Decizie nr.51 din 05.04.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.40a/2019 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 85 alin.(1) din Codul contravenţional (consumul de marijuana în lipsa prescripţiei medicului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.40a/2019 pentru controlul constituţionalităţii

unor prevederi din articolul 85 alin.(1) din Codul contravenţional

(consumul de marijuana în lipsa prescripţiei medicului)

nr. 51  din  05.04.2019

 (în vigoare 05.04.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 218-222 art. 138 din 05.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 22 februarie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 5 aprilie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

PROCEDURĂ

1. Pe 22 februarie 2019, dl Vadim Pistrinciuc, pe atunci deputat în Parlamentul Republicii Moldova, i-a adresat Curţii Constituţionale o sesizare prin care solicită controlul constituţionalităţii textului “sau consumului de droguri fără prescripţia medicului” din alin.(1) al articolului 85 din Codul contravenţional.

2. Autorul sesizării consideră că textul contestat încalcă articolele 1 alin.(3) şi 28 din Constituţie.

ÎN FAPT

3. Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, precum şi cantităţile lor sunt stabilite în Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006. Punctul 7 din Hotărârea menţionată conţine lista substanţelor stupefiante obţinute din prelucrarea plantei de cânepă şi cantităţile corespunzătoare fiecărui tip de drog obţinut din aceasta. Circulaţia substanţelor enumerate la acest punct de Hotărâre este interzisă, iar deţinerea, comercializarea sau consumul acestora este sancţionat, în funcţie de cantitatea drogurilor şi de locul ingerării acestora, în baza prevederilor Codului penal sau ale Codului contravenţional.

4. Articolul 85 [Procurarea ori păstrarea ilegală de droguri, precursori, etnobotanice şi a analogilor acestora în cantităţi mici sau consumul de droguri fără prescripţia medicului] din Codul contravenţional stabileşte că procurarea sau păstrarea ilegală a drogurilor, a precursorilor, a etnobotanicelor şi a analogilor acestora, fără scop de înstrăinare şi în cantităţi mici, precum şi consumul de droguri fără prescripţia medicului, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 72 de ore.

A. Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

“Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”

6. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 2

Scopul legii contravenţionale

“Scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea cauzelor contravenţionale, precum şi în prevenirea săvârşirii de noi contravenţii.”

Articolul 10

Contravenţia

“Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea –ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decât infracţiunea, săvârşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională.”

Articolul 85

Procurarea ori păstrarea ilegală de droguri, precursori, etnobotanice şi a analogilor

acestora în cantităţi mici sau consumul de droguri fără prescripţia medicului

“(1) Procurarea ori păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor şi a analogilor acestora în cantităţi mici, precum şi consumul de droguri fără prescripţia medicului se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 72 de ore.

(2) În cazul persoanei care a predat benevol drogurile, precursorii, etnobotanicele şi analogii acestora, deţinute ilegal, sau care s-a adresat ori acceptă să se adreseze benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţa necesară în legătură cu consumul ilegal al acestora, este înlăturată răspunderea contravenţională pentru faptele prevăzute de prezentul articol.”

7. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora sunt următoarele:

“În scopul reglementării unor probleme ce ţin de contracararea traficului ilicit de substanţe stupefiante, psihotrope şi plante care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, în temeiul alineatelor (4) şi (5) ale articolului 134/1 al Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128–129, art.1012), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Lista substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora (se anexează).

8. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 217⁵

Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal

de droguri, etnobotanice sau analogii acestora

(1) Consumul ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora, săvârşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 1050 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

9. În motivarea sesizării, autorul susţine că articolul 85 alin.(1) din Codul contravenţional stabileşte răspunderea pentru fapta de procurare sau de păstrare ilegală a drogurilor, a precursorilor, a etnobotanicelor şi a analogilor acestora în cantităţi mici, precum şi consumul de droguri în lipsa prescripţiei medicului. Autorul sesizării conchide că textul “precum şi consumul de droguri în lipsa prescripţiei medicului” stabileşte inclusiv răspunderea pentru consumul de marijuana. Autorul sesizării susţine că sancţionarea consumului de marijuana încalcă dispoziţiile constituţionale ale articolelor 1 alin.(3) şi 28 din Constituţie, care garantează libera dezvoltare a personalităţii umane şi dreptul la protecţia vieţii private.

