Decizia protocolară nr.9.16 din 11.03.2026 \rAviz la proiectul de lege privind lanţurile scurte de aprovizionare cu produse alimentare (iniţiativa legislativă nr.21 din 11 februarie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

AVIZ

la proiectul de lege privind lanţurile scurte de aprovizionare cu produse alimentare

(iniţiativa legislativă nr.21 din 11 februarie 2026)

nr. 9.16  din  11.03.2026

 (în vigoare 12.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 112-115 art. 24 din 12.03.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 11 martie 2026

Decizia protocolară nr.9.16/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege privind lanţurile scurte de aprovizionare cu produse alimentare, înaintat cu titlul de iniţiativă legislativă (nr.21 din 11 februarie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege are drept scop modernizarea organizării lanţului agroalimentar şi creşterea accesului operatorilor la canalele eficiente de comercializare, susţinând, prin acesta, direcţiile de politici publice asumate în Programul de activitate al Guvernului, în special, direcţia privind promovarea noilor lanţuri de aprovizionare, inclusiv a lanţurilor scurte.

În opinia autorilor proiectului, lipsa, în legislaţie, a conceptului de lanţ scurt de aprovizionare şi de instrumente aferente acestuia contribuie la menţinerea unui decalaj dintre capacitatea de producţie şi accesul stabil la canalele moderne de comercializare, cum ar fi retail şi HoReCa.

În acelaşi timp, autorii proiectului atrag atenţia că iniţiativele de promovare a produselor autohtone (brandig) şi programele de suport pentru IMM-uri nu sunt suficiente, întrucât sunt orientate preponderent asupra capacităţii de producţie şi asupra promovării, fără a contribui la crearea unui canal de distribuţie funcţional către retail şi HoReCa. Accesul operatorilor mici şi mijlocii la retail este afectat de bariere care ţin de asimetrie procedurală şi informaţională, cum ar fi lipsa unor canale standard de depunere a ofertelor, acces limitat la criterii interne de selecţie şi termene neclare de selecţie. Astfel, proiectul vine să completeze cadrul existent prin mecanisme precontractuale de transparenţă procedurală (proceduri scrise, criterii accesibile, termene şi răspuns motivat la ofertă), reducând prin aceasta riscul ca accesul la raft să depindă de practici informale.

Guvernul susţine scopul urmărit de către autorii proiectului şi apreciază că acesta va contribui la consolidarea poziţiei producătorilor de produse alimentare pe piaţa respectivă, creând premisele unor raporturi comerciale pe termen lung cu retail şi HoReCa, contribuind, în acelaşi timp, la rezilienţa sistemului agroalimentar.

Totodată, Guvernul consideră necesar să vină cu unele observaţii şi propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului.

Pe tot parcursul textului, cuvântul "intervenţiile", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "măsuri de sprijin", la forma gramaticală corespunzătoare.

Articolul 1 alineatul (2):

la litera b) se va revedea termenul "operatorilor economici", întrucât în textul proiectului se utilizează mai mulţi termeni pentru "operatori economici", cum ar fi "operator", "operator din lanţ scurt de aprovizionare", "comerciant" ş.a. De asemenea, termenul "lanţuri scurte de aprovizionare", întrucât în textul proiectului poate fi identificat şi termenul "lanţuri scurte", "lanţuri de aprovizionare" ş.a., ceea ce nu corespunde normelor de tehnică legislativă. Potrivit acestora, terminologia utilizată în textul actului normativ trebuie să fie constantă, uniformă şi să corespundă celei utilizate în alte acte normative (observaţie valabilă în tot textul proiectului);

la litera c), cuvintele "lanţuri scurte la piaţă" se propune a fi substituite cu cuvintele "lanţuri scurte de aprovizionare pe piaţa Republicii Moldova".

Articolul 2:

la alineatul (1), cuvântul "alimentar" se propune a fi substituit cu cuvântul "agroalimentar", în corelare cu obiectul de reglementare al proiectului;

la alineatul (2):

la litera a), cuvintele "amprentei de carbon" se propun a fi revizuite, întrucât legislaţia nu operează cu un asemenea termen (observaţie valabilă şi pentru articolul 5 litera f));

la litera c), cuvintele "producătorilor şi altor operatori economici" se propune a fi revizuite, întrucât nu este clar ce semnifică termenul "producător". Totodată, se va verifica dacă producătorul are calitatea de operator economic. Or, prin expresia ce însoţeşte cuvântul "producător" (şi altor operatori economici) se înţelege că producătorul este, la fel, operator economic. De asemenea, în măsura în care termenul "producător" are semnificaţia termenului "producător agricol", definit în articolul 2 din Legea nr.312/2013 privind grupurile de producători agricoli şi asociaţiile acestora, considerăm necesar ca în tot textul proiectului de lege să se opereze nemijlocit cu acest termen, pentru asigurarea utilizării unei terminologii uniforme în legislaţie.

