Decizie nr.126 din 28.11.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.147a/2019 referitoare la controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.68 din 5 iulie 2019 privind revocarea din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor - director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 147a/2019 referitoare la controlul constituţionalităţii

Hotărârii Parlamentului nr.68 din 5 iulie 2019 privind revocarea din funcţia de consilier

pentru soluţionarea contestaţiilor - director general al Agenţiei

Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor

nr. 126  din  28.11.2019

 (în vigoare 28.11.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-43 art. 13 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă pe 5 august 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 28 noiembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă pe 5 august 2019, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dl Pavel Filip, deputat în Parlament, pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.68 din 5 iulie 2019 privind revocarea din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor - director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor.

2. Autorul sesizării a pretins că Hotărârea contestată încalcă prevederile articolelor 1 alin.(3), 6, 7 şi 66 litera j) din Constituţie.

A. Motivele sesizării

3. Pe 7 februarie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.1 privind numirea dlui Anatolie Zagorodnîi în funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor - director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor pentru un termen de şapte ani.

4. Pe 5 iulie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.68 privind revocarea dlui Anatolie Zagorodnîi din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor - director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor.

5. Cu privire la proiectul hotărârii menţionate, pe 5 iulie 2019, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a adoptat raportul nr.45 pe care l-a prezentat plenului Parlamentului.

6. În raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi s-a reţinut că pachetul de documente depuse pentru concurs şi analizate în cadrul şedinţei Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului denotă faptul că dl Anatolie Zagorodnîi nu îndeplineşte cerinţele articolului 81 alin.(5) pct.d) din Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice şi punctului 14 lit.d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr.271 din 15 decembrie 2016, conform cărora poate pretinde la funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor persoana care are o vechime în muncă de cel puţin 10 ani în domeniul juridic, economic sau tehnic, precum şi o experienţă de cel puţin 3 ani în domeniul achiziţiilor publice.

7. Totodată, în raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi s-a constatat că forma şi procedura de adoptare a Hotărârii Parlamentului nr.68/2019 a fost pe deplin respectată, fiind prezentată Decizia Comisiei economie, buget şi finanţe asupra propunerii de revocare din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor - director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, prin care s-a decis ca un deputat să înregistreze proiectul de iniţiativă legislativă în acest sens.

8. Parlamentul a votat Hotărârea nr.68 privind revocarea din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor – director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor cu numărul de voturi necesar pentru adoptarea hotărârilor.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice sunt următoarele:

Articolul 81

Personalul Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor

“(1) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor are în componenţa sa şapte consilieri pentru soluţionarea contestaţiilor (în continuare – consilieri), inclusiv directorul general şi directorul general adjunct, care au statut de persoane cu funcţii de demnitate publică.

(2) Consilierii sunt numiţi de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la propunerea Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pe un termen de 7 ani, fără posibilitatea reînnoirii mandatului.

(3) Selectarea consilierilor se face pe baza aptitudinilor profesionale, în rezultatul unui concurs deschis, imparţial şi transparent, organizat de Comisia economie, buget şi finanţe.

[...]

(5) Poate pretinde la funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor persoana care corespunde cumulativ următoarelor cerinţe:

a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;

c) deţine diplomă de studii superioare;

d) are o vechime în muncă de cel puţin 10 ani în domeniul juridic, economic sau tehnic, precum şi o experienţă de cel puţin 3 ani în domeniul achiziţiilor publice;

[...]

(10) Mandatul consilierului încetează în cazul:

a) demisiei;

b) revocării;

c) expirării mandatului;

d) atingerii vârstei de pensionare;

e) decesului.

(11) Parlamentul poate revoca un consilier în cazul:

a) neîntrunirii cerinţelor de la alin.(5);

b) rămânerii definitive a sentinţei de condamnare;

c) încălcării obligaţiilor prevăzute la alin.(6)–(9);

d) imposibilităţii din motive de sănătate, constatate prin examen medical, să îşi exercite atribuţiile mai mult de 4 luni consecutive;

e) declarării dispariţiei fără urmă, conform legii.