10. În motivarea opiniei sale, autorul sesizării susţine că decizia persoanei de a consuma marijuana în scop recreativ se bucură de protecţie în baza dreptului la libera dezvoltare a personalităţii umane. Acest drept îi garantează persoanei posibilitatea de a-şi decide în mod independent conţinutul activităţilor din timpul liber. Autorul susţine că ingerinţă în sfera libertăţii individuale trebuie să aibă în vedere motive foarte puternice, cum ar fi, spre exemplu, siguranţa publică sau ordinea publică. Totuşi, consumul de marijuana nu este în măsură să pericliteze niciunul dintre aceste interese. Autorul susţine că consumul de marijuana nu este în măsură să creeze riscuri pentru siguranţa publică sau pentru ordinea publică, nici să afecteze sănătatea consumatorului.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea pentru controlul constituţionalităţii a fost depusă de către dl deputat Vadim Pistrinciuc. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie.

14. Obiectul sesizării îl constituie textul “precum şi consumul de droguri în lipsa prescripţiei medicului” din articolul 85 alineatul (1) din Codul contravenţional. Având în vedere faptul că autorul sesizării pretinde doar neconstituţionalitatea sancţionării consumului de marijuana, Curtea va analiza, în continuare, existenţa unei ingerinţe în dreptul la protecţia vieţii private şi a dreptului la libera dezvoltare a personalităţii umane, în cazul sancţionării consumului de marijuana în lipsa prescripţiei medicului.

15. Potrivit articolelor 1 alin.(3) şi 28 din Constituţie, statul recunoaşte libera dezvoltare a personalităţii umane şi se obligă să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată. Curtea precizează că aceste drepturi presupun facultatea persoanei de a lua decizii în chestiunile care implică cele mai intime şi mai personale alegeri pe care le poate face un individ în decursul vieţii, alegeri fundamentale pentru demnitatea şi autonomia personală.

16. Curtea menţionează că, într-o societate liberă, indivizilor trebuie să li se permită să ia decizii pentru ei înşişi, în baza credinţei, a conştiinţei şi a convingerilor lor. Curtea observă că în jurisprudenţa Curţii Europene s-a menţionat, în diferite contexte şi circumstanţe, că libertatea în discuţie este protejată în baza dispoziţiilor articolului 8 din Convenţie. Totuşi, într-o serie de cauze în care s-a analizat o problemă din acelaşi registru cu cea invocată în prezenta cauză, Curtea Europeană a stabilit că statele au un interes legitim de a se asigura că persoanele nu iau decizii iraţionale, lipsite de fundament, sub presiune sau oscilante (a se vedea, în acest sens, Haas v. Elveţia, 20 ianuarie 2011, § 56; Lambert şi alţii v. Franţa, 5 iunie 2015, § 98). Curtea Europeană a stabilit că statele pot reglementa şi limita posibilitatea persoanelor de a lua decizii în chestiuni sensibile, cum ar fi sinuciderea asistată, iar marja de discreţie de care se bucură în acest domeniu este una largă (a se vedea, în acest sens, Haas v. Elveţia, 20 ianuarie 2011, § 55 şi § 61).

17. Curtea observă că interdicţia consumului de marijuana este motivată prin efectele nocive ale marijuanei asupra organismului uman.

18. Curtea constată că dezbaterile privind efectele marijuanei asupra organismului uman constituie o chestiune controversată în mediul ştiinţific, efectele acesteia nefiind pe deplin elucidate. Deşi sunt vehiculate mai multe opinii, niciuna dintre acestea nu se bucură de suportul majorităţii cercetătorilor. Astfel, de vreme ce o parte dintre ei afirmă existenţa unor devieri comportamentale în rândul consumatorilor de marijuana, o altă parte infirmă sau susţine caracterul inofensiv al acesteia. În continuare, Curtea va reda succint opiniile formulate în acest domeniu.

