Decizie nr.114 din 01.10.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.144a/2020 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi de la articolul 5 alin.(4) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (Preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.144a/2020 pentru controlul

constituţionalităţii unor prevederi de la articolul 5 alin. (4)

din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii

(Preşedintele interimar al Consiliului

Superior al Magistraturii)

nr. 114  din  01.10.2020

 (în vigoare 01.10.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 286-292 art. 164 din 06.11.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 3 septembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 1 octombrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 3 septembrie 2020, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995, de către dl Adrian Lebedinschi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea textului "din rândul membrilor judecători" de la articolul 5 alin.(4) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

ÎN FAPT

3. Pe 20 decembrie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.193 pentru modificarea unor acte legislative. Prin Legea în discuţie Parlamentul a modificat, între altele, articolul 5 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Articolul menţionat a fost completat cu alineatul (4), care prevede că în cazul vacanţei funcţiei de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, până la alegerea unui nou preşedinte, interimatul funcţiei este asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

4. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[...]"

Articolul 123

Atribuţiile

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători.

(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică."

5. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 5

Preşedintele

"[…]

(4) În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, până la alegerea unui nou preşedinte, interimatul funcţiei este asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

6. Autorul sesizării menţionează că textul "din rândul membrilor judecători" de la articolul 5 alin.(4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care le interzice membrilor non-judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să asigure interimatul funcţiei de Preşedinte al Consiliului în cazul vacanţei funcţiei, este nejustificat. De asemenea, autorul sesizării consideră că dispoziţiile contestate instituie un tratament discriminatoriu în privinţa membrilor non-judecători ai Consiliului. Autorul sesizării mai menţionează că cadrul legal nu face nicio deosebire între mandatul de membru non-judecător şi de membru judecător al Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia procedurii de numire. Membrii non-judecători ai Consiliului trebuie să respecte aceleaşi interdicţii şi incompatibilităţi, prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, ca şi membrii judecători.

7. În fine, autorul sesizării notează că textul "din rândul membrilor judecători" de la articolul 5 alin.(4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii contravine articolelor 1 alin.(3), 16, 116 şi 123 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

8. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

9. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

10. De asemenea, conform articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii sunt abilitaţi cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

11. Autorul sesizării consideră că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 [statul de drept], 16 [egalitatea], 116 [statutul judecătorilor] şi 123 [atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii] din Constituţie.

12. Curtea observă că s-a pronunţat în jurisprudenţa sa cu privire la procedura desemnării Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în Decizia nr.7 din 24 ianuarie 2020, Curtea a reţinut, la paragraful 20, că articolul 122 din Constituţie stabileşte componenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Norma constituţională prevede că Consiliul este alcătuit din judecători şi profesori titulari, care sunt membri aleşi pentru o perioadă de patru ani, şi din Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General, care sunt membri de drept. Curtea a observat că Constituţia nu reglementează procedura alegerii Preşedintelui Consiliului. Legea Supremă nu prevede dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari. De asemenea, Constituţia nu stabileşte nici numărul de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, nici procedura alegerii acestora. Mai mult, Constituţia nu stabileşte nici proporţia de membri judecători şi de membri profesori titulari.

13. Pe de altă parte, la paragraful 21 din Decizie, Curtea a observat că prevederile articolelor 72 alin.(3) lit.e) şi 123 alin.(2) din Constituţie stabilesc că organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. Astfel, Constituţia lasă la marja discreţionară a Parlamentului stabilirea cotei membrilor din rândul judecătorilor şi din rândul profesorilor – cu respectarea standardului "numărului semnificativ de judecători" –, precum şi apartenenţa Preşedintelui Consiliului la una din cele două profesii. Curtea a remarcat şi faptul că votul Preşedintelui Consiliului nu are o pondere mai mare decât voturile celorlalţi membri. În baza celor menţionate, Curtea a conchis că modul de alegere a Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii nu prezintă o problemă de constituţionalitate.

14. În această cauză, Curtea observă că Constituţia nu reglementează procedura alegerii Preşedintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Având în vedere caracterul similar al funcţiei de Preşedinte al Consiliului cu funcţia de Preşedinte interimar al Consiliului, Curtea reţine că raţionamentele stabilite în Decizia de inadmisibilitate nr.7 din 24 ianuarie 2020 sunt valabile şi în această cauză. În concluzie, Curtea notează că modul de desemnare a Preşedintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nu prezintă o problemă de constituţionalitate.

15. Aşadar, Curtea constată că sesizarea pentru controlul constituţionalităţii textului "din rândul membrilor judecători" de la articolul 5 alin.(4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea pentru controlul constituţionalităţii textului "din rândul membrilor judecători" de la articolul 5 alin.(4) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.