Decizie nr.156 din 22.12.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.156a/2020 privind controlul constituţionalităţii unor articole din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, şi a articolului 9 alin.(6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr.172 din 19 decembrie 2019 (scutiri de taxe şi impozite locale care afectează bugetele locale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate a sesizării nr. 156a/2020  privind  controlul

constituţionalităţii unor articole din Codul fiscal, adoptat prin

Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, şi a articolului 9 alin.(6)

din Legea bugetului de stat pentru anul 2020,

nr. 172 din 19 decembrie 2019

(scutiri de taxe şi impozite locale

care afectează bugetele locale)

nr. 156  din  22.12.2020

 (în vigoare 22.12.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-41 art. 9 din 05.02.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 2 octombrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 22 decembrie 2020, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituţionalităţii prevederilor articolelor 283 alineatele (1), (4) şi (5), 295, 306, 319, 324, 329 şi 334 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, şi a articolului 9 alin.(6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr.172 din 19 decembrie 2019, depusă de dl Igor Munteanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională pe 2 octombrie 2020, în baza articolului 135 alin.(1) litera a) din Constituţie.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]".

Articolul 96

Rolul [Guvernului]

"(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

[…]".

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

[…]".

Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

"(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome si rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.

[…]".

Articolul 132

Sistemul fiscal

"(1) Impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.

[…]".

4. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 283

Scutirea de impozit

"(1) De impozitul pe bunurile imobiliare sunt scutiţi:

a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vârstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate);

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

k) familiile care au copii cu dizabilităţi în vârstă de până la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dizabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice, cabinetele individuale ale medicului de familie şi centrele medicilor de familie, prevăzute la art.365 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;

o) Banca Naţională a Moldovei;

p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

[Lit.r) alin.(1) art.283 abrogată prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018]

s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială.

[…]

(4) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pământ) sunt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pământ:

a) sunt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;

b) sunt destinate fondului silvic, în cazul în care nu sunt antrenate în activitatea de întreprinzător, cu excepţia întreprinderilor silvice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, a celor de conservare şi a celor secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a lucrărilor de cercetare şi de proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de lichidare a efectelor calamităţilor naturale, precum şi la efectuarea altor lucrări silvice legate de îngrijirea pădurilor;

b¹) sunt destinate fondului apelor în cazul în care nu sunt antrenate în activitatea de întreprinzător;

c) sunt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;

d) sunt ocupate de plantaţii multianuale până la intrarea pe rod;

e) sunt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţământ, de ocrotire a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la bugetul de stat sau din contul mijloacelor sindicatelor;

f) sunt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare;

g) sunt atribuite zonelor frontierei de stat;

h) sunt de uz public în localităţi;

i) sunt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani;

j) sunt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit restricţii privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

(5) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pământ) sunt scutite administraţiile zonelor economice libere pe perioada aflării în gestiunea acestora a bunurilor imobiliare respective.

Articolul 295

Scutirea de taxe

"Se scutesc de plata:

a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) tuturor taxelor locale – misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

c) tuturor taxelor locale – Banca Naţională a Moldovei;

d) taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite, acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vânzării patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale;

e) taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale;

f) taxei pentru amenajarea teritoriului – fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care au atins vârsta de pensionare;

g) taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane, flori false, ghirlande;

g¹) taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în cadrul pieţelor create în condiţiile art.12 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior;

[Lit.g2) abrogată prin Legea nr.115 din 15.08.2019, în vigoare 01.01.2020]

[Lit.h) art.295 abrogată prin Legea nr.267 din 23.12.2011, în vigoare 13.01.2012]

i) tuturor taxelor locale – proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

j) tuturor taxelor locale – subiecţii care desfăşoară activităţi conform cap. 103 din titlul II al prezentului cod."

Articolul 306

Înlesniri fiscale

"Taxa nu se aplică pentru:

a) apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă pentru prevenirea (lichidarea) acţiunii dăunătoare a acestor ape;

b) apa extrasă şi livrată direct sau prin intermediul unor agenţi economici populaţiei, autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

c) apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri direct sau prin intermediul unor agenţi economici;

d) apa extrasă de întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice sau livrată acestora direct sau prin intermediul unor agenţi economici;

e) apa extrasă de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sau livrată acestora direct sau prin intermediul unor agenţi economici."

Articolul 319

Înlesniri [Taxa pentru extragerea mineralelor utile]

"Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar."

Articolul 324

Înlesniri [Taxa pentru folosirea spaţiilor subterane

în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele

decât cele destinate extracţiei mineralelor utile]

"Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi întreprinderile ce reprezintă o valoare ştiinţifică, culturală şi educaţională deosebită, a căror listă se aprobă de Guvern."

Articolul 329

Înlesniri [Taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane

 în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele

decât cele destinate extracţiei mineralelor utile]

"Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi întreprinderile ce reprezintă o valoare ştiinţifică, culturală şi educaţională deosebită, lista cărora se aprobă de Guvern."