19. Curtea observă că o parte dintre cercetători conchid, în mod cvasiunanim, că utilizatorii de marijuana nu se deosebesc în mod semnificativ de semenii lor în materie de activitate mintală, cel puţin într-o măsură care să poată fi atribuită utilizării marijuanei. Experţii sunt, în general, de acord cu ideea că utilizarea marijuanei nu provoacă în mod direct un comportament criminal şi, în special, un comportament violent şi agresiv. Dimpotrivă, cercetătorii au constatat că utilizarea marijuanei inhibă exprimarea impulsurilor agresive prin pacificarea utilizatorului, interferând cu coordonarea musculară, reducând activităţile psihomotorii şi generând, în ansamblu, stări de somnolenţă, letargie, timiditate şi pasivitate. Mai mult, aceşti cercetători sunt de acord cu ideea că nu există o fundamentare suficientă a teoriei potrivit căreia utilizarea marijuanei conduce la utilizarea de droguri puternice, afirmând în acest sens că o astfel de consecinţă nu este datorată frecvenţei consumului de marijuana, ci implicării utilizatorilor în subcultura consumului de droguri (a se vedea The first report of the National Commission on marihuana: signal of misunderstanding or exercise in ambiguity, Bulletin of the New York Academy of Medicine, vol. 50, nr.1, 1974, pp. 55–75; Crépault, Jean-François, Cannabis Legalization in Canada: Reflections on Public Health and the Governance of Legal Psychoactive Substances, Frontiers in public health, vol. 6, nr.220, 2018).

20. Alţi cercetători susţin teoria potrivit căreia utilizatorii de marijuana dezvoltă, în timp, o toleranţă la substanţele psihoactive ale marijuanei, iar acest fapt presupune că un utilizator moderat de marijuana are nevoie de o cantitate mai mare de marijuana pentru a atinge acelaşi grad de euforie. Cercetările efectuate de către aceştia au demonstrat veridicitatea ipotezei până la un punct şi că, dincolo de o anumită intensitate a utilizării, începe să se dezvolte toleranţa (i. e. necesitatea consumării unor doze mai mari de marijuana pentru a atinge acelaşi efect observat la doze mai mici). Aceşti cercetători au conchis că observaţia prezintă relevanţă în privinţa utilizării intensive a formelor concentrate de canabis, precum şi a predispoziţiei utilizatorilor de marijuana pentru consumul altor droguri. Mai mult, ei au observat la unele grupuri de persoane schimbări emoţionale privind predispoziţia pentru consumul altor droguri, ca urmare a utilizării prelungite a marijuanei (a se vedea The health and social effects of nonmedical cannabis use, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2016, pp. 23–24).

21. Aşadar, având în vedere faptul că dezbaterile privind caracterul inofensiv al marijuanei continuă şi în prezent, Curtea nu poate reţine opinia autorului sesizării privind caracterul inofensiv al consumului de marijuana.

22. Curtea menţionează că competenţa statului de a ordona activitatea cetăţenilor are în vedere, în special, impactul imediat asupra sănătăţii sau bunăstării publice. Astfel, este probabil ca un anumit produs în privinţa căruia persistă în prezent dezbateri în mediile de specialitate să producă în timp consecinţe grave asupra sănătăţii persoanei, iar utilizarea sa la scară largă să fie în măsură să conducă la degradarea semnificativă a sănătăţii publice şi a bunăstării societăţii. Fiind confruntat cu probabilitatea producerii unui astfel de rezultat, statul este pe deplin îndreptăţit să întreprindă acţiuni concepute să împiedice un asemenea deznodământ.

23. Aşadar, Curtea conchide că statul este obligat să manifeste un interes sporit în privinţa condiţiei mintale a fiecăruia dintre cetăţenii săi. Spre exemplu, într-o cauză în care a analizat constituţionalitatea interdicţiei fumatului de opiu, Curtea Supremă din Washington a menţionat că atunci când statul consideră că o anumită practică este periculoasă pentru bunăstarea morală, mintală şi fizică a cetăţenilor, într-o asemenea măsură încât este susceptibilă să devină o povară pentru societate, el are dreptul indubitabil de a limita comiterea acelui act de către cetăţeni [a se vedea, în acest sens, Territory v. Ah Lim, 24 P. 588 (Wash.)].

24. Aşadar, având în vedere motivele menţionate supra, Curtea constată că sesizarea pentru controlul constituţionalităţii textului “precum şi consumul de droguri fără prescripţia medicului” din alineatul (1) al articolului 85 din Codul contravenţional este nefondată. Totuşi, Curtea precizează că-şi rezervă posibilitatea de a-şi dezvolta jurisprudenţa printr-o nouă abordare, în eventualitatea în care va exista un consens medical şi juridic european în materie.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea pentru controlul constituţionalităţii textului “precum şi consumul de droguri fără prescripţia medicului” din articolul 85 alineatul (1) din Codul contravenţional, depusă de către dl Vadim Pistrinciuc, la data depunerii deputat în Parlament.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.