Decizie nr.125 din 30.10.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.150g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.150g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii

nr. 149 din 29 iunie 2012

nr. 125  din  30.10.2018

 (în vigoare 30.10.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 76-85 art. 29 din 01.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor Popa,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 25 octombrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 30 octombrie 2018 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate:

- a articolelor 9, 10, 16, 18, 20 şi 21 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012;

- a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012;

- a Codului de procedură civilă,

ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr.2i-192/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 25 octombrie 2018 de către dl judecător Gheorghe Mâţu, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află în procedura de examinare cererea introductivă depusă de către creditorul B.C. “Banca de Economii” S.A., aflată în proces de lichidare, privind intentarea procesului de insolvabilitate împotriva S.C. “Turbilion Teh” S.R.L.

4. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Victor Munteanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

5. Prin încheierea din 9 octombrie 2018, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

7. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 9

Cererea introductivă

“Procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate (denumită în continuare cerere introductivă).”

Articolul 10

Temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate

“(1) Intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei.

(2) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.

(3) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activităţii lui dacă acest fapt este posibil.”

Articolul 16

Conţinutul cererii introductive a debitorului

“(1) În cererea introductivă a debitorului trebuie să se indice:

a) codul fiscal şi numerele conturilor bancare ale debitorului;

b) valoarea creanţelor creditorilor, mărimea dobânzilor şi penalităţilor aferente;

c) temeiul creanţelor şi termenele lor de executare, cu specificarea sumei creanţelor decurgând din daunele cauzate vieţii şi sănătăţii, precum şi ale creanţelor salariale faţă de angajaţii debitorului;

d) suma datoriilor la bugetul public naţional;

e) motivarea temeiului insolvabilităţii;

f) date despre cererile de chemare în judecată a debitorului primite spre examinare de către instanţa de judecată, precum şi despre titlurile executorii asupra bunurilor debitorului;

g) date despre bunurile debitorului, inclusiv despre mijloacele băneşti şi creanţele lui;

h) candidatura propusă la funcţia de administrator al insolvabilităţii/lichidator.

(2) În cerere, debitorul poate solicita şi motiva aplicarea procedurii de restructurare.”

Articolul 18

Cererea introductivă depusă de creditor

“(1) Creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate şi îşi poate argumenta creanţele şi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.

(2) Dacă cererea introductivă este admisă spre examinare, instanţa de insolvabilitate este datoare să îl audieze pe debitor.

(3) Creditorul nu este în drept să iniţieze proces de insolvabilitate în cazul în care debitorul se află în proces de restructurare, cu excepţia cazului în care creanţa a apărut după intentarea procesului.”

Articolul 20

Conţinutul cererii introductive a creditorului. Documentele anexate

“(1) În cererea introductivă a creditorului trebuie să se indice:

a) denumirea/numele şi prenumele creditorului şi ale debitorului, sediul/adresa, alte date de identificare ale acestora, confirmate prin extrasul din registrul public corespunzător;

b) valoarea creanţelor creditorului, mărimea dobânzilor şi a penalităţilor aferente;

c) temeiul creanţelor şi termenul executării lor;

d) menţiuni despre alte probe ce confirmă creanţa creditorului;

e) propunerea candidaturii la funcţia de administrator provizoriu pe perioada de observare a debitorului;

f) alte date, considerate de creditor ca fiind necesare pentru examinarea cererii.

(2) La cererea introductivă a creditorului se anexează:

a) documentele ce adeveresc obligaţiile debitorului faţă de creditor, mărimea datoriilor la aceste obligaţii, temeiul intentării procesului de insolvabilitate, alte documente care justifică cererea creditorului;

b) dovada notificării prealabile a debitorului de către creditor;

c) copia de pe hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată sau copia de pe hotărârea arbitrală irevocabilă, ori copia de pe hotărârea judecătorească irevocabilă privind recunoaşterea hotărârii judecătoreşti sau a hotărârii arbitrale străine, ori decizia (hotărârea) organului abilitat prin legea executorie la acel moment.”

Articolul 21

Admiterea cererii introductive spre examinare

“(1) Instanţa de insolvabilitate este obligată să admită spre examinare cererea introductivă depusă de creditor cu respectarea prevederilor Codului de procedură civilă şi ale prezentei legi.

(2) Despre admiterea spre examinare a cererii introductive, instanţa de insolvabilitate adoptă imediat o încheiere, dar în cel mult 3 zile de la data depunerii.

Articolul 22

Restituirea fără examinare a cererii introductive

“(1) Instanţa de insolvabilitate restituie fără examinare cererea introductivă întocmită cu încălcarea art.20.

