Decizie nr.32 din 31.03.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.47a/2016 pentru controlul constituţionalităţii unor hotărâri ale Parlamentului privind componenţa nominală a comisiilor permanente ale Parlamentului şi a delegaţiilor Parlamentului la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.47a/2016pentru controlul

constituţionalităţii unor hotărâri ale Parlamentului privind

componenţa nominală a comisiilor permanente ale

Parlamentului şi a delegaţiilor Parlamentului la

organizaţiile parlamentare internaţionale şi

organizaţiile parlamentare bilaterale

nr. 32  din  31.03.2017

 (în vigoare 31.03.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 149-154 art. 58 din 12.05.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 21 aprilie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 31 martie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 21 aprilie 2016, Vladimir Voronin, Maria Postoico, Oleg Reidman, Elena Bodnarenco, Oxana Domentii şi Vasili Panciuc, deputaţi în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.66 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului şi a Hotărârii Parlamentului nr.67 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr.68 din 9 aprilie 2015 privind componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale, precum şi constatarea demisiei de drept a unui deputat, în legătură cu incompatibilitatea funcţiei.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. La 8 aprilie 2016, Parlamentul prin Hotărârea nr.66 a adoptat unele modificări şi completări la Hotărârea Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului.

4. De asemenea, prin Hotărârea nr.67 din aceeaşi dată au fost operate modificări în componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale.

5. Autorii sesizării pretind că actele contestate au fost adoptate cu încălcarea prevederilor procedurale, fapt contrar articolelor 64, 69 şi 70 din Constituţie.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 64

Organizarea internă

“(1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.

(2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor.

(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.”

Articolul 69

Mandatul deputaţilor

“(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces.”

Articolul 70

Incompatibilităţi şi imunităţi

“(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

(3) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.”

7. Prevederile relevante ale Legii nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament (republicată în M.O., 2005, nr.59-61, art.201) sunt următoarele:

“Art.2. – […]

(8) Cererea de demisie se prezintă Preşedintelui Parlamentului. Parlamentul, prin hotărârea sa, va lua act de cererea de demisie a deputatului şi va declara mandatul vacant.

[…]”

“Art.3. – Mandatul de deputat este incompatibil cu:

a) funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova;

b) funcţia de membru al Guvernului;

c) funcţia de Avocat al Poporului, de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului;

c¹) funcţia de ales local;

d) exercitarea oricărei alte funcţii remunerate, inclusiv a funcţiei acordate de un stat străin sau organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.”

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr.66 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului (M.O., 2016, nr.100-105, art.202) sunt următoarele:

“[…]

1. La anexa nr.4, poziţia “IVANOV Violeta – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova” se substituie cu poziţia:

“CHISELIOV Serghei – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova”.

2. La anexa nr.6:

poziţia “BODNARENCO Elena – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova” se substituie cu poziţia:

“IVANOV Violeta – deputat neafiliat”;

după poziţia “COBZAC Grigore – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova” se introduce poziţia:

“BODNARENCO Elena – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova”;

poziţia “CHISELIOV Serghei – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova” se exclude.

[…]”

9. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr.67 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.68 din 9 aprilie 2015 privind componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale (M.O., 2016, nr.106-113, art.212) sunt următoarele:

“[…]

Şeful delegaţiei

BULIGA Valentina – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova

Copreşedintele Comitetului din partea Republicii Moldova

Ghimpu Mihai – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

10. Autorii sesizării susţin că hotărârile Parlamentului nr.66 şi nr.67 din 8 aprilie 2016, care se referă la modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului şi delegaţiilor Parlamentului la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale, au fost adoptate cu încălcarea prevederilor legale şi de procedură.

11. În viziunea autorilor sesizării, şedinţa Parlamentului din 8 aprilie 2016 nu a fost deliberativă, întrucât hotărârile contestate au fost adoptate cu votul a 51 de deputaţi prezenţi în sală, însă votul deputatului Boris Golovin nu poate fi considerat valabil, deoarece acesta a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor.

