Decizie nr.154 din 10.12.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.185g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 96 alin.(1/1) din Codul de procedură civilă

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.185g/2018 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a articolului 96 alin.(1¹)

din Codul de procedură civilă

nr. 154  din  10.12.2018

 (în vigoare 10.12.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 111-118 art. 60 din 29.03.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 3 decembrie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 10 decembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 96 alin.(1¹) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl Sergiu Sloninov, parte în dosarul nr.05-2ac-1105-27092018, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 3 decembrie 2018, de către un complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Cahul (Vitalie Movilă, Natalia Bondarenco şi Nina Veleva), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 21 noiembrie 2017, S.R.L. “Elit-Bus ” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. “Tudor & Oli-Tur” şi dnei Parascovia Rusu, prin care a solicitat încasarea datoriei contractuale, a dobânzii de întârziere, precum şi achitarea cheltuielilor de judecată.

4. Prin hotărârea din 21 august 2018, Judecătoria Cahul, sediul Central, a respins cererea de chemare în judecată. Această hotărâre a fost contestată cu apel.

5. În cadrul procedurii apelului, reprezentantul S.R.L. “Elit-Bus” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 96 alin.(1¹) din Codul de procedură civilă. Acest articol prevede că cheltuielile privind asistenţa juridică i se compensează, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile, părţii care a avut câştig de cauză, dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de către un avocat.

6. Prin încheierea din 15 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cahul a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 96

Compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică

“(1) Instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

(1¹) Cheltuielile menţionate la alin.(1) se compensează părţii care a avut câştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

(2) În cazul în care partea care a câştigat procesul a beneficiat de asistenţă juridică calificată garantată de stat, plata cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice calificate revine părţii care a pierdut procesul. Sumele respective se încasează în conformitate cu Legea nr.198-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a susţinut că dispoziţiile articolului 96 alin.(1¹) din Codul de procedură civilă, care prevăd că cheltuielile privind asistenţa juridică i se compensează părţii care a avut câştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de către un avocat, contravin articolului 16 din Constituţie.

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile contestate instituie un tratament discriminatoriu al unor categorii de persoane licenţiate în drept, care nu deţin licenţă de avocat şi care prestează servicii de consultare sau de reprezentare în instanţele judecătoreşti.

11. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare dispoziţiilor articolelor 1 alin.(3), 4 , 7, 8, 16, 20, 46 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Sergiu Sloninov, parte în dosarul nr.05-2ac-1105-27092018, pendinte la Curtea de Apel Cahul. Sesizarea este formulată de către un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 96 alin.(1¹) din Codul de procedură civilă. Deşi autorul excepţiei a invocat încălcarea mai multor articole din Constituţie, Curtea constată că acesta a prezentat doar argumente referitoare la o ingerinţă în dreptul garantat de articolul 16.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate reglementează modul de compensare a cheltuielilor privind asistenţa juridică în situaţiile în care partea la proces este reprezentată de către avocat. În cauza în discuţie, partea la proces este reprezentată de către angajatul său, consilier juridic, care este remunerat cu salariu în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu.

17. În acest context, Curtea observă că profesia de avocat este exercitată de către persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să pledeze în faţa unei instanţe judecătoreşti sau să-i consulte şi să-i reprezinte în materie juridică pe clienţi. Profesia de avocat este liberă şi independentă, având o organizare şi o funcţionare autonomă, în condiţiile legii şi ale statutului profesiei de avocat. Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător (articolul 1 din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură). De asemenea, Curtea reţine că singurul act care confirmă statutul avocatului este licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat.

18. Curtea menţionează că serviciile prestate de către avocat sunt remunerate din contul onorariilor primite de la persoanele fizice şi juridice. Mărimea onorariului se stabileşte prin acordul părţilor şi nu poate fi schimbată de autorităţile publice sau de instanţa de judecată. Cheltuielile suportate de client în legătură cu acordarea de către avocat a asistenţei juridice la apărarea drepturilor şi intereselor lui legitime în cauzele penale, civile şi administrative urmează a fi compensate integral şi proporţional cerinţelor admise (respinse) de partea adversă.

19. Curtea nu poate confirma alegaţiile autorului excepţiei privind instituirea unui tratament diferenţiat. Tratamentele diferenţiate nu implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituţie. Pentru a stabili încălcarea articolului 16 din Constituţie, trebuie să se constate faptul că persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile beneficiază de un tratament preferenţial şi că această diferenţiere este discriminatorie. Curtea reţine că articolul 16 din Constituţie vizează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, şi nu are scopul de a stabili un tratament juridic identic în privinţa persoanelor fizice şi persoanelor juridice. Situaţia angajatului sau a consilierului juridic care primeşte un salariu în mărime fixă pentru activitatea sa în general nu este identică cu situaţia avocatului care primeşte un onorariu pentru un caz concret.

20. Curtea menţionează că condiţia prevăzută de lege referitoare la compensarea cheltuielilor ce ţin de asistenţa juridică acordată părţii care a avut câştig de cauză, dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat, nu instituie un tratament diferenţiat.

21. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 96 alin.(1¹) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl Sergiu Sloninov, parte în dosarul nr.05-2ac-1105-27092018, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.