Decizie nr.31 din 25.02.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.39g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 18 alin.(2) din Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor [aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016]

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate a sesizării nr. 39g/2019  privind  excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 18 alin.(2) din

Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor

[aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016]

nr. 31  din  25.02.2019

 (în vigoare 25.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 178-184 art. 109 din 31.05.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 21 februarie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 februarie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 18 alin.(2) din Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor [aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016], ridicată de către dl avocat Constantin Scutelnic în dosarul nr.2a-2913/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 21 februarie 2019, de către un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău (Maria Guzun, Grigore Daşchevici şi Liuba Pruteanu), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 15 martie 2017, dl Vasile Bîrcă a depus o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. “Excelent Capital” privind încasarea contravalorii serviciilor, a penalităţilor şi a cheltuielilor de judecată.

4. Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 14 iunie 2018, cererea de chemare în judecată înaintată de către dl Vasile Bîrcă împotriva S.R.L. “Excelent Capital” a fost admisă.

5. Pe 21 iunie 2018, S.R.L. “Excelent Capital” a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 14 iunie 2018.

6. Pe 10 ianuarie 2019, dl avocat Constantin Scutelnic, apărător ales al S.R.L. “Excelent Capital”, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 18 alin.(2) din Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor [aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016]. Aceste prevederi stabilesc că “dacă vânzătorul, prestatorul refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului conform prevederilor alin.(1), ei sunt obligaţi să dovedească vina consumatorului în ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vândut, serviciul prestat prin expertiza tehnică efectuată de o terţă parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislaţia, într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator. În caz contrar, ei sunt obligaţi să îndeplinească cerinţele prevăzute la alin.(1)”.

7. Prin încheierea din 12 februarie 2019, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor [aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016] sunt următoarele:

Articolul 18

Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii produsului,

serviciului necorespunzător, reducerea preţului

(1) Remedierea gratuită a deficienţelor apărute la produs, serviciu, înlocuirea gratuită sau restituirea contravalorii produsului, serviciului necorespunzător în cadrul termenului de garanţie sau termenului de valabilitate, deficienţe care nu sunt imputabile consumatorului, se face necondiţionat de către vânzător, prestator într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamaţiei de către consumator sau în termenul stabilit prin contract.

(2) Dacă vânzătorul, prestatorul refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului conform prevederilor alin.(1), ei sunt obligaţi să dovedească vina consumatorului în ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vândut, serviciul prestat prin expertiza tehnică efectuată de o terţă parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislaţia, într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator. În caz contrar, ei sunt obligaţi să îndeplinească cerinţele prevăzute la alin.(1).

[...].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul consideră că termenul de 14 zile, instituit prin articolul 18 alin.(2) din Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor [aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016], este unul foarte mic pentru a demonstra vinovăţia cumpărătorului, prin efectuarea unei expertize a produsului vândut şi/sau a serviciului prestat. Ca urmare a nerespectării acestui termen, vânzătorul şi/sau prestatorul este obligat să plătească despăgubiri sau să restituie contravaloarea bunului ori să-l înlocuiască.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 20 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Constantin Scutelnic, în dosarul nr.2a-2913/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Sesizarea este formulată de către un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul “într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator” din articolul 18 alin.(2) din Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor [aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016].

16. Curtea menţionează că impunerea unui termen în interiorul căruia vânzătorul şi/sau prestatorul trebuie să remedieze deficienţele produselor sau serviciilor este o măsură concepută să protejeze consumatorul, aflat într-o poziţie dezavantajoasă. În acest fel, legislatorul îi responsabilizează pe vânzătorii şi/sau pe prestatorii implicaţi în comercializarea produselor şi serviciilor şi, în consecinţă, asigură un nivel sporit de protecţie a consumatorului.

17. În cazul în care vânzătorul şi/sau prestatorul refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului, ei sunt obligaţi să dovedească vina consumatorului în ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vândut, serviciul prestat prin expertiza tehnică efectuată de o terţă parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislaţia, într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator. Prin refuzul satisfacerii reclamaţiei consumatorului, vânzătorul şi/sau prestatorul îşi aroga sarcina demonstrării vinovăţiei consumatorului.

18. Astfel, Curtea observă că termenul de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator este un termen în care vânzătorul şi/sau prestatorul trebuie să depună o cerere de efectuare a expertizei tehnice. Curtea reţine că, la aplicarea prevederilor contestate, instanţa de judecată trebuie să ţină cont inclusiv de prevederile legale care reglementează modul şi procedura de efectuare a expertizelor potrivit exigenţelor interpretării sistematice.

19. Cu referire la încălcarea prevederilor articolului 20 din Constituţie, Curtea menţionează că prevederile legale care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu îngrădesc accesul la justiţie al vânzătorului şi/sau al prestatorului.

20. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 18 alin.(2) din Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor [aşa cum a fost modificată prin Legea nr.153 din 1 iulie 2016], ridicată de către dl avocat Constantin Scutelnic în dosarul nr.2a-2913/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.