Decizie nr.43 din 14.05.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.54g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 1341, 217 şi 217/1 din Codul penal (analog al substanţei stupefiante sau psihotrope)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a sesizării  nr. 54g/2018 privind

excepţia  de neconstituţionalitate a unor prevederi

din  articolele  134¹, 217  şi  217¹ din  Codul penal

(analog al substanţei stupefiante sau psihotrope)

nr. 43  din  14.05.2018

 (în vigoare 14.05.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 267-275 art. 120 din 20.07.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

Dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

Dlui Aurel BĂIEŞU,

Dlui Igor DOLEA,

Dlui Victor POPA,

Dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 14 mai 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 mai 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 134¹ alin. (6) şi a sintagmei “analogilor acestora” din articolele 134¹, 217 şi 217¹ din Codul penal, ridicată de către domnul avocat Tudor Osoianu, în dosarul nr.1-326/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 14 mai 2018, de către doamna judecător Maria Tertea de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a domnilor Tudor Onică, Eugeniu Muntean, Sergiu Mihailov şi Valentin Taban de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 217¹ alin.(4) lit.d) din Codul penal, normă care stabileşte răspunderea penală pentru circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, în proporţii deosebit de mari.

4. Pe 11 mai 2018, în cadrul şedinţei de judecată, domnul avocat Tudor Osoianu (apărătorul domnului Tudor Onică) a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 134¹ alin. (6) şi a sintagmei “analogilor acestora” din articolele 134¹, 217 şi 217¹ din Codul penal.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a dispus trimiterea excepţiei de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

“(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

[...]”

7. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 134¹

Droguri, precursori, etnobotanice şi analogii acestora

“(1) Prin droguri se înţeleg plantele sau substanţele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conţin asemenea plante ori substanţe, stabilite de Guvern.

(2) Prin stupefiante se înţeleg substanţele înscrise în anexele la Convenţia unică a Naţiunilor Unite asupra substanţelor stupefiante din 1961, modificată prin Protocolul din 1972, şi prevăzute în actele normative ale Guvernului.

(3) Prin substanţe psihotrope se înţeleg substanţele înscrise în anexele la Convenţia asupra substanţelor psihotrope din 1971 şi prevăzute în actele normative ale Guvernului.

(4) Prin precursor se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică utilizată ca materie primă la producerea de substanţe stupefiante sau psihotrope.

(5) Prin produse etnobotanice (etnobotanice) se înţeleg amestecurile de prafuri şi/sau plante sau amestecurile de ierburi şi diverse părţi de plante stropite cu substanţe chimice, care produc schimbări ce induc efecte fiziologice şi/sau mentale, halucinogene şi/sau acţiuni psihoactive.

(6) Prin analog al substanţei stupefiante sau psihotrope se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părţi ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional.

(7) Listele de substanţe stupefiante, psihotrope şi de precursori se aprobă, se modifică şi se completează de către Guvern.

(8) În cazul sustragerii, însuşirii, extorcării sau al altor acţiuni ilegale cu droguri, precursori, etnobotanice sau analogi ai acestora, proporţiile acestora – mici, mari sau deosebit de mari – se determină conform cantităţilor mici, mari sau deosebit de mari stabilite de Guvern.

(9) Prin circulaţia drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor şi analogilor acestora se înţeleg orice operaţiuni precum experimentarea, elaborarea, producerea (fabricarea), prepararea, cultivarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, deţinerea, stocarea, păstrarea, livrarea, eliberarea, distribuţia, expedierea, transportul, procurarea (cumpărarea), comercializarea, distrugerea, importul, exportul, utilizarea, promovarea acestora şi alte activităţi conexe.”

Articolul 217

Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogilor acestora fără scop de înstrăinare

“(1) Semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conţin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 100 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[…]”

Articolul 217¹

Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogilor acestora în scop de înstrăinare

“(1) Semănatul ori cultivarea de plante ce conţin droguri, prelucrarea ori utilizarea unor astfel de plante fără autorizaţie sau semănatul ori cultivarea de plante pentru fabricarea produselor etnobotanice, săvârşite în scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 950 la 1250 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activităţi sau cu lichidarea persoanei juridice.

(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operaţiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârşite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora,

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că dispoziţiile articolului 134¹ alin.(6) din Codul penal, care conţin noţiunea de “analog al substanţei stupefiante sau psihotrope”, sunt imprevizibile. Legislatorul a recurs la definirea noţiunii prin gen proxim şi diferenţă specifică. Totuşi, mai potrivită ar fi fost definirea prin enumerare a noţiunii în discuţie, aşa cum s-a procedat în cazul substanţelor narcotice sau stupefiante şi al substanţelor psihotrope, a căror listă este aprobată, modificată sau completată de către Guvern.

