Decizie nr.104 din 06.09.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.122g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313 din Codul contravenţional (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.122g/2018 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313

din Codul contravenţional

(excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)

nr. 104  din  06.09.2018

 (în vigoare 06.09.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 24-28 art. 7 din 25.01.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 august 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 septembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicată de către dl Vitalie Bîzgu, în dosarul nr.4–331/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, pe 24 august 2018, de către dl judecător Petru Păun de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 4 octombrie 2017, un procuror din cadrul Procuraturii Generale a dispus printr-o ordonanţă începerea urmăririi penale in rem, în legătură cu comiterea unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege soldate cu urmări grave, incriminate de articolul 328 alin.(3) lit.d) din Codul penal. Faptele investigate de către procuror se refereau la refuzul unor factori de decizie ai Penitenciarului nr.13 de a-l primi în penitenciar pe dl Andrei Brăguţa în vederea executării arestului preventiv, pentru că acesta din urmă nu a fost supus, în prealabil, unui examen medical. De asemenea, faptele investigate de către procuror se refereau şi la acţiunile ulterioare ale unor angajaţi ai Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău privind escortarea dlui Andrei Brăguţa în Izolatorul de Detenţie al Direcţiei menţionate pentru executarea arestului preventiv, loc în care acesta a fost deţinut în perioada 21 august 2017–23 august 2017 în condiţii “proaste” şi fără acordarea asistenţei medicale corespunzătoare. Acest fapt a condus, împreună cu alte circumstanţe, la decesul persoanei.

4. Pe 26 martie 2018, procurorul a dispus printr-o ordonanţă încetarea procesului penal pornit în baza articolului 328 alin.(3) lit.d) din Codul penal în privinţa dnelor Angelica Gîncu şi Adriana Ignat, precum şi în privinţa dlui Vitalie Bîzgu. În acest sens, procurorul a invocat faptul că, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.22 din 27 iunie 2017, a fost declarat neconstituţional textul “intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal. Din acest motiv, procurorul a conchis că acţiunile persoanelor enumerate nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii, i. e. latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la articolul 328 alin.(3) lit.d) din Codul penal.

5. Totodată, pe aceeaşi dată, procurorul a dispus printr-o ordonanţă pornirea procesului cu privire la contravenţie în privinţa persoanelor menţionate, conform elementelor constitutive ale contravenţiei prevăzute la articolul 313 din Codul contravenţional [Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu].

6. Cauza contravenţională a fost trimisă spre judecare conform competenţei Judecătoriei Chişinău.

7. Pe 26 iunie 2018, în cadrul şedinţei instanţei de judecată, dl Vitalie Bîzgu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din articolul 313 din Codul contravenţional.

8. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 16 august 2018, s-a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

10. Prevederile relevante ale Codului contravenţional sunt următoarele:

Articolul 313

Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu

“Săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că lipsesc criteriile clare şi previzibile în baza cărora autorităţile care aplică legea ar putea stabili întinderea urmărilor prejudiciabile ale contravenţiei prevăzute la articolul 313 din Codul contravenţional, normă care stabileşte răspunderea pentru excesul de putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. Astfel, textul “intereselor publice” din norma menţionată ar fi unul imprevizibil. În sprijinul celor enunţate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a făcut referire şi la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.22 din 27 iunie 2017, prin care a fost declarat neconstituţional textul “intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal.

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 22 şi 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Vitalie Bîzgu, parte în dosarul nr.4–331/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Curtea observă că, deşi s-a solicitat controlul constituţionalităţii textului “depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din articolul 313 din Codul contravenţional, în realitate, autorul sesizării a criticat doar expresia “intereselor publice” din norma enunţată. Din acest motiv, Curtea va examina această excepţie de neconstituţionalitate doar în raport cu textul “intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional.

17. Curtea reţine că autorul excepţiei pretinde că prevederile contestate sunt imprevizibile şi, prin urmare, contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 22 şi 23 alin.(2) din Constituţie.

18. Cu titlu preliminar, Curtea reaminteşte că una dintre condiţiile sine qua non pentru admiterea examinării în fond a unei excepţii de neconstituţionalitate constă în aplicabilitatea prevederilor în cauza în care a fost ridicată excepţia (vezi HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 82).

19. Curtea reţine că articolul 313 din Codul contravenţional stabileşte răspunderea pentru săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi ale atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii.

20. Folosirea conjuncţiei “sau” denotă că este vorba despre două situaţii alternative: acţiunile în discuţie trebuie să contravină fie intereselor publice, fie drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Sarcina de a alege modalitatea normativă într-un caz concret le revine autorităţilor competente cu aplicarea legii contravenţionale.

21. În prezenta cauză, Curtea observă că acţiunile imputate făptuitorilor ar fi condus, împreună cu alte circumstanţe, la decesul persoanei (vezi supra § 3). Persoana care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate este învinuită, în fapt, că ar fi comis acţiuni contrare drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, i. e. dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (articolul 24 din Constituţie). Astfel, Curtea observă că textul contestat nu este aplicabil în litigiul principal, pentru că făptuitorilor nu li se impută că ar fi comis acţiuni care contravin intereselor publice.

22. Totuşi, Curtea reaminteşte că, prin Hotărârea sa nr.22 din 27 iunie 2017, a fost declarat neconstituţional textul “intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal. Totodată, Curtea a trimis Parlamentului şi o Adresă (PCC-01/113g/8g-22 din 27 iunie 2018), în care a menţionat că noţiunea “interes public” se regăseşte în conţinutul mai multor componenţe de infracţiuni şi contravenţii şi, în acest sens, Parlamentul trebuie să efectueze modificările de rigoare, ţinând cont de considerentele exprimate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.22 din 27 iunie 2017.

23. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional este inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicată de către dl Vitalie Bîzgu, în dosarul nr.4–331/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.