BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.27 din 31.03.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.36g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 153 alin.(4) din Codul transporturilor rutiere (intrarea în vigoare a noului Cod al transporturilor rutiere)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
31.03.2017

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.36g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 153 alin. (4) din Codul transporturilor rutiere

(intrarea în vigoare a noului Cod al transporturilor rutiere)

nr. 27  din  31.03.2017

 (în vigoare 31.03.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-420 art. 98 din 24.11.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 martie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 31 martie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 153 alineatul (4) din Codul transporturilor rutiere, ridicată de Consiliul raional Cimişlia în dosarul nr.3ra-220/17, aflat pe rolul Curţii Supreme de Justiţie.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 24 martie 2017 de către completul de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiţie (Valeriu Doagă, Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru, Ala Cobăneanu şi Nicolae Craiu), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 26 septembrie 2014, Consiliul raional Cimişlia a emis o decizie prin care a suplimentat rutele existente cu alte curse noi.

4. La 3 noiembrie 2014, SC “Cimtransservice” SA a înaintat o acţiune în contenciosul administrativ împotriva Consiliului raional Cimişlia, prin care a solicitat anularea deciziei.

5. La 31 martie 2016, Judecătoria Cimişlia a admis acţiunea SC “Cimtransservice” SA şi a anulat decizia Consiliului raional Cimişlia ca fiind ilegală. Printre temeiurile legale reţinute, instanţa de judecată a menţionat şi art.153 alin.(4) din Codul transporturilor rutiere, care prevede că din momentul publicării noului cod şi până la aprobarea noilor programe de transport rutier elaborate conform noului cod se interzice operarea unor modificări în reţeaua de rute regulate.

6. Consiliul raional Cimişlia a contestat hotărârea primei instanţe în ordine de apel.

7. La 13 septembrie 2016, Curtea de Apel Chişinău a respins apelul declarat şi a menţinut hotărârea Judecătoriei Cimişlia. Instanţa de apel a menţionat că Consiliul raional Cimişlia a acţionat contrar art.153 alin.(4) din Codul transporturilor rutiere.

8. În consecinţă, Consiliul raional Cimişlia a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău.

9. În cadrul procedurii de recurs, Consiliul raional Cimişlia a înaintat un demers cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 153 alineatul (4) din Codul transporturilor rutiere.

10. Prin încheierea din 15 martie 2017, instanţa de recurs a admis demersul şi a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M. O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 76

Intrarea în vigoare a legii

“Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia.”

12. Prevederile relevante ale Codului transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014 (M.O., 2014, nr.247-248, art.568) sunt următoarele:

Articolul 153

“(1) Prezentul cod intră în vigoare după o lună de la data publicării, cu următoarele excepţii:

a) prevederile ce ţin de obligativitatea dotării cu limitatoare de viteză a vehiculelor rutiere înmatriculate pentru prima oară în Republica Moldova până la intrarea în vigoare a prezentului cod se pun în aplicare după cum urmează:

– după 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului cod – pentru vehiculele rutiere implicate în transporturi rutiere în trafic naţional;

– după un an de la intrarea în vigoare a prezentului cod – pentru vehiculele rutiere implicate în transporturi rutiere în trafic internaţional;

[…]

(2) Permisele de activitate pe rută eliberate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006 cu privire la Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje îşi păstrează valabilitatea până la aprobarea programelor de transport rutier.

(3) Licenţele pentru genurile de activitate stabilite în Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător îşi păstrează valabilitatea până la expirarea termenului pentru care au fost eliberate, iar deţinătorii acestora au obligaţia de a respecta prevederile prezentului cod.

(4) Din momentul publicării prezentului cod şi până la aprobarea noilor programe de transport rutier elaborate şi aprobate în conformitate cu prezentul cod este interzisă operarea oricăror modificări în reţeaua de rute regulate în trafic naţional existentă la momentul publicării.

(5) Programele de transport rutier locale, municipale şi raionale, precum şi programul de transport rutier interraional şi cel internaţional vor fi aprobate în conformitate cu prezentul cod până la 31 decembrie 2014.

(6) Programele de transport rutier raionale, programul de transport interraional şi programul de transport internaţional, aprobate conform alin.(5), vor cuprinde atât reţeaua de rute regulate existentă la momentul intrării în vigoare a prezentului cod, cât şi rutele noi atribuite de organul central de specialitate în conformitate cu prevederile art.36 din prezentul cod.

(7) Prevederile alin.(4), (5) şi (6) din art.37 şi ale art.38 din prezentul cod nu se aplică pentru rutele introduse în conformitate cu alin.(6).