9. Prin urmare, destinatarii legii penale nu pot avea o înţelegere clară a prevederilor care stabilesc răspunderea penală pentru circulaţia ilegală a analogilor substanţelor stupefiante sau psihotrope, astfel încât să-şi adapteze conduita şi să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normelor contestate.

10. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 20, 23 alin.(2), 26 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către domnul avocat Tudor Osoianu, în dosarul nr.1-326/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea în discuţie este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 134¹ alin.(6) din Codul penal, normă care redă definiţia noţiunii de analog al substanţei stupefiante şi psihotrope, precum şi sintagma “analogilor acestora” din articolele 134¹, 217 şi 217¹ din Codul penal.

15. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile contestate ar fi imprevizibile.

16. Cu titlu preliminar, Curtea reaminteşte că infracţiunea şi pedeapsa trebuie să fie prevăzute de lege. Expresia “prevăzută de lege” presupune, între altele, ca legea să întrunească standardul calităţii, i.e. aceasta trebuie să fie – aşa cum afirmă constant Curtea Europeană – accesibilă şi previzibilă (Rohlena v. Cehia, [MC], 27 ianuarie 2015, § 50; Vasiliauskas v. Lituania [MC], 20 octombrie 2015, § 154; Koprivnikar v. Slovenia, 24 ianuarie 2017, § 48). Aceste cerinţe sunt impuse de principiul legalităţii incriminării şi al pedepsei penale.

17. Condiţia previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt acţiunile şi omisiunile ce-i pot angaja răspunderea penală şi care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme.

18. Persoanele vizate de norma de drept penal trebuie să fie apte să stabilească caracteristicile esenţiale ale actului interzis doar în baza prevederilor care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică.

19. În prezenta cauză, Curtea observă că, potrivit articolului 217 din Codul penal, circulaţia ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora fără scop de înstrăinare constituie infracţiune.

20. Totodată, la articolul 217¹ din acelaşi Cod este stabilită răspunderea penală pentru circulaţia ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora în scop de înstrăinare.

21. Curtea reţine că articolul 134¹ din Codul penal defineşte noţiunile de “drog”, “stupefiante”, “substanţă psihotropă”, “precursor”, “produse etnobotanice” şi de “analog al substanţei stupefiante sau psihotrope”.

22. Potrivit alineatului (6) al articolului în discuţie, prin “analog al substanţei stupefiante sau psihotrope” se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părţi ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional.

23. În conformitate cu articolul 134¹ alin.(7) din Codul penal, listele de substanţe stupefiante, psihotrope şi de precursori se aprobă, se modifică şi se completează de către Guvern.

24. În acest sens, lista substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006.

25. Fiind anterior sesizată în vederea controlului constituţionalităţii hotărârii menţionate, Curtea a stabilit că, având în vedere faptul că domeniul în discuţie se află în permanentă evoluţie şi vizează nu doar reglementările în materia dreptului penal, dar şi cele privind ocrotirea sănătăţii publice, legislativul poate delega executivului competenţa de a reglementa, prin acte subordonate legii, lista substanţelor narcotice, psihotrope şi cantitatea acestora (HCC nr.25 din 13 octombrie 2015, §65). Prin urmare, Curtea a constatat constituţionalitatea Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006.

26. Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt imprevizibile, pentru că nu există o listă care ar enumera analogii substanţelor stupefiante sau psihotrope.

27. Totuşi, Curtea Europeană a reţinut în jurisprudenţa sa că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie (Rohlena v. Cehia, citată mai sus, § 50), astfel încât să asigure o protecţie efectivă şi practică a relaţiilor sociale susceptibile să fie lezate prin comiterea unor infracţiuni, dar nu una teoretică şi iluzorie.

28. Curtea observă că, prin definiţie, analogul substanţei stupefiante sau psihotrope trebuie să aibă proprietatea de a produce efecte psihotrope şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosit în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional. În orice caz, pentru a stabili dacă o substanţă sau un amestec de substanţe are proprietatea de a produce efecte psihotrope similare unor substanţe psihotrope sau stupefiante trebuie dispusă efectuarea unei expertize.

29. Având în vedere că piaţa analogilor substanţelor stupefiante sau psihotrope se află într-o evoluţie continuă, Curtea consideră că autorităţile statului sunt mai bine plasate pentru a aprecia, în baza unor criterii obiective, dacă este posibilă stabilirea acestora într-o listă exhaustivă.

30. Rezumând cele enunţate supra, Curtea conchide că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 134¹ alin.(6) şi a sintagmei “analogilor acestora” din articolele 134¹, 217 şi 217¹ din Codul penal, ridicată de către domnul avocat Tudor Osoianu, în dosarul nr.1-326/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.