[...]

(15) Propunerea privind revocarea mandatului directorului general poate fi trimisă Parlamentului de către un grup de cel puţin 3 consilieri în cazul în care se află despre existenţa unei situaţii prevăzute la alin.(11).”

11. Prevederile relevante ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 10

Actul administrativ individual

“(1) Actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

[…].”

Articolul 190

Excluderea acţiunii în contenciosul administrativ

“Nu pot fi contestate cu acţiune în contencios administrativ următoarele acte administrative:

a) actele exclusiv politice ale Parlamentului, ale Preşedintelui Republicii Moldova şi ale Guvernului;

[…].”

12. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, sunt următoarele:

Articolul 121

Actele exclusiv politice ale Parlamentului

“(1) Actele exclusiv politice ale Parlamentului constituie manifestări de voinţă ale autorităţii legislative, care produc efecte politice şi nu au forţa actelor normative.

(2) La categoria actelor exclusiv politice ale Parlamentului se atribuie declaraţiile, apelurile, mesajele etc.

(3) Proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului pot fi iniţiate de fracţiunile parlamentare, precum şi de cel puţin 5 deputaţi.

(4) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se perfectează prin hotărâre de Parlament şi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(5) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I.”

13. Prevederile relevante ale Legii contenciosului administrativ din 18 mai 2000, abrogată pe 1 aprilie 2019:

Articolul 4

Actele exceptate de la controlul judecătoresc

“Nu pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ:

a) actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului, precum şi actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice cu responsabilităţi de protecţie a intereselor generale ale statului sau ale instituţiilor publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, conform listei prezentate în anexă, parte integrantă a prezentei legi;

[…].”

14. Prevederile relevante ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr.271 din 15 decembrie 2016, sunt următoarele:

“[…]

14. Poate pretinde la funcţia de consilier persoana care corespunde cumulativ următoarelor cerinţe:

a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) are capacitatea de exerciţiu deplină;

c) deţine o diplomă de studii superioare;

d) are o vechime în muncă de cel puţin 10 ani în domeniul juridic, economic sau tehnic, precum şi o experienţă de cel puţin 3 ani în domeniul achiziţiilor publice;

[...]

16. Parlamentul, la propunerea Comisiei economie, buget şi finanţe, poate revoca un consilier în cazul în care:

a) acesta nu întruneşte cerinţele de la pct.14;

[...].”

15. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr.68 din 5 iulie 2019 privind revocarea din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor – director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor sunt următoarele:

“În temeiul art.81 din Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice şi al Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.271/2016,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Domnul Anatolie ZAGORODNÎI se revocă din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor – director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor.

Art.2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

16. În motivarea sesizării sale, dl Pavel Filip, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, susţine că, potrivit articolului 81 alin.(15) din Legea privind achiziţiile publice, “propunerea privind revocarea mandatului directorului general [al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor] poate fi trimisă Parlamentului de către un grup de cel puţin 3 consilieri [ai Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor]”. Această prevedere ar avea ca scop protejarea de presiuni a directorului Agenţiei şi asigurarea independenţei sale faţă de alte autorităţi.

17. În opinia autorului sesizării, Hotărârea Parlamentului nr.68 din 5 iulie 2019 ar fi contrară articolelor 1 alin.(3), 6, 7 şi 66 litera j) din Constituţie.

18. Autorul sesizării face trimitere la jurisprudenţa constantă a Curţii prin care s-a verificat constituţionalitatea unor hotărâri ale Parlamentului privind numirea şi/sau revocarea în/din funcţii a unor persoane (e.g. cauzele Muruianu, Urechean, Gurin sau Parlicov). Acesta susţine că Curtea Constituţională trebuie să verifice constituţionalitatea actului cu caracter individual contestat atât sub aspectul competenţei autorităţii de a-l adopta, cât şi sub aspectul procedurii de adoptare.