(2) În cazul în care debitorul a depus cerere introductivă în temeiul art.14, dar nu a anexat la ea documentele prevăzute la art.17, instanţa de insolvabilitate admite spre examinare cererea solicitând prezentarea documentelor în ordinea dezbaterilor judiciare.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că normele criticate nu reglementează în mod expres actele confirmate ale unei creanţe atunci când începe procesul de insolvabilitate şi se desemnează un administrator, chiar dacă unul provizoriu. Acesta menţionează că prevederile invocate ar fi imprevizibile, iar cerinţele conţinute în cererea introductivă a creditorului ar fi mai favorabile decât cerinţele conţinute în cererea introductivă a debitorului. De asemenea, articolul 20 din Legea insolvabilităţii nu este clar în partea referitoare la lista documentelor care trebuie anexate la cererea introductivă prezentată de către creditor. Nu este clar dacă aceste documente trebuie anexate în mod cumulativ sau alternativ.

9. Autorul consideră că instanţa de insolvabilitate are un rol absolut formal, nefiind abilitată cu obligaţia de a verifica şi de a decide dacă persistă sau nu motivele şi condiţiile pentru admiterea cererii prealabile privind intentarea procesului de insolvabilitate, deoarece legea impune examinarea cererii introductive depuse de către creditor.

10. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 9, 16, 20, 23, 46 şi 53 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr.2i-192/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor articolelor 4, 9, 16, 20, 23, 46 şi 53 din Constituţie, de fapt, acesta susţine că prevederile legale contestate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.

15. Curtea menţionează că statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, precum şi inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice. Pentru realizarea acestor deziderate, Legea insolvabilităţii stabileşte cadrul juridic privind procesul de restructurare a societăţilor insolvabile, în vederea remedierii lor financiare şi economice.

16. Curtea observă că, deşi autorul sesizării solicită controlul constituţionalităţii mai multor articole din Legea insolvabilităţii şi a legii în general, precum şi a întregului Cod de procedură civilă, judecătorul de caz a reţinut în încheierea de admitere a excepţiei doar articolul 21 alin.(1) al Legii, considerând că îl va aplica în această cauză. Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un instrument de apărare a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi poate fi ridicată doar ca un incident în cadrul examinării acţiunii principale. Prin urmare, norma contestată trebuie să aibă incidenţă în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 78).

17. Autorul solicită să fie declarate neconstituţionale unele prevederi din Legea insolvabilităţii doar pentru că acestea creează, în opinia sa, o situaţie de incertitudine referitoare la categoria documentelor care pot fi anexate la conţinutul cererii introductive şi care probează obligaţiile debitorului faţă de creditor.

18. Sub acest aspect, Curtea Europeană a reţinut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Curtea a recunoscut în mod constant faptul că multe legi sunt redactate în termeni generali, iar interpretarea şi aplicarea lor fac obiectul practicii judiciare. Multe legi utilizează, prin natura lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară (Rohlena v. Cehia [MC], 27 ianuarie 2015, §50).

19. Curtea observă existenţa unei hotărâri explicative a Plenului Curţii Supreme de Justiţie (i.e. Hotărârea nr.2 din 24 martie 2014 cu privire la aplicarea în practica judiciară a Legii insolvabilităţii), care la pct.4.2 stabileşte că dovada creanţei faţă de patrimoniul debitorului se face prin documentele ce confirmă obligaţiile debitorului faţă de creditor, mărimea datoriilor la aceste obligaţii, alte documente care justifică creanţa şi nu este obligatoriu ca creanţa să fie probată doar prin copia de pe hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată sau copia de pe hotărârea arbitrală irevocabilă, ori prin copia de pe încheierea judecătorească irevocabilă privind recunoaşterea hotărârii judecătoreşti sau a hotărârii arbitrale străine, ori prin decizia (hotărârea) organului abilitat prin legea executorie la acel moment.

20. Curtea menţionează că, potrivit articolului 115 alin.(1) din Constituţie, justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii, iar în conformitate cu articolul 1 alin.(2) din Legea nr.789 din 26 martie 1996, Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă, care asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti. În acest sens, Curtea Europeană a recunoscut, în cauza Baydar v. Olanda, 24 aprilie 2018, § 47, faptul că asigurarea aplicării uniforme şi a interpretării corecte a legilor de către instanţele supreme ale unui stat reprezintă un scop legitim compatibil cu Convenţia.

21. Prin urmare, Curtea nu poate reţine argumentele autorului excepţiei cu privire la neclaritatea prevederilor contestate, pentru că instanţa judecătorească supremă a elucidat aspectele relative la anexarea documentelor la cererea introductivă. Aceasta a subliniat caracterul alternativ al documentelor care urmează a fi anexate la cererea introductivă. Este esenţial ca creditorii să facă dovada creanţei lor faţă de patrimoniul debitorului.

22. Aşadar, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este nefondată şi nu poate fi acceptată pentru examinarea sa în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr.2i-192/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.