Articolul 334

Înlesniri [Taxa pentru lemnul eliberat pe picior]

"Taxa pentru lemnul eliberat pe picior nu se aplică în cazul în care acesta a fost recoltat:

a) de către întreprinderile silvice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, a celor de conservare şi a celor de produse secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a lucrărilor de cercetare şi de proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de lichidare a efectelor calamităţilor naturale, precum şi a altor lucrări silvice legate de îngrijirea pădurilor;

b) în procesul efectuării activităţilor expuse la lit.a) din prezentul articol, când întreprinderea silvică respectivă îndeplineşte aceste activităţi pe teritoriul altei întreprinderi silvice."

5. Prevederile relevante ale Legii bugetului de stat pentru anul 2020, nr.172 din 19 decembrie 2019, sunt următoarele:

Articolul 9

"(1) Impozitul privat reprezintă o plată unică ce se percepe la efectuarea tranzacţiilor cu bunuri proprietate publică în procesul de privatizare, indiferent de tipul mijloacelor folosite.

[…]

(6) Nu se achită impozit privat în cazul primirii gratuite în proprietate privată a bunurilor proprietate publică de către persoane fizice rezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

6. În argumentarea sesizării, autorul menţionează că Guvernul Republicii Moldova promovează, prin intermediul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate (în principal, Ministerul Finanţelor), politici bugetar-fiscale şi iniţiative legislative de natură să scutească contribuabilii de impozitele şi taxele locale, fapt care afectează veniturile curente la bugetele locale. Fiind promovate asemenea politici şi iniţiative, au de suferit colectivităţile locale, deoarece sunt ratate venituri planificate la bugetele locale. În sprijinul afirmaţiilor sale, ca exemple, au fost aduse politicile statale în domeniul descentralizării administrative şi includerea taxelor pentru drumuri în accizele la carburanţi fără a se consulta autorităţile locale, precum şi creşterea salariilor în educaţie şi în alte sectoare, provocate de implementarea sistemului unic de salarizare în sistemul bugetar, la sfârşitul anului bugetar, care au creat presiuni enorme asupra bugetelor locale.

7. Autorul sesizării afirmă că, în cazul în care Guvernul sau autorităţile centrale iau anumite decizii care implică reducerea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I sau II, în rezultatul cărora se reduc (se ratează) veniturile la bugetele locale respective, atunci guvernul central este obligat să compenseze "venitul ratat" al comunităţilor locale. În absenţa unor măsuri recuperatorii de protejare a autonomiei financiare, autorităţile publice locale sunt lipsite în mod abuziv de resurse vitale pentru stabilitatea bugetelor locale.

8. Autorul susţine că, promovând modificări care pot afecta veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, fără consultarea autorităţilor publice locale în probleme de interes deosebit, Guvernul încalcă prevederile constituţionale, internaţionale şi legale privind autonomia locală.

B. Aprecierea Curţii

9. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

10. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale îi conferă deputatului în Parlament dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi ale Codului fiscal şi ale Legii bugetului de stat pentru anul 2020, nr.172 din 19 decembrie, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea reţine că i se solicită să examineze prevederile articolelor 283 alineatele (1), (4) şi (5), 295, 306, 319, 324, 329 şi 334 din Codul fiscal şi ale articolului 9 alin.(6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr.172 din 19 decembrie 2019, care nu au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.

13. Curtea observă că autorul a făcut trimitere, în secţiunea "Legislaţie pertinentă" a sesizării, la articolele 7 [Constituţia, Legea Supremă], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 96 [rolul Guvernului], 109 [principiile de bază ale administrării publice locale], 112 [autorităţile săteşti şi orăşeneşti] şi 132 [sistemul fiscal] din Constituţie, fără a oferi argumente care să demonstreze caracterul neconstituţional al normelor contestate.

14. Curtea observă că autorul nu a argumentat relevanţa şi pertinenţa normelor constituţionale în sesizarea sa. În astfel de condiţii, având în vedere doar menţionarea formală în sesizare a articolelor din Constituţie fără a fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor criticate cu acestea, Curtea nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.5 din 20 ianuarie 2020, §17-18; DCC nr.105 din 24 septembrie 2020, § 16).

15. Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.145 din 16 decembrie 2019, § 16; DCC nr.15 din 10 februarie 2020, § 17; DCC nr.68 din 15 iunie 2020, § 23; DCC nr.93 din 30 iulie 2020, § 19; DCC nr.116 din 13 octombrie 2020, § 22).

16. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.151 din 26 decembrie 2019, § 16; DCC nr.5 din 20 ianuarie 2020, § 20; DCC nr.33 din 19 martie 2020, § 31; DCC nr.50 din 28 mai 2020, § 16; DCC nr.54 din 2 iunie 2020, § 31).

17. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii prevederilor articolelor 283 alineatele (1), (4) şi (5), 295, 306, 319, 324, 329 şi 334 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, şi a articolului 9 alin.(6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr.172 din 19 decembrie 2019, depusă de dl Igor Munteanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.