Decizia protocolară nr.9.20 din 11.03.2026 \rAviz la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii (iniţiativa legislativă nr.12 din 3 februarie 2026)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

A V I Z

la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii

(iniţiativa legislativă nr.12 din 3 februarie 2026)

nr. 9.20  din  11.03.2026

 (în vigoare 12.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 112-115 art. 28 din 12.03.2026

* * *

Aprobat

în şedinţa Guvernului din 11 martie 2026

Decizia protocolară nr.9.20/2026

PRIM-MINISTRU  Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.12 din 3 februarie 2026) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Proiectul prevede majorarea cu 50% a cuantumului pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite până la 1 ianuarie 1999, persoanelor care nu au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege propune ridicarea bunăstării economice şi a confortului moral al persoanelor care au ieşit la pensie până la reforma sistemului de pensii din anul 1998. Salariile mici de atunci, trecerea la valuta naţională, indexarea insuficientă, raportată la nivelul inflaţiei din anii 1996-2000, au contribuit la faptul că cuantumul pensiei respective pentru această categorie de persoane constituie în prezent 2 800-3 200 de lei, mult mai puţin decât primesc acum pensionarii care s-au pensionat în baza Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii. Implementarea prevederilor proiectului necesită mijloace financiare suplimentare în sumă de 300 de milioane de lei. Cheltuielile financiare suplimentare se propun a fi acoperite din veniturile Serviciului Vamal.

Este de menţionat că sistemul de protecţie socială a persoanelor asigurate constă în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie, în limitele mijloacelor financiare disponibile în bugetul asigurărilor sociale de stat, cu menţinerea unui echilibru între venituri şi cheltuieli, sustenabil, şi fără limite pe viitor la plata prestaţiilor sociale, corelativ contribuţiilor de asigurări sociale achitate.

Totodată, deoarece decizia de a adopta legi privind beneficiile de asigurări sociale implică consideraţii de natură economică, ţinând cont marja de apreciere de care dispune legiuitorul în implementarea politicilor sociale şi economice, mecanismul de acordare a protecţiei sociale suplimentare acelor categorii de populaţie care necesită suport financiar necesită a fi bine coordonat cu posibilităţile economice ale ţării.

În subsidiar, dat fiind faptul că implementarea în practică a prevederilor proiectului presupune alocarea suplimentară a mijloacelor financiare din bugetul de stat, în raport cu cele menţionate în nota de fundamentare, se relevă lipsa fundamentării economico-financiare, nefiind indicate cheltuielile bugetare reale necesare pentru implementarea normelor propuse, şi nici disponibilitatea acestor resurse în legea bugetară, întrucât, în lipsa disponibilităţii resurselor bugetare necesare pentru noile reglementări, se face imposibilă punerea acestora în aplicare.

O măsură permanentă pentru toţi beneficiarii de pensii şi alte prestaţii sociale este indexarea şi majorarea pensiilor care se efectuează la 1 aprilie, prin ajustarea cuantumului acestora în raport cu rata inflaţiei, pentru menţinerea valorii reale a pensiilor şi prestaţiilor sociale. La 1 aprilie 2026, pensiile şi alte prestaţii sociale vor fi indexate şi majorate, în acest scop fiind aprobate de către Guvern actele corespunzătoare.

Ţinem să menţionăm că sporirea gradului de protecţie socială a persoanelor cu pensii mici constituie o prioritate a Guvernului, fiind implementate, în ultimii ani, mai multe măsuri relevante, printre care: majorarea pensiei minime, instituirea pensiei anticipate pentru carieră lungă, reglementarea dreptului la reexaminarea pensiilor pentru limită de vârstă şi de dizabilitate pentru persoanele care au activat după stabilirea pensiei, precum şi stabilirea, de la 1 mai 2025, a pensiei minime pentru limită de vârstă în cuantum de 3 300 de lei pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 40 de ani, acordarea suportului financiar unic, diferitelor categorii de pensionari.

Sporirea gradului de protecţie socială a persoanelor cu venituri mici se realizează prin aplicarea măsurilor din domeniul de asistenţă socială, politica promovată în acest domeniu fiind axată pe direcţionarea programelor financiare spre susţinerea persoanelor cu venituri mici pentru asigurarea unui venit lunar minim garantat acestora, stabilit prin lege.

Complementar, ţinând cont de implicaţiile pe care le va genera adoptarea propunerii legislative asupra bugetului de stat, devin incidente prevederile art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Potrivit prevederilor art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

În acest context, proiectul nu poate fi supus promovării în condiţiile în care impactul financiar al acestuia nu are o reflecţie bugetară corespunzătoare. De asemenea, sursele de acoperire a propunerilor înaintate de către autor încalcă principiul universalităţii bugetului, stabilit de aceeaşi lege. Astfel, în contextul celor menţionate, proiectul de lege înaintat nu poate fi susţinut.