Suplimentar, dispoziţiile articolelor 1 şi 2 se recomandă a fi generalizate şi expuse într-o formă concisă. Se remarcă expunerea scopului şi a obiectului de reglementare a legii în mai multe dispoziţii ale articolelor 1 şi 2.

La articolul 3 alineatul (1), în partea ce vizează termenul "procesatori", considerăm necesară definirea termenului. După caz, se va face trimitere la norma din actul normativ care defineşte acest termen sau, în nota de fundamentare, se va explica acest termen, astfel încât, pentru autorităţile de punere în aplicare, să fie clară sfera subiecţilor faţă de care se aplică actul normativ.

Articolul 4:

la literele a) şi d), în scopul expunerii clare şi fără echivoc a definiţiilor propuse termenilor "lanţ scurt de aprovizionare" şi "operator din lanţ scurt de aprovizionare", se consideră oportună definirea termenului "producător primar", utilizat în aceste definiţii.

De asemenea, se recomandă revizuirea definiţiei "lanţului scurt de aprovizionare", astfel încât aceasta să fie aliniată la cadrul normativ actual al Uniunii Europene. Preluarea definiţiei din Regulamentul (UE) nr.1305/2013 este depăşită, acesta fiind abrogat.

În prezent, cadrul relevant este reprezentat de Regulamentul (UE) nr.2021/2115 şi de Documentul de lucru al Comisiei Europene din anul 2025 – "Consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul alimentar", care nu impun o limită numerică strictă privind numărul intermediarilor. Aceste norme se bazează pe criterii funcţionale, precum existenţa unei conexiuni directe şi apropiate şi a transparenţei între producător şi consumator. Menţinerea unei limitări numerice explicite ar putea genera restricţii nejustificate de acces pe piaţă şi tratamente diferenţiate între operatorii economici pentru alte produse, ceea ce ar putea contraveni principiilor UE privind lanţurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare.

În acelaşi timp, precizăm că prin termenul "producătorul primar" se înţelege o entitate care obţine materii prime prin desfăşurarea activităţilor agricole, de creştere a animalelor, pescuit sau silvicultură, reprezentând prima verigă în lanţul alimentar, fără a presupune în mod necesar procesarea produselor obţinute.

Totodată, potrivit Legii nr.257/2006 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare, noţiunea "produse agroalimentare" desemnează "produse naturale, de origine vegetală sau animală, inclusiv bioproduse şi produse semiprelucrate, prelucrate şi/sau conservate, derivate din cele naturale".

Prin urmare, această noţiune are un caracter extensiv, incluzând atât materii prime, cât şi produse finite, în funcţie de destinaţia şi gradul de prelucrare a acestora.

În acest context, se impune clarificarea noţiunii "lanţ scurt de aprovizionare", pentru a stabili dacă lanţul vizează exclusiv producătorul primar sau include şi alţi producători care realizează prelucrarea produselor agroalimentare;

la litera b), în definiţia termenului "produs agroalimentar comercializat prin lanţ scurt", cuvintele "în scopul aplicării prezentei legi" se vor exclude, ca fiind declarative şi, respectiv, inutile. Totodată, cuvintele "în categoriile şi în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului" urmează a fi reformulate, prin indicarea concretă a obiectului de reglementare a hotărârii Guvernului, astfel încât norma să poată constitui temei legal pentru adoptarea de către Guvern a hotărârii respective (observaţie valabilă şi pentru articolul 6 alineatul (5), articolul 7 alineatul (5) şi articolul 8 alineatul (2));

la litera c), care stabileşte definiţia termenului "logo oficial", se va analiza suplimentar utilizarea cuvântului "oficial", prin prisma Legii nr.86/2011 cu privire la simbolurile publice, întrucât acesta, de regulă, se atribuie simbolurilor publice. Totodată, se propune revizuirea necesităţii stabilirii în definiţie a locului amplasării acestui logo, precum şi a detalierii cuvintelor "semn distinctiv" (de ex.: semn grafic distinctiv, alcătuit din simboluri, desene, combinat cu elemente verbale, având o structură şi o compoziţie unică, destinat identificării punctelor de vânzare sau unităţilor de alimentaţie publică care participă la lanţuri scurte de aprovizionare);