(8) Autorizaţia de transport rutier de persoane prin servicii regulate şi autorizaţia de transport rutier de persoane în trafic internaţional, conform programelor de transport rutier aprobate în condiţiile alin.(5), (6) şi (7) se eliberează de către Agenţie operatorilor de transport rutier cărora le-a fost acordat dreptul de deservire a rutei/curselor, în limita copiilor conforme ale licenţei de transport rutier deţinute şi în baza dovezii că aceşti operatori dispun de vehiculele rutiere necesare conform capacităţii şi categoriei de confort, în afara concursului, indiferent de traseul de deplasare.

(9) Începând cu 1 ianuarie 2020, la efectuarea transportului rutier vor fi admise numai autobuzele/autocarele ce corespund normelor cel puţin Euro 1.

(10) Autorizaţiile eliberate anterior de alte instituţii sânt valabile până la data expirării termenului lor de valabilitate, iar deţinătorii acestora au obligaţia de a respecta prevederile prezentului cod.”

13. Prevederile relevante ale Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (M.O., 2002, nr.36-38, art.210) sunt următoarele:

Articolul 30

Dispoziţiile finale şi tranzitorii

“Dispoziţiile finale şi tranzitorii ale actului legislativ cuprind, de regulă, prevederi referitoare la:

a) modalitatea de intrare în vigoare şi de punere în aplicare a noilor reglementări;

b) corelarea noilor reglementări cu cele din actele legislative preexistente şi menţinerea temporară a unor situaţii juridice născute sub imperiul reglementărilor preexistente;

c) compatibilitatea noilor reglementări cu cele ale legislaţiei comunitare;

d) indicarea, după caz, a perioadei de punere în aplicare a normelor armonizate cu prevederile legislaţiei comunitare;

e) obligaţia autorităţilor responsabile de a executa actul legislativ, de a lua măsurile şi de a efectua procedurile necesare executării.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că articolul 153 alineatul (4) din Codul transporturilor rutiere instituie obligaţia de a respecta o restricţie legală din momentul publicării prezentului cod, deşi acesta a intrat în vigoare peste o lună după publicare.

15. Astfel, autorul pretinde că subiecţii vizaţi trebuiau să execute norma contestată în perioada când aceasta nu era valabilă.

16. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate încalcă articolul 76 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului transporturilor rutiere, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Consiliul raional Cimişlia în dosarul nr.3ra-220/17, care se află pe rolul Curţii Supreme de Justiţie, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

21. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 153 alineatul (4) din Codul transporturilor rutiere.

22. Din conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul pretinde că norma contestată impune respectarea unei condiţii, deşi aceasta nu era în vigoare, fapt contrar articolului 76 din Constituţie.

23. Curtea menţionează că noul Cod al transporturilor rutiere a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 15 august 2014 şi a intrat în vigoare, cu excepţia unor prevederi, la 15 septembrie 2014.

24. Curtea observă că art.153 din Codul transporturilor rutiere cuprinde dispoziţii finale şi tranzitorii privind punerea în aplicare şi instituirea unor măsuri în caz de succesiune a legilor.

25. În concret, alineatul (4) contestat al art.153 prevede că din momentul publicării codului şi până la aprobarea noilor programe de transport rutier, elaborate şi aprobate în conformitate cu prezentul cod, este interzisă operarea oricăror modificări în reţeaua de rute regulate în trafic naţional existentă la momentul publicării.

26. În acelaşi timp, alineatul (5) al articolului 153 prevede că programele de transport rutier locale, municipale şi raionale, precum şi programul de transport rutier interraional şi cel internaţional vor fi aprobate în conformitate cu noul cod până la 31 decembrie 2014.

27. Curtea menţionează că scopul dispoziţiilor tranzitorii este de a institui anumite măsuri cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. Prin urmare, normele tranzitorii asigură corelarea celor două reglementări pe o perioadă determinată, până la intrarea în vigoare a noului cod.

28. Având în vedere perioada de tranziţie între cele două coduri, Curtea subliniază că instituirea anumitor norme tranzitorii în cazul dat sunt indispensabile pentru stabilitatea şi siguranţa transporturilor rutiere.

29. Astfel, Curtea subliniază că, întrucât prin dispoziţiile finale şi tranzitorii se stabileşte modul de intrare în vigoare şi de aplicare a celorlalte norme din cod, art.76 din Constituţie devine inaplicabil în prezenta speţă.

30. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea constată că normele contestate nu reprezintă o problemă de constituţionalitate.

31. Drept consecinţă, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 153 alineatul (4) din Codul transporturilor rutiere al Republicii Moldova nr.150 din 17 iulie 2014, ridicată de Consiliul raional Cimişlia, parte în dosarul nr.3ra-220/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.