Decizie nr.29 din 25.02.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.37g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 312 alin.(1) din Codul penal

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 37g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor articolului 312 alin.(1)

din Codul penal

nr. 29  din  25.02.2019

 (în vigoare 25.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.185-191 art. 112 din 07.06.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 21 februarie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 februarie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 312 alin.(1) din Codul penal, ridicată de către dl Nicolae Urîtu, parte în dosarul nr.4r-123/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 21 februarie 2019, de către un complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău (domnii Ghenadie Lîsîi, Ion Bulhac şi Stelian Teleucă), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 15 decembrie 2018, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis contestaţia depusă de către dna Nelea Şirina, contravenient, referitoare la anularea procesului-verbal şi a deciziei agentului constatator, prin care a fost sancţionată în conformitate cu articolul 357 [Tulburarea liniştii] din Codul contravenţional.

4. Dl Nicolae Urîtu, pretinsă victimă, a contestat la Curtea de Apel Chişinău hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 15 decembrie 2018.

5. Pe 11 februarie 2019, în cadrul şedinţei de judecată, dl Nicolae Urîtu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 312 alin.(1) din Codul penal. Prevederile contestate stabilesc pedeapsa pentru prezentarea cu bună-ştiinţă a declaraţiei mincinoase de către martor sau partea vătămată, a concluziei false de către specialist sau expert, a traducerii sau a interpretării incorecte de către traducător sau interpret, dacă această acţiune a fost săvârşită în cadrul procesului civil, procesului penal, procesului contravenţional sau în instanţa de judecată internaţională.

6. Prin încheierea din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în fata legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 20

Prezumţia nevinovăţiei

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

“(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

8. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 312

Declaraţia mincinoasă, concluzia falsă sau traducerea incorectă

“(1) Prezentarea, cu bună-ştiinţă, a declaraţiei mincinoase de către martor sau partea vătămată, a concluziei false de către specialist sau expert, a traducerii sau a interpretării incorecte de către traducător sau interpret, dacă această acţiune a fost săvârşită în cadrul procesului civil, procesului penal, procesului contravenţional sau în instanţa de judecată internaţională,

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În viziunea autorului excepţiei, dispoziţiile articolului 312 alin.(1) din Codul penal sunt contrare prevederilor constituţionale privind exigenţele calităţii legii, pentru că nu reglementează răspunderea penală pentru fapta de prezentare cu bună-ştiinţă a declaraţiilor mincinoase de către contravenient, dacă această acţiune a fost săvârşită în cadrul procesului contravenţional, ci doar răspunderea penală a martorului sau a parţii vătămate.

10. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare prevederilor care garantează principiul egalităţii (articolul 16 din Constituţie), accesul liber la justiţie (articolul 20 din Constituţie) şi dreptul la apărare (articolul 26 din Constituţie).

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Nicolae Urîtu, parte în dosarul nr.4r-123/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Excepţia este formulată de către un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea menţionează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie alin.(1) din articolul 312 din Codul penal.

15. Curtea reţine că autorul excepţiei în motivarea sesizării a susţinut că dispoziţiile legale contestate sunt contrare prevederilor articolelor 16, 20, 23 şi 26 din Constituţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că dispoziţiile contestate nu stabilesc o pedeapsă penală pentru prezentarea cu bună-ştiinţă a declaraţiilor mincinoase de către contravenient, dacă această acţiune a fost săvârşită în cadrul procesului contravenţional, ci doar pentru martor sau pentru partea vătămată.

17. Curtea observă că inexistenţa unei asemenea pedepse asigură dreptul la tăcere al acuzatului, care constituie o componentă a dreptului la un proces echitabil.

18. În acest context, Curtea menţionează că legislatorul a stabilit la articolul 312 alin.(1) din Codul penal pedeapsa în cazul prezentării declaraţiilor mincinoase doar pentru martor şi partea vătămată tocmai pentru a nu-i impune persoanei acuzate contribuirea la propria incriminare.

19. Astfel, Curtea reţine că dreptul de a nu se autoincrimina, ca un element al procesului echitabil, constituie un drept fundamental, care respectă voinţa persoanei acuzate de a păstra tăcerea.

20. În jurisprudenţa sa, de exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat că fiecare acuzat are dreptul de a păstra tăcerea şi de a nu se autoincrimina (a se vedea Funke v. Franţa, 25 februarie 1993, § 44; O′Halloran şi Francis v. Regatul Unit [MC], 29 iunie 2007, § 45; Saunders v. Regatul Unit, 17 decembrie 1996, § 60).

21. Prin urmare, Curtea relevă că persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional cu privire la comiterea contravenţiei are dreptul la tăcere şi de a nu face nicio declaraţie.

22. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate care vizează prevederile contestate prin raportare la articolele 16, 23 şi 26 din Constituţie, Curtea menţionează că autorul excepţiei nu a prezentat argumente pertinente privind încălcarea acestora.

23. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 312 alin.(1) din Codul penal, ridicată de către dl Nicolae Urîtu, parte în dosarul nr.4r-123/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.