitoare la îndeplinirea obligaţiilor militare, în conformitate cu principiul legalităţii.

În contextul acceptării propunerii de completare a proiectului cu intervenţii asupra unui alt act normativ, se impune modificarea denumirii proiectului de lege pentru a reflecta extinderea obiectului de reglementare. Astfel, denumirea proiectului de lege va avea următorul cuprins:

"Lege pentru modificarea unor acte normative

(clarificarea unor procese la recunoaşterea cetăţeniei)".

La dispoziţiile finale de la articolul III din proiectul de lege, se recomandă oferirea unei perioade de tranziţie de doi ani pentru persoanele considerate cetăţeni ai Republicii Moldova prin efectul legii aplicabile la data naşterii acestora, care nu domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au obţinut acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova până la împlinirea vârstei de 22 de ani, pentru a solicita constatarea apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova în condiţiile legii.

Astfel, se recomandă ca articolul III să aibă următorul cuprins:

"Art.III. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia art.22¹ alin.(1) şi (2) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.253/2025, care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2028.

(2) Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, va modifica actele sale normative în conformitate cu prezenta lege."

În contextul celor menţionate, Guvernul comunică susţinerea proiectului de lege, sub rezerva revizuirii acestuia prin prisma observaţiilor şi recomandărilor de îmbunătăţire a textului formulate în prezentul aviz.