Decizie nr.24 din 29.03.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.18g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 86 alin.(1) lit.f) din Codul muncii al Republicii Moldova (desfacerea contractului individual de muncă cu contabilul-şef, ca urmare a schimbării proprietarului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.18g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 86

alin.(1) lit.f) din Codul muncii al Republicii Moldova

(desfacerea contractului individual de muncă cu

contabilul-şef, ca urmare a schimbării proprietarului)

nr. 24  din  29.03.2018

 (în vigoare 29.03.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 176-180 art. 93 din 01.06.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

Dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

Dlui Aurel BĂIEŞU

Dlui Igor DOLEA,

Dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 6 februarie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 29 martie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “a contabilului-şef” din articolul 86 alin.(1) lit.f) din Codul muncii al Republicii Moldova, ridicată de către avocatul Serghei Mocanu, în dosarul nr.2a-1663/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 6 februarie 2018 de către un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău (Nina Vascan, Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc), în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acest articol prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 31 martie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a pronunţat o hotărâre prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de dna Emilia Popa împotriva Î.C.S. “Zepter International” S.R.L. privind anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, încasarea compensaţiei şi repararea prejudiciului moral.

4. Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 31 martie 2017 a fost atacată la Curtea de Apel Chişinău.

5. Pe 25 octombrie 2017, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Serghei Mocanu, reprezentantul apelantei Emilia Popa, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “a contabilului-şef” din articolul 86 alin.(1) lit.f) din Codul muncii, invocând încălcarea articolelor 4, 16, 43 şi 54 din Constituţie.

6. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 8 noiembrie 2017, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

8. Prevederile relevante ale Codului muncii al Republicii Moldova nr.154 din 28 martie 2003 sunt următoarele:

Articolul 86

Concedierea

“(1) Concedierea – desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive:

[…]

f) schimbarea proprietarului unităţii (în privinţa conducătorului unităţii, a adjuncţilor săi, a contabilului-şef);

[…].”

Articolul 185

Garanţii în cazul încetării contractului individual de muncă

 în legătură cu schimbarea proprietarului unităţii

“(1) În caz de schimbare a proprietarului unităţii, noul proprietar, într-un termen de cel mult 3 luni din ziua apariţiei dreptului de proprietate, în temeiul art.86 alin.(1) lit.f), este în drept să desfacă contractele individuale de muncă încheiate cu conducătorul unităţii, cu adjuncţii acestuia, cu contabilul-şef.

(2) Noul proprietar acordă persoanelor concediate conform alin.(1) câte o compensaţie suplimentară dacă acest lucru este prevăzut de contractul individual de muncă.”

9. Prevederile relevante ale Legii contabilităţii nr.113 din 27 aprilie 2007 sunt următoarele:

Articolul 19

Documente primare

“[…]

(12) Documentele de casă, bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate pot fi semnate unipersonal de conducătorul entităţii ori de două persoane cu drept de semnătură: prima semnătură aparţine conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua – contabilului-şef sau altei persoane împuternicite. În cazul autorităţilor publice, semnăturile pe documentele menţionate se confirmă, după caz, prin aplicarea ştampilei. În lipsa funcţiei de contabil-şef, semnătura pe documentele menţionate se aplică de conducătorul entităţii respective sau de altă persoană împuternicită.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că, prin stabilirea dreptului angajatorului de a concedia din proprie iniţiativă contabilul-şef din motivul schimbării proprietarului unităţii, dispoziţiile contestate instituie un regim discriminatoriu între salariaţii contabili-şefi şi alte categorii de salariaţi, precum şi limitează în mod nejustificat dreptul la muncă.

11. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 16, 43 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului muncii al Republicii Moldova, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Serghei Mocanu, în dosarul nr.2a-1663/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Prin urmare, aceasta este formulată de către subiectul abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “a contabilului-şef” din articolul 86 alin.(1) lit.f) din Codul muncii al Republicii Moldova.

16. Autorul excepţiei susţine că prin acordarea unui drept către angajator de a desface din proprie iniţiativă contractul individual de muncă cu contabilul-şef din cauza schimbării proprietarului unităţii se încalcă articolele 4, 16, 43 şi 54 din Constituţie.

17. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că, oricum ar fi exercitat dreptul la muncă, exigenţele şi condiţiile legale ce-i conferă titularului acest drept nu pot fi ignorate. Aceste condiţii stabilesc, de regulă, capacitatea persoanei de a deveni salariat într-un anumit domeniu şi/sau pe o anumită durată (HCC nr.5 din 23 aprilie 2013, §50).

18. În acest context, Curtea a reţinut că libertatea alegerii locului de muncă nu poate fi una absolută şi nelimitată. Legislaţia muncii condiţionează încadrarea în câmpul muncii de întrunirea anumitor condiţii. De asemenea, ea stabileşte situaţiile de încetare a raporturilor de muncă (HCC nr.5 din 23 aprilie 2013, §53).

19. În speţă, Curtea observă că, din cauza naturii muncii sale, statutul juridic al contabilului-şef se deosebeşte în mod semnificativ de statutul altor salariaţi. Potrivit articolului 19 alin.(12) din Legea contabilităţii, documentele de casă, bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate pot fi semnate inclusiv de contabilul-şef.

20. Aşadar, stabilirea de către legislator a unui motiv suplimentar pentru concedierea contabililor-şefi [schimbarea proprietarului unităţii] rezultă din specificul muncii şi responsabilitatea lor, precum şi din relaţia de încredere care trebuie să existe între angajator şi aceşti angajaţi, motive pentru care nu poate fi percepută ca o diferenţiere nejustificată între diferite categorii de salariaţi.

21. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat în jurisprudenţa sa că discriminarea constă în tratarea de o manieră diferită şi fără o justificare obiectivă şi rezonabilă a persoanelor aflate în situaţii comparabile (a se vedea D.H. şi alţii v. Republica Cehă [MC], hotărârea din 13 noiembrie 2007, § 175). De asemenea, Curtea Europeană a reiterat faptul că pentru a se pune problema discriminării trebuie să existe un tratament diferenţiat al persoanelor care se află în situaţii analoage sau relativ similare (a se vedea Carson şi alţii v. Regatul Unit [MC], hotărârea din 16 martie 2010, § 61; Acar şi alţii v. Turcia, decizia din 12 decembrie 2017, § 37).

22. Mai mult, Curtea menţionează că, deşi autorul sesizării a invocat existenţa unui tratament diferenţiat, el nu a demonstrat că contabilii-şefi s-ar afla într-o situaţie similară sau relativ asemănătoare cu alţi salariaţi. Din acest motiv, tratamentul diferenţiat al contabililor-şefi nu constituie o discriminare.

23. Mai mult, Curtea observă că, în conformitate cu articolul 185 alin.(2) din Codul muncii, noul proprietar acordă persoanelor concediate, implicit contabilului-şef, o compensaţie suplimentară dacă acest lucru este prevăzut de contractul individual de muncă.

24. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “a contabilului-şef” din articolul 86 alin.(1) lit.f) din Codul muncii al Republicii Moldova, ridicată de către dl avocat Serghei Mocanu, în dosarul nr.2a-1663/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.