la litera d) se vor detalia cuvintele "alt operator economic". Or, pentru a fi înscrişi în Registrul naţional al lanţurilor scurte de aprovizionare, subiecţii trebuie identificaţi nemijlocit de lege;

la litera e) se va analiza suplimentar dacă termenul "intermediar" are aceeaşi semnificaţie ca noţiunea "furnizor intermediar", definită în articolul 21¹⁴ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior. În măsura în care aceşti doi termeni au aceeaşi semnificaţie, se va opta pentru utilizarea în proiectul legii a terminologiei deja definite de legislaţie, fără a fi necesară introducerea unei noi noţiuni;

la litera f) se vor revizui cuvintele "platforme de comerţ electronic", utilizate în definiţia termenului "punct de vânzare", prin prisma terminologiei folosite în Legea nr.284/2004 privind serviciile societăţii informaţionale.

Complementar terminologiei utilizate în proiectul de lege, este necesar de a identifica clar subiecţii care cad sub incidenţa respectivei legi, pentru înţelegerea justă şi aplicarea corespunzătoare a prevederilor, doarece în textul proiectului se face referire la o gamă largă de subiecţi, unii dintre ei având aceeaşi semnificaţie. Astfel, se vor revizui următorii termeni din textul legii: operator, operator economic, operator din lanţ scurt de aprovizionare, comerciant, producător, producător primar, furnizor, furnizor de produse agroalimentare, în scopul utilizării unei terminologii uniforme.

Articolul 5:

la litera c), cuvintele "criterii obiective" necesită a fi detaliate, în scopul corespunderii criteriilor de claritate şi de previzibilitate a normei (observaţie valabilă şi pentru articolul 9 alineatul (2) şi articolul 12 alineatul (2) litera c));

literele d)-h) urmează a fi revăzute, întrucât, în forma expusă, se identifică ca obiective ale proiectului de lege, şi nu ca principii. Mai mult decât atât, se va reţine că principiile sunt idei directoare fundamentale, cu grad maxim de generalitate, care orientează întregul sistem de norme juridice. Astfel, nu orice normă juridică poate fi ridicată la nivel de principiu;

la litera f) se va preciza la ce "resurse" se face referire.

Articolul 6:

alineatul (1) se propune a fi reformulat în vederea expunerii că "punctele de vânzare sau unităţile de alimentaţie publică care participă la lanţuri scurte de aprovizionare se identifică prin logoul pentru lanţuri scurte de aprovizionare";

la alineatul (5) este prevăzut că dispoziţiile privind condiţiile generale de utilizare, criteriile minime de acordare, reînnoire, suspendare şi retragere a dreptului de utilizare a logoului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Acest aspect urmează a fi revăzut, luând în considerare că dispoziţiile care instituie norme primare se stabilesc prin legi (observaţie valabilă şi pentru articolul 7 alineatul (5) şi articolul 8 alineatul (3)). Totodată, identificăm că proiectul legii prevede, în articolul 8, condiţiile generale pentru utilizarea logoului oficial. Astfel, se atestă neconcordanţe între reglementările articolului 6 alineatul (5) şi cele ale articolului 8.

În partea ce vizează aprobarea de către Guvern a cerinţelor minime de evidenţă şi trasabilitate nu este specificat dacă cerinţele se referă la logoul oficial sau la produsele agroalimentare, astfel cum este prevăzut în articolul 8 alineatul (2) al proiectului de lege. În măsura în care se face referire la cerinţele de trasabilitate şi evidenţă a produselor agroalimentare, normele se vor revizui, pentru a evita paralelismele legislative;

la alineatul (6) este stabilit că "utilizarea logoului oficial cu încălcarea prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative subordonate acesteia atrage răspundere în condiţiile legislaţiei". În acest sens, se consideră necesară determinarea nemijlocită a tipului de răspundere pentru o asemenea încălcare. Totodată, se va analiza necesitatea completării dispoziţiilor finale şi tranzitorii ale proiectului de lege cu reglementări concrete, aferente stabilirii în actele normative incidente a sancţiunilor pentru utilizarea logoului cu încălcarea legii privind lanţurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare.

Articolul 7:

alineatul (1) se propune a fi completat cu textul "stabilită la articolul 18". De asemenea, în nota de fundamentare nu este clar reglementată modalitatea de organizare şi funcţionare a Registrului naţional al lanţurilor scurte de aprovizionare. Astfel, autorul proiectului urmează să specifice dacă este necesară crearea unui sistem informaţional nou sau acesta va funcţiona într-un format deja operaţional la nivel instituţional;

la alineatele (2)-(6), cuvântul "Registru" urmează a fi revăzut, or, potrivit regulilor de tehnică legislativă, pentru a se folosi această prescurtare este necesar ca la prima utilizare în text a referinţei la Registrul naţional al lanţurilor scurte de aprovizionare să se completeze cu textul "(în continuare – Registru)".

