Decizie nr.14 din 09.02.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.8g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a alin.(2) al articolului 15/1 din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii [în redacţia Legii nr.290 din 16 decembrie 2016, în vigoare până la 5 ianuarie 2018] (pensia anticipată pentru limită de vârstă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.8g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate

 a  alin. (2) al  articolului 15/1 din  Legea  nr. 156-XIV  din  14 octombrie 1998

privind sistemul  public de pensii [denumirea modificată prin Lega nr.290

din 16 decembrie 2016, în vigoare 1 ianuarie 2017]

(pensia anticipată pentru limită de vârstă)

nr. 14  din  09.02.2018

 (în vigoare 09.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 157-166 art. 79 din 18.05.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Aurel BĂIEŞU, preşedinte de şedinţă,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 23 ianuarie 2018

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 9 februarie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a alin.(2) al articolului 15/1 din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii [în redacţia Legii nr.290 din 16 decembrie 2016, în vigoare până la 5 ianuarie 2018], ridicată de către Eugeniu Musteaţă în dosarul nr.3-1203/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 23 ianuarie 2018 de către judecătorul Eleonora Badan-Melnic din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 26 iunie 2017, prin Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râşcani, cererea lui Ion Botnariuc a fost respinsă privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă.

4. La 29 iunie 2017, Ion Botnariuc a înaintat o cerere prealabilă în adresa Casei Naţionale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea Deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râşcani şi stabilirea pensiei solicitate.

5. La 18 august 2017, Ion Botnariuc a înaintat o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului Râşcani şi obligarea acesteia de a i se stabili, calcula şi achita pensia anticipată pentru limită de vârstă.

6. La 1 noiembrie 2017, avocatul stagiar Musteaţă Eugeniu a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a alin.(2) al articolului 15/1 din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

7. Prin încheierea din 6 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, s-a dispus suspendarea procesului şi remiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

9. Prevederile relevante ale Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în M.O., 2004, nr.42-44, art.247) sunt următoarele:

Articolul 5

Stagiul de cotizare

“(1) În sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

(2) Perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare sunt:

a) perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;

a¹) perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993;

b) perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi;

c) perioada în care asiguratul a beneficiat de îndemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională;

d) perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani de către unul dintre părinţi, tutore, curator, până la angajarea în funcţia de asistent personal;

e) perioada de rezidenţiat în învăţământul postuniversitar obligatoriu;

f) perioadele de activitate necontributive în funcţia de judecător şi procuror de până la 31 decembrie 2005;

g) perioadele în care au fost realizate activităţile specificate la art.50 alin.(1) lit.d) şi

e) până la 1 ianuarie 1999.

(3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la alin.(2) nu pot însuma în total mai mult de 8 ani, cu excepţia celor prevăzute la lit.a¹), b), d) şi f).”

Articolul 15/1

Pensia anticipată pentru limită de vârstă

“(1) Asiguratul care a realizat stagiul complet de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) poate solicita stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbaţi şi femei.

(2) La calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru limită de vârstă nu se iau în calcul perioadele necontributive prevăzute la art.5 alin.(2) şi art.50 alin.(1) lit.d) şi e).

(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

(4) La data îndeplinirii cumulative a condiţiilor pentru acordarea pensiilor pentru limită de vârstă prevăzute la art.15 alin.(1) se acordă, la cerere, pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor necontributive asimilate şi a celor contributive.”

[Art.15¹ abrogat prin LP371 din 22.12.17, MO1-6/05.01.18 art.24]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile contestate, în temeiul cărora la calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru limită de vârstă nu se iau în calcul perioadele necontributive, în particular, perioada în care persoanele au deţinut funcţii cu statut special în cadrul Poliţiei şi Forţelor Armate, instituie un tratament discriminatoriu.

11. Potrivit autorului excepţiei, asigurarea obligatorie de la bugetul de stat a persoanelor care deţin funcţii cu statut special şi lipsa cotizaţiilor din partea acestora nu pot constitui un dezavantaj atunci când se solicită acordarea pensiei anticipate.

12. În final, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate încalcă articolele 8, 16, 46 şi 47 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul stagiar Eugeniu Musteaţă, în dosarul nr.3-1203/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 15/1 alin.(2) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, potrivit căruia:

“(2) La calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru limită de vârstă nu se iau în calcul perioadele necontributive prevăzute la art.5 alin.(2) şi art.50 alin.(1) lit.d) şi e).”

18. Curtea observă că prevederile contestate au fost abrogate prin Legea nr.371 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 5 ianuarie 2018.

19. În acelaşi timp, Curtea subliniază că, deşi normele contestate au fost abrogate, pornind de la natura excepţiei de neconstituţionalitate, ea poate fi ridicată atât asupra actelor în vigoare, cât şi asupra actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase şi este determinantă în soluţionarea cauzei (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 73).

20. Prin urmare, ţinând cont de condiţiile sus-menţionate, prevederile normative abrogate pot fi supuse controlului constituţionalităţii.

21. Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 8, 16, 46 şi 47 din Constituţie.

22. Examinând norma contestată, Curtea observă că la calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru limită de vârstă nu se iau în calcul perioadele necontributive prevăzute la art.5 alin.(2) şi art.50 alin.(1) lit.d) şi e) din lege.

23. Curtea constată că respectiva normă se extinde asupra tuturor perioadelor considerate necontributive potrivit legii şi nu instituie nici o distincţie între acestea. Prin urmare, Curtea nu poate accepta alegaţiile autorului privind instituirea unui tratament discriminatoriu.

24. Or, Curtea reiterează că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, el presupune tratament egal în situaţii egale, pentru situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Violarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat în cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau când există o disproporţie între scopul urmărit şi mijloacele folosite.

25. În partea ce ţine de încălcarea dreptului la proprietate, Curtea reiterează că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale garantate de articolul 46 şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică. Prin urmare, un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată.

26. De asemenea, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că prevederile Constituţiei nu garantează persoanelor un drept absolut al prestaţilor sociale (articolul 47 din Constituţie), astfel încât legiuitorul se bucură de o marjă destul de largă de apreciere în stabilirea normelor pentru punerea în aplicare a drepturilor individuale sociale.

27. Având în vedere cele enunţate supra, Curtea menţionează că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 15/1 alin.(2) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 cu privire la sistemul public de pensii [în redacţia Legii nr.290 din 16 decembrie 2016, în vigoare până la 5 ianuarie 2018], ridicată de către avocatul stagiar Eugeniu Musteaţă, în dosarul nr.3-1203/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.