12. De asemenea, autorii consideră că revocarea preşedinţilor comisiilor permanente, aşa cum rezultă din prevederile art.17 alin.(3) din Regulamentul Parlamentului, poate fi efectuată doar la propunerea Preşedintelui Parlamentului după consultarea fracţiunilor parlamentare.

13. În final, autorii sesizării susţin că normele contestate încalcă dispoziţiile articolelor 64, 69 şi 70 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, în speţă a Hotărârilor Parlamentului nr.66 şi nr.67 din 8 aprilie 2016, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

17. Curtea constată că autorii sesizării, în esenţă, solicită (1) declararea neconstituţionalităţii hotărârilor Parlamentului nr.66 şi nr.67 din 8 aprilie 2016 şi (2) constatarea demisiei de drept a unui deputat în Parlament.

18. Autorii sesizării susţin că actele contestate au fost adoptate cu încălcarea articolelor 64, 69 şi 70 din Constituţie.

19. Astfel, cu referire la articolul 64 din Constituţie, Curtea menţionează că prevederile acestuia nu reglementează modul de constituire şi activitate a organelor de lucru ale Parlamentului, precum ar fi comisiile parlamentare. Norma constituţională invocată stabileşte doar procedura de alegere a Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Parlamentului.

20. Potrivit alin.(1) al articolului 64 din Constituţie, structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. În acest sens, prin Decizia nr.5 din 28 septembrie 2000, Curtea a stabilit că “[…] numai Parlamentul este în măsură să decidă asupra modalităţilor, procedurilor şi condiţiilor în care procedează la luarea unor măsuri, potrivit principiului autonomiei regulamentare, în virtutea căruia el îşi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a propriilor activităţi, evident, în condiţiile normelor constituţionale.”

21. Prin urmare, în ceea ce priveşte problema revocării preşedinţilor comisiilor permanente ale Parlamentului, abordată de autori în sesizare, Curtea reţine că Parlamentul are competenţa exclusivă de a stabili prevederi referitoare la organele sale de conducere, iar nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata şi rezolva pe căi şi proceduri exclusiv parlamentare.

22. Cu referire la incompatibilităţile unui deputat, Curtea, în Hotărârea nr.21 din 24 iunie 2015 pentru interpretarea articolelor 69 alin.(2), 70 alin (1), 99 şi 100 din Constituţia Republicii Moldova, a explicat unele aspecte ce ţin de circumstanţele în care intervin situaţiile de incompatibilitate a funcţiei de deputat cu alte funcţii, momentul în care încetează calitatea de deputat, precum şi modalităţile de înlăturare a situaţiilor de incompatibilitate.

23. În hotărârea enunţată Curtea a stabilit că până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru încetarea situaţiei de incompatibilitate deputatul va opta între mandatul de deputat şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii.

24. La fel, Curtea a menţionat că, dacă starea de incompatibilitate continuă să existe la expirarea termenului prevăzut de lege, în cazul inacţiunii deputatului aflat în stare de incompatibilitate, deputatul este considerat demisionat de drept din funcţia de deputat. În acest sens, mandatul de deputat încetează de drept la data expirării termenului de 30 de zile, prevăzut de art.5 alin.(1) din Legea nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament.

25. În acelaşi timp, în Hotărârea nr.21 din 24 iunie 2015, Curtea a reţinut că mandatul se declară vacant de către Parlament.

26. În baza celor menţionate supra, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputaţilor în Parlament Vladimir Voronin, Maria Postoico, Oleg Reidman, Elena Bodnarenco, Oxana Domentii şi Vasili Panciuc pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.66 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr.9 din 28 ianuarie 2015 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului şi Hotărârii Parlamentului nr.67 din 8 aprilie 2016 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr.68 din 9 aprilie 2015 privind componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.