19. Potrivit autorului sesizării, Codul administrativ stabileşte expres că nu pot fi contestate cu acţiune în contenciosul administrativ actele exclusiv politice ale Parlamentului. Funcţia de director al Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor este o funcţie publică, prin urmare, verificarea legalităţii revocării conducătorului acestei agenţii este de competenţa Curţii Constituţionale.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

21. Curtea observă că a fost sesizată de un deputat al Parlamentului Republicii Moldova, care posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

22. Curtea notează că autorul sesizării contestă Hotărârea Parlamentului nr.68 din 5 iulie 2019 sub aspectul încălcării prevederilor articolului 81 alin.(15) din Legea privind achiziţiile publice. Deşi acesta invocă articolele 1 alin.(3), 6, 7 şi 66 litera j) din Constituţie, întreaga sa argumentaţie se bazează pe neconcordanţa hotărârii cu o lege. Totuşi, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, Curtea Constituţională poate exercita, la sesizare, controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, nu al legalităţii lor.

23. Controlul legalităţii hotărârilor Parlamentului care nu constituie acte exclusiv politice ţine de competenţa instanţelor de contencios administrativ, aşa cum se poate deduce din articolul 190 alin.(1) al Codului administrativ, care a intrat în vigoare pe 1 aprilie 2019. Odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ, a fost abrogată Legea contenciosului administrativ, care prevedea, la articolul 4 lit.a), că nu pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ actele exclusiv politice şi cele administrative cu caracter individual, emise de Parlament. Aşadar, Codul administrativ nu a menţinut interdicţia contestării hotărârilor Parlamentului cu caracter individual în contenciosul administrativ.

24. Curtea observă că Hotărârea Parlamentului nr.68 din 5 iulie 2019 nu reprezintă un act cu caracter exclusiv politic, adică un act care produce efecte politice, aşa cum este definit acesta în articolul 121 alin.(1) din Regulamentul Parlamentului. Această hotărâre reprezintă un act administrativ individual şi produce efecte juridice concrete, unul dintre ele fiind destituirea din funcţie a dlui Anatolie Zagorodnîi. Prin urmare, conform articolului 10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

25. Curtea Constituţională menţionează că anterior a exercitat competenţa verificării constituţionalităţii unor asemenea hotărâri ale Parlamentului cu caracter individual tocmai pentru că Legea contenciosului administrativ excludea orice remediu juridic de drept administrativ pentru funcţionarii de rang infraconstituţional destituiţi din funcţia pe care o ocupau, în vederea protejării drepturilor lor, inclusiv a drepturilor lor fundamentale (a se vedea, e.g., HCC nr.8 din 20 mai 2013, § 32; HCC nr.3 din 20 ianuarie 2015, § 27). Curtea subliniază, de altfel, că litigiile referitoare la relaţiile de muncă nu sunt excluse, per se, din câmpul de aplicare a unor drepturi fundamentale, inclusiv a dreptului la respectarea vieţii private. Există câteva aspecte tipice vieţii private care pot fi afectate în astfel de litigii (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, §103). Protecţia acestui drept se poate extinde şi în privinţa locului de muncă, în general, şi în special în cazul funcţionarilor publici (a se vedea Vogt v. Germania, 26 septembrie 1995, § 53; Wille v. Liechtenstein [MC], 28 octombrie 1999, § 41; Ahmed şi alţii v. Regatul Unit, 2 septembrie 1998, § 56; Fuentes Bobo v. Spania, 29 februarie 2000, § 38).

26. Totuşi, Curtea observă o evoluţie a cadrului normativ relevant. Codul administrativ le oferă, actualmente, remedii juridice de drept administrativ funcţionarilor destituiţi din funcţie printr-o hotărâre a Parlamentului care reprezintă un act administrativ cu caracter individual.

27. Prin urmare, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 42 alin.(1), 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea dlui Pavel Filip, deputat în Parlament, pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova privind revocarea din funcţia de consilier pentru soluţionarea contestaţiilor - director general al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor nr.68 din 5 iulie 2019.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.