Subsecvent, la alineatul (2) se va analiza suplimentar textul "operatorii din lanţuri scurte de aprovizionare, inclusiv producătorii, grupurile de producători, organizaţiile de producători, procesatorii, comercianţii şi unităţile de alimentaţie publică", întrucât, potrivit definiţiei date termenului "operator din lanţ scurt de aprovizionare" (a se vedea articolul 4 litera d) din proiect), acesta include referinţa inclusiv la producător, procesator, comerciant, unitate de alimentaţie publică sau alt operator economic înscris în Registrul naţional al lanţurilor scurte de aprovizionare. Astfel, textul " , inclusiv producătorii, grupurile de producători, organizaţiile de producători, procesatorii, comercianţii şi unităţile de alimentaţie publică" se consideră a fi inutil, fapt pentru care se propune a fi exclus;

la alineatul (3):

- cuvintele "după caz" urmează a fi detaliate, pentru că acestea lasă loc de interpretare şi aplicare neuniformă, ceea ce aduce atingere principiului clarităţii şi previzibilităţii juridice (observaţie valabilă şi pentru articolul 16 alineatul (1));

- sugerăm ca după cuvântul "înscris" să se introducă cuvintele "în Registru";

alineatul (4) se propune a fi revăzut, deoarece în forma expusă poartă caracter declarativ, şi nu normativ;

la alineatul (5) se vor analiza suplimentar cuvintele "procedura de înscriere şi înregistrare", în vederea evitării tautologiilor juridice. Or, în măsura în care termenul "înscriere" are aceeaşi semnificaţie ca termenul "înregistrare" se va opta pentru utilizarea doar a cuvântului "înregistrare". Mai mult decât atât, textul alineatului (5) necesită a fi reformulat, astfel încât să se identifice fără echivoc obiectul de reglementare al actului normativ ce necesită a fi aprobat de către Guvern, în temeiul respectivei legi;

la alineatul (6), cuvintele "Partea publică a Registrului este disponibilă" se propun a fi substituite cu cuvintele "Registrul este disponibil", având în vedere menţiunea "cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi a secretului comercial", utilizată în textul normei.

La articolul 8:

pentru a expune dispoziţiile într-o succesiune logică, dispoziţiile articolului dat vor fi expuse anterior dispoziţiilor articolului 7.

În altă ordine de idei, se atestă că denumirea articolului 8 "Condiţii generale pentru utilizarea logoului oficial" nu corespunde dispoziţiilor de conţinut ale acestuia, care prevăd:

- obligaţiile punctelor de vânzare şi ale unităţilor de alimentaţie publică;

- aprobarea de către Guvern a unor cerinţe privind evidenţa şi trasabilitatea produselor agroalimentare ş.a.;

alineatul (1):

litera a) este formulată vag, nefiind clar ce semnifică "informare corectă". Subsecvent, aspectele juridice privind informarea consumatorului urmează a fi examinate inclusiv prin prisma Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, care stabileşte informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare pentru asigurarea unui înalt nivel de protecţie a consumatorilor (observaţie valabilă şi pentru alineatul (2) litera c) din acelaşi articol);

la litera b), textul se consideră ambiguu, nefiind stabilit ce semnifică "evidenţele minime", forma şi termenul de păstrare ale acestor evidenţe. În acest sens, se va reţine că lipsa clarităţii şi a previzibilităţii juridice poate duce la nerespectarea obligaţiei. Or, norma de drept trebuie să fie formulată cu suficientă precizie, astfel încât să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţele cauzei, consecinţele acestei conduite. În caz contrar, cu toate că legea conţine o normă de drept care, aparent, descrie conduita persoanei în situaţia dată, persoana poate pretinde că nu-şi cunoaşte drepturile şi obligaţiile. Într-o astfel de interpretare, norma ce nu corespunde criteriilor clarităţii este contrară articolului 23 din Constituţia Republicii Moldova (a se vedea Hotărârea Curţii Constituţionale nr.19/2018, §51). Observaţia este valabilă pentru toate reglementările din proiect care nu sunt formulate cu suficientă precizie;

la alineatul (2), litera b) este expusă mult prea generalizat, lăsând loc de interpretare. Astfel, nu este clar ce semnificaţie au cuvintele "modul de demonstrare a aprovizionării", întrucât acestea pot avea conotaţii multiple şi pot face referire, de exemplu, la prezentarea de documente, proceduri de verificare, controale efectuate de autoritatea competentă, rapoarte semestriale/anuale etc.;

la alineatul (3) se consideră necesar ca temeiurile de suspendare şi retragere a dreptului de utilizare a logoului să fie stabilite expres în lege şi să nu fie raportate la condiţiile stabilite de către Guvern. Totodată, se va evita utilizarea cuvintelor incerte "poate constitui".

