Decizie nr.53 din 11.06.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.66g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 370 alin.(1) din Codul penal (abuzul de putere, excesul de putere sau inacţiunea la exercitarea puterii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.66g/2018 privind

 excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

din articolul 370 alin.(1) din Codul penal

(abuzul de putere, excesul de putere

sau inacţiunea la exercitarea puterii)

nr. 53  din  11.06.2018

 (în vigoare 11.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 285-294 art. 130 din 03.08.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 29 mai 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 11 iunie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “sau intereselor de serviciu” de la articolul 370 alin.(1) din Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ridicată de către dl avocat Ion Buliga, în dosarul nr.1-310/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 29 mai 2018 de către dl judecător Grigore Manoli din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 29 martie 2017, dl V. Şcerbina a fost pus sub învinuire pentru faptul că prin efectuarea superficială a controalelor armamentului din depozit a facilitat sustragerea unei arme, încălcând astfel mai multe dispoziţii legale şi regulamentare care se referă la obligaţia militarului de a păstra şi administra eficient patrimoniul militar din dotare. Totodată, dlui V. Şcerbina i se impută că a încălcat un ordin al comandantului unităţii militare prin care primul era obligat să verifice prezenţa şi starea armamentului. Acţiunile dlui V. Şcerbina au fost încadrate de către procuror sub prevederile articolului 370 alin.(1) din Codul penal [Abuzul de putere, excesul de putere sau inacţiunea la exercitarea puterii]. Pe 31 martie 2017, cauza penală a fost trimisă la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pentru a fi examinată.

4. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Ion Buliga a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “sau intereselor de serviciu” de la articolul 370 alin.(1) din Codul penal.

5. Prin încheierea din 22 mai 2018, instanţa de judecată a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante al Codului penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 370

Abuzul de putere, excesul de putere

sau inacţiunea la exercitarea puterii

“(1) Abuzul de putere sau de serviciu, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu de către şef sau de către o persoană cu funcţie de răspundere, inacţiunea la exercitarea puterii, dacă acestea au cauzat victimei sau intereselor de serviciu daune în proporţii considerabile,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 850 la 950 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni soldate cu urmări grave

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvârşite:

a) pe timp de război;

b) în condiţii de luptă,

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că textul “sau intereselor de serviciu” în calitate de urmare prejudiciabilă a infracţiunii prevăzute de articolul 370 alin.(1) din Codul penal este descris extrem de vag şi nu este previzibil pentru subiecţii cărora se adresează, în măsura în care aceştia să-şi poată adapta conduita în vederea respectării legii penale. Autorul excepţiei menţionează că urmările prejudiciabile criticate nu sunt definite de prevederile articolului 126 din Codul penal, fapt care permite aprecieri subiective.

9. În acest sens, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile criticate contravin articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie, cu privire la calitatea legii.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Ion Buliga, în dosarul nr.1-310/17, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “sau intereselor de serviciu” de la articolul 370 alin.(1) din Codul penal.

14. De asemenea, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile contestate sunt contrare articolului 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie, cu privire la calitatea legii.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul solicită declararea neconstituţionalităţii textului de lege criticat făcând referire, în motivarea sesizării, la soluţiile adoptate de Curte în Hotărârea nr.22 din 27 iunie 2017 şi în Hotărârea nr.33 din 7 decembrie 2017, prin care textul “intereselor publice sau” de la articolele 327 alin.(1) şi 328 alin.(2) din Codul penal a fost declarat neconstituţional, pentru că nu corespunde cerinţelor de calitate a legii, impuse de Constituţie. Astfel, autorul excepţiei consideră că textele declarate neconstituţionale sunt similare cu textul de lege criticat în prezenta cauză.

16. Cu titlu preliminar, Curtea relevă că în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a menţionat că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai mare în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca acestea să-şi asume riscurile inerente activităţii lor (Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, §145).

17. Sub aspectul domeniului de reglementare, Curtea observă că textul legal criticat se referă la obiectul juridic al unei infracţiuni din domeniul militar, pe când în cazurile examinate anterior infracţiunile atentau la buna desfăşurare a activităţii din sfera publică. Astfel, domeniul de reglementare al dispoziţiilor contestate este mai limitat decât în cazurile precedente.

18. Cu privire la sfera şi statutul destinatarilor săi, Curtea constată că subiect al infracţiunii prevăzute de articolul 370 alin.(1) din Codul penal poate fi doar militarul care este şef sau persoană cu funcţie de răspundere. Însă, în cazul infracţiunilor de abuz de serviciu sau exces de putere examinate anterior, subiect al infracţiunii putea fi orice persoană publică. Aşadar, sfera de incidenţă a textului contestat este mai limitată şi sub acest aspect.

19. Curtea menţionează că textul de lege contestat diferă de cel examinat anterior şi prin faptul că previzibilitatea textului “intereselor publice” era afectată de existenţa mai multor forme de răspundere (penală, contravenţională şi disciplinară), nefiind stabilită o delimitare clară între acestea, pe când în prezenta cauză există doar două forme de răspundere (penală şi disciplinară), aplicarea lor fiind dependentă de existenţa sau de lipsa daunelor în proporţii considerabile.

20. Totodată, spre deosebire de noţiunea “intereselor publice”, Curtea observă că noţiunea “intereselor de serviciu” de la articolul 370 alin.(1) din Codul penal este mai restrânsă, fiind clar că aceasta se referă la interesele serviciului militar. Noţiunea în discuţie are o legătură intrinsecă cu sarcinile militarului care decurg din desfăşurarea serviciului militar. Sarcinile militarului sunt reglementate expres