Decizie nr.113 din 24.01.96 privind constituţionalitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.288 din 18 septembrie 1995 "Cu privire la completarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 189 din 8 noiembrie 1993 "Cu privire la impozitul pe bunuri imobiliare" (cu modificările introduse prin Decretele nr.230 din 30 decembrie 1993 şi nr.229 din 29 iunie 1994)

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Decizia privind constituţionalitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 288 din 18 septembrie 1995 "Cu privire la completarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 189 din 8 noiembrie 1993 "Cu privire la impozitul pe bunuri imobiliare" (cu modificările introduse prin Decretele nr. 230 din 30 decembrie 1993 şi nr. 229 din 29 iunie 1994) Nr.113 din 24.01.96 * * * 24 ianuarie 1996 or. Chişinău Curtea Constituţională în componenţa: Barbalat Pavel - preşedinte Chiseev Nicolae - judecător-raportor Osmochescu Nicolae - judecător Susarenco Gheorghe - judecător Vasilati Ion - judecător Zadorojnîi Ludmila - grefier Cu participarea domnului Victor Cecan, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, preşedinte al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului, care a sesizat Curtea Constituţională, reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova ca parte care a emis Decretul în cauză: doamna Olga Poalelungi, director al serviciului acte prezidenţiale, şi domnul Anatol Ciobanu, consilier prezidenţial cu probleme de drept, examinînd în şedinţă plenară deschisă dosarul privind constituţionalitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 288 din 18 septembrie 1995 "Cu privire la completarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 189 din 8 noiembrie 1993 "Cu privire la impozitul pe bunuri imobiliare" (cu modificările introduse prin Decretele nr. 230 din 30 decembrie 1993 şi nr. 229 din 29 iunie 1994)", călăuzindu-se de articolul 135 din Constituţia Republicii Moldova şi articolul 4 din Legea cu privire la Curtea Constituţională REŢINE URMĂTOARELE: 1. La 18 septembrie 1995 Preşedintele Republicii Moldova a emis Decretul nr. 288 "Cu privire la completarea decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 189 din 8 noiembrie 1993 "Cu privire la impozitul pe bunuri imobiliare" (cu modificările introduse prin decretele nr. 230 din 30 decembrie 1993 şi nr. 229 din 29 iunie 1994)", prin care a fost completat alineatul 2 al punctului 4 din Decret după cuvintele "Concernului "Moldova-gaz" se adaugă cuvintele "întreprinderii municipale Budjac-gaz" şi mai departe după text. Acest Decret este în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 1995. Conţinutul Decretului examenat denotă că Preşedintele Republicii Moldova a scutit prin acest Decret întreprinderea municipală "Budjac-gaz" de impozitul pe bunuri imobiliare. 2. În sesizarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova dl Victor Cecan se menţionează că prin conţinutul şi caracterul chestiunii abordate în Decret privind scutirea întreprinderii municipale "Budjac-gaz" de impozitul pe bunuri imobiliare Preşedintele Republicii Moldova, semnînd Decretul din 18 septembrie 1995 nr. 288, a depăşit limitele competenţei sale. În legătură cu acesta se pune problema de a-l recunoaşte drept necorespunzător Constituţiei Republicii Moldova. 3. Potrivit prevederilor articolului 66 din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova aprobă bugetul de stat şi exercită controlul asupra executării lui. Bugetul public naţional se constituie din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele raionelor, oraşelor şi satelor. Guvernul elaborează anual proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat şi le prezintă Parlamentului spre aprobare. Nici un fel de cheltuieli bugetare nu pot fi aprobate fără stabilirea sursei lor de finanţare (articolul 131 din Constituţia Republicii Moldova). Impozitele, taxele şi orice alte venituri în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat şi în bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc potrivit articolului 132 din Constituţia Republicii Moldova de către organele reprezintative corespunzătoare. Orice altă impunere fiscală se interzice. Astfel, numai Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, este împuternicit să ia decizii în problemele fiscale. După adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, Presedintele Republicii Moldova nu este abilitat cu asemenea înputerniciri. Modificarea legislaţiei fiscale prin decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova nu se admite. În cazul dat Preşedintele Republicii Moldova a intervenit în sfera competenţelor Parlamentului Republicii Moldova, fapt prin care şi-a depăşit competenţele. Această greşeală a fost îndreptată de către Preşedintele însuşi prin Decretul nr. 418 din 7 decembrie 1995 "Cu privire la caducitatea unor acte prezidenţiale". Prin acest Decret Preşedintele Republicii Moldova a recunoscut drept caduc articolul 3 din Decretul nr. 189 din 8 noiembrie 1993 "Cu privire la impozitul pe bunuri imobiliare" şi a anulat Decretul nr. 288 din 18 septembrie 1995 "Cu privire la completarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 189 din 8 noiembrie 1993". Prin urmare, neconstituţionalitatea actului normativ sezizat - Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 288 din 18 septembrie 1995 - a fost înlăturată. În legătură cu aceasta subiectul care a făcut sesizarea - deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, domnul Victor Cecan, şi-a retras sesizarea în cadrul şedinţei Curţii Constituţionale şi a rugat să se claseze dosarul. Pentru considerentele expuse mai sus Curtea Constituţională a Repu- blicii Moldova, călăuzindu-se de articolul 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale, H O T Ă R Ă Ş T E: 1. În legătură cu înlăturarea neconstituţionalităţii actului normativ sesizat - declararea drept caduc a Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 288 din 18 septembrie 1995 "Cu privire la completarea decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 189 din 8 noiembrie 1993", dosarul asupra acestui caz se clasează. 2. potrivit articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării, este definitivă şi nu poate fi supusă nici unei căi de atac. Preşedinte Pavel BARBALAT