De asemenea, în scopul reflectării integrale a obiectivului proiectului, precum şi al asigurării îndeplinirii obiectivului de la articolul 2, alineatul (2) litera a) din proiectul de lege, propunem consolidarea proiectului de lege prin prisma corelării acestuia cu achiziţiile publice verzi. Astfel, recomandăm introducerea unei prevederi care să permită autorităţilor contractante (şcoli, grădiniţe, spitale) să utilizeze "apartenenţa la un lanţ scurt" drept criteriu de sustenabilitate şi performanţă de mediu (ex.: prospeţime, sezonalitate, amprentă de carbon redusă). Această abordare, conformă cu bunele practici europene (ex., modelul EGalim din Franţa), favorizează natural producătorul local, fără a institui bariere discriminatorii.

Denumirea capitolului III se recomandă a fi reformulată, deoarece capitolul include doar în mică măsură dispoziţii privind accesul produselor din lanţuri scurte de aprovizionare la comerţul cu amănuntul şi la pieţele agroalimentare.

Articolul 9:

la alineatul (1) sunt lipsite de claritate şi previzibilitate cuvintele "diligenţa necesară", "examinarea efectivă", "categoriile relevante" şi "condiţiile comerciale uzuale". În acest context, reiterăm că norma ce nu corespunde criteriilor clarităţii este contrară articolului 23 din Constituţia Republicii Moldova (observaţie valabilă şi pentru cuvintele "în măsura în care sunt relevante şi veritabile" din articolul 15 alineatul (3)). Totodată, norma, în forma expusă, este declarativă şi se referă nu numai la comercianţii care participă la lanţul scurt de aprovizionare, ci la toţi comercianţii;

la alineatul (2):

- se vor revedea cuvintele "comercianţii care operează unităţi comerciale", deoarece sunt ambigue: cuvântul "operează" nu se consideră adecvat în acest context;

- se va indica denumirea Legii nr.231/2010 prin completarea cu cuvintele "cu privire la comerţul interior";

- textul "încadrate în categoriile B, C şi D" se va substitui cu textul "cu suprafaţa comercială B, C şi D", în corelare cu terminologia utilizată în anexa nr.5 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior;

la alineatul (3) litera a), referitor la stabilirea criteriilor principale de selecţie şi evaluare a furnizorilor de produse agroalimentare de către comercianţi, nu este clar dacă fiecare comerciant îşi va stabili propriile criterii, fără a se conduce de anumite reguli primare prestabilite prin acte normative. În acest sens, remarcăm aplicarea neuniformă a procedurilor interne de selecţie şi evaluare a furnizorilor de produse agroalimentare de către comercianţi, ceea ce nu se consideră adecvat (observaţia este valabilă şi pentru stabilirea de către fiecare comerciant a modalităţii de depunere a ofertelor, a listei de documente minime solicitate, a termenelor pentru examinarea ofertelor, prevăzute la literele b) şi c) ale aceluiaşi alineat);

recomandăm ca alineatul (5) să fie prevăzut într-un articol distinct. În acest sens, este necesar a revizui şi denumirea articolului 9. Totodată, după cuvintele "pagina web" din alineatul (5) se va introduce cuvântul "oficială", în conformitate cu terminologia utilizată în alte acte normative;

la alineatul (6):

- se va indica clar subiectul care primeşte răspuns în scris de la comerciant în termen de 10 zile de la data primirii ofertei;

- se va indica obiectul răspunsului (acceptarea sau refuzul ofertei) oferit de către comerciant;

- cuvântul "calendaristice" se va evita la determinarea curgerii şi calculării termenelor, deoarece aceasta este regula generală de curgere a termenului. În caz contrar, se poate interpreta per a contrario că, în celelalte cazuri în care nu s-a specificat că zilele sunt calendaristice, de fapt, se au în vedere zile lucrătoare;

- pentru asigurarea unei clarităţi şi pentru eliminarea oricarei posibilităţi de interpretare, propunem precizarea expresă că atât operatorii, cât şi comercianţii vor putea comunica deopotrivă prin scrisori în format electronic şi prin scrisori întocmite pe suport de hârtie;

la alineatul (7):

- considerăm necesară determinarea concretă a motivelor care se pot integra în justificarea obiectivă a comerciantului;

- în vederea clarităţii normei, se vor detalia cuvintele "exclud sistematic" şi "excesiv de dificil";

- formularea "accesul operatorilor [....] la procedurile prevăzute la alin.(2)" se consideră a fi inadecvată, fapt pentru care se propune a fi revăzută.

Articolul 10:

la alineatul (1):

- cuvintele "pieţelor agroalimentare" se propun a fi substituite cu cuvintele "pieţelor produselor agroalimentare", în conformitate cu terminologia utilizată în Legea nr.257/2006 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare (observaţie valabilă şi pentru alineatul (2));

- cuvintele "vor asigura" se vor substitui cu cuvântul "asigură", în vederea respectării articolului 54 alineatul (1) litera j) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (observaţie valabilă şi pentru articolul 19 alineatul (1) ş.a.);

- cuvintele "şi privind aprovizionarea cu produse agroalimentare comercializate prin lanţ scurt" se consideră a fi inutile, în contextul în care participarea la lanţuri scurte de aprovizionare semnifică aprovizionarea cu produse agroalimentare comercializate prin lanţ scurt;

- textul "materiale informative şi marcaje la raft/meniu" se propune a fi substituit cu textul "prevăzute la articolul 6 alineatul (2)";

la alineatul (2), cuvintele "autorităţilor competente" se vor substitui cu cuvintele "autorităţilor administraţiei publice locale".

De asemenea, atragem atenţia că dispoziţia are un caracter preponderent facultativ, fiind utilizată formularea "pot adopta măsuri", ceea ce nu instituie o obligaţie juridică imperativă în sarcina administraţiilor pieţelor agroalimentare şi a autorităţilor administraţiei publice locale. Or, în condiţiile în care proiectul urmăreşte crearea unui mecanism funcţional de facilitare a accesului operatorilor înscrişi în Registrul naţional al lanţurilor scurte de aprovizionare la spaţiile de comercializare, utilizarea unei norme permisive nu garantează realizarea efectivă a scopului legii şi poate conduce la aplicare neuniformă la nivel naţional. În acest context, se recomandă reformularea prevederii, în sensul instituirii unei obligaţii clare şi determinate, cu stabilirea elementelor minime obligatorii de implementare şi a unui termen concret de punere în aplicare.

La articolul 11:

denumirea articolului nu corespunde dispoziţiilor cuprinse în acest articol, motiv pentru care necesită a fi reformulată;

alineatul (1) se propune a fi inserat în capitolul I, deoarece dispoziţiile acestuia au caracter general;

la alineatul (2), având în vedere că textul acestuia sunt complementare alineatului (1), se recomandă, de asemenea, ca acestea să fie integrate în capitolul I al proiectului de lege, cu reformularea corespunzătoare şi asigurarea clarităţii normei;

la alineatul (3):

- dispoziţiile acestui alineat se propun a fi prevăzute într-un articol distinct şi integrate în capitolul VI al proiectului de lege;

- după cuvintele "practicilor comerciale neloiale" sugerăm să se includă textul "stabilită în art.21¹⁷ alin.(1) din Legea nr.231/2010 privind comerţul interior";

- cuvintele "participanţi la" se vor substitui cu prepoziţia "din".

La articolul 12:

alineatul (1) conţine o normă declarativă, lipsită de densitate normativă, motiv pentru care se propune a fi exclusă;

la alineatul (2):

- la litera a), se recomandă a face trimitere la actul normativ/actele normative unde sunt stabilite obiectivele de mediu, dezvoltare regională şi dezvoltare rurală;

- la litera b), cuvintele "acestor obiective" propunem a fi substituite cu textul "obiectivelor prevăzute la lit.a)";

la alineatul (3), se impune revizuirea normei propuse şi completarea acesteia astfel încât, la implementarea măsurii de sprijin, furnizorul să respecte normele materiale şi procedurale ale Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, pentru a asigura compatibilitatea ajutorului cu mediul concurenţial.

La articolul 13:

deşi denumirea articolului prevede "Tipuri generale de intervenţii", în conţinutul acestuia nu sunt expuse tipurile de intervenţii, ci doar segmentele pe care se intervine. În acest context, denumirea articolului urmează a fi reformulată;

la alineatul (1), litera e), cu referire la măsurile fiscale sau tarifare, urmează a fi exclusă, întrucât astfel de intervenţii pot fi promovate doar în contextul şi cu respectarea procedurilor stabilite de Codul fiscal nr.1163/1997 şi de legislaţia bugetar-fiscală aplicabilă.

Din alt punct de vedere, observăm că în Legea nr.126/2025 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole, care a transpus Regulamentul UE 2021/2115, s-au stabilit obiectivele generale şi specifice care trebuie realizate prin intermediul sprijinului financiar acordat din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural. Unul dintre aceste obiective specifice îl consitituie îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului valoric, care poate fi atins prin organizarea lanţului scurt de aprovizionare (indicatorul de rezultat R10 potrivit Regulamentului UE). La rândul lor, intervenţiile sunt concepute de către autoritatea de manangement al politicilor agricole pe baza tipurilor de intervenţii prevăzute de legea invocată. Din această perspectivă, se propune excluderea tipurilor generale de intervenţii din proiect, pentru a nu crea norme conflictuale cu legislaţia armonizată din domeniul politicii agricole;

alineatul (2) conţine o formulare ambiguă şi nu este clar dacă condiţiile de eligibilitate, limitele şi procedurile aplicabile se referă la determinarea intervenţiilor pentru dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare sau vizează alt subiect. Mai mult decât atât, norma, în forma expusă, este declarativă şi lipsită de densitate normativă, or, aceasta nu specifică prin ce acte normative concrete se stabilesc condiţiile de eligibilitate, formele, limitele şi procedurile aplicabile aferente intervenţiilor.

Articolul 14 se recomandă a fi exclus, întrucât reglementări generale privind aplicarea măsurilor aferente ajutorului de stat sunt prevăzute în articolul 12 alineatul (3) din proiectul de lege. Complementar, în partea ce vizează cuvintele "în raport cu măsurile de sprijin instituite în temeiul prezentei legi" din dispoziţia art.14 alin.(2), menţionăm că în proiectul legii nu sunt stabilite concret măsurile de sprijin pentru dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare.

Articolul 15:

la alineatul (1), după cuvântul "achiziţiile" se va introduce cuvântul "publice", în vederea utilizării unei terminologii uniforme. Totodată, se va specifica la ce "elemente" se face referire. Subsecvent, pentru a face trimitere la integrarea elementelor legate de lanţuri scurte de aprovizionare, în condiţiile Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice, sunt necesare completări în acest sens în legea citată. Redacţia în vigoare a Legii nr.131/2015 nu prevede dispoziţii privind elementele legate de lanţuri scurte de aprovizionare. Unica referire în această lege la lanţurile scurte de aprovizionare este cea prevăzută în articolul 26 alineatul (6¹), care stabileşte acordarea unui punctaj suplimentar ofertelor legate de integrarea într-un lanţ scurt de aprovizionare. Complementar, semnalăm că la data intrării în vigoare a Legii nr.325/2025 privind achiziţiile publice (1 ianuarie 2027) Legea nr.131/2015 se va abroga (a se vedea articolul 90 din Legea nr.325/2025);

alineatul (2) se propune a fi exclus, deoarece dublează dispoziţiile articolului 26 alineatul (6¹) din Legea nr.131/2015. Mai mult decât atât, în alineatul (1) al articolului 15 din proiectul de lege este stabilit deja că achiziţiile publice de produse agroalimentare se realizează în condiţiile Legii nr.131/2015;

la alineatul (3), textul alineatului are un caracter declarativ, motiv pentru care propunem a fi exclus.

La articolul 16:

alineatele (1) şi (2) se consideră a fi inutile, luând în considerare faptul că fac referire la procedura desfăşurării achiziţiilor publice reglementată de Legea nr.131/2015. Subsecvent, normele nu sunt formulate cu suficientă precizie şi nu utilizează termenii consacraţi în legea citată. Or, potrivit articolului 1 din Legea nr.131/2015, specificaţiile tehnice, criteriile de atribuire şi condiţiile contractuale propuse sunt unele dintre elementele caracteristice documentaţiei de atribuire;

alineatul (3), de asemenea, este incert, lăsând loc de aplicare neuniformă. Expresia "poate fi acceptată, după caz" este interpretabilă, contrară principiului clarităţii şi previzibilităţii normei. Subsecvent, cuvintele "alte documente echivalente prevăzute în documentaţia de atribuire" se vor revedea, deoarece nu este clar dacă se face referire la "documente echivalente emise de organismele stabilite în statele membre ale Uniunii Europene", astfel cum este prevăzut în Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice, sau se referă la alte documente.

La articolul 17:

Dispoziţiile acestui articol vizează obiectul de reglementare a dispoziţiilor finale şi tranzitorii ale actului normativ, şi nu a dispoziţiilor de conţinut. Totodată, textul alineatului (1) nu prevede prin ce acte vor fi aprobate ghidurile şi modelele orientative, cine le va aproba, precum şi nu este prevăzută forţa juridică a acestora.

De asemenea, nu este indicat un termen în care instituţiile vizate în alineatul (1) vor trebui să elaboreze ghiduri şi modele orientative de documentaţii de atribuire pentru achiziţiile publice de produse agroalimentare şi servicii de alimentaţie publică, care să includă recomandări privind integrarea criteriilor de sustenabilitate şi a elementelor legate de lanţurile scurte de aprovizionare;

alineatul (2) apare ambiguu, întrucât:

- nu prevede identificarea criteriilor de mediu şi a criteriilor lanţului scurt de aprovizionare;

- nu este determinat în cadrul cărei proceduri necesită a fi aplicate criteriile de mediu şi criteriile lanţului scurt de aprovizionare;

- nu stabileşte un termen-limită în care autorităţile vizate la alineatul (1) vor trebui să organizeze activităţi de formare şi informare pentru autorităţile contractante. De asemenea, se va revedea dacă autorităţile vizate au competenţele necesare de formare a autorităţilor contractante, în vederea aplicării corecte a criteriilor de mediu şi criteriilor lanţului scurt de aprovizionare;

- aferent organizării de către autorităţile competente în domeniul agriculturii şi al achiziţiilor publice a activităţilor de formare şi informare pentru autorităţile contractante, în vederea aplicării corecte a criteriilor de mediu şi criteriilor lanţului scurt de aprovizionare, cu respectarea legislaţiei în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat, este de remarcat faptul că autoritatea publică cu atribuţii în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat este Consiliul Concurenţei. Astfel, în partea ce vizează domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat, autorităţile competente în domeniul agriculturii şi al achiziţiilor publice nu deţin atribuţii în acest sens.

La articolul 18 este menţionat că, în sensul prezentei legi, autoritatea competentă este Camera de Comerţ şi Industrie. Deoarece Camera de Comerţ şi Industrie este o organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, potrivit articolului 1 din Legea nr.393/1999 cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie, apreciem că aceasta nu poate exercita funcţia de coordonare generală a implementării legii.

La articolul 19:

alineatul (1) conţine o normă caracteristică dispoziţiilor finale ale actului normativ, fapt pentru care se va exclude din capitolul VI.

Totodată, din punctul de vedere al tehnicii legislative din alineatul (1), cuvintele "va include" necesită a fi substituite cu cuvântul "include", în vederea respectării articolului 54 alineatul (1) litera j) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;

la alineatul (2), cuvintele "Programul naţional" necesită a fi substituite cu cuvintele "Programul strategic al politicii agricole".

La articolul 20 alineatul (2), cuvintele "pagina sa" se vor completa cu cuvântul "web".

La articolul 21:

Potrivit acestui articol, "încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă în conformitate cu legislaţia în vigoare". În acest context, urmează a se stabili în lege normele a căror încălcare atrage răspunderea administrativă. Totodată, se va asigura că în legislaţie există sancţiuni pentru încălcarea normelor incidente din proiectul examinat şi este determinată autoritatea competentă care aplică aceste sancţiuni. În cazul în care nu există, se propune ca dispoziţiile finale ale proiectului să fie completate cu modificări ale actelor normative incidente privind determinarea acestor sancţiuni şi a autorităţii competente de aplicare a lor.

La articolul 22 alineatul (1), textul "în termen de 9 luni de la data publicării" se va substitui cu textul "la expirarea a 9 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova". De asemenea, cuvintele "intră în vigoare în termen de" se referă nu la o dată concretă, ci la o anumită perioadă, ceea ce este conceptual inacceptabil, deoarece legea nu poate intra în vigoare la diferite momente în interiorul unei perioade.

La nota de fundamentare:

Nota de fundamentare nu oferă informaţii suficiente privind impactul financiar şi cel asupra mediului al proiectului de lege. Deşi se afirmă că implementarea măsurilor nu ar genera costuri, proiectul introduce totuşi acţiuni care presupun resurse financiare, inclusiv pentru crearea şi administrarea unui eventual sistem informaţional.

Prin urmare, se impune completarea notei informative cu evaluări financiare şi de mediu, în conformitate cu cerinţele cadrului normativ aplicabil.

În această ordine de idei, Guvernul susţine proiectul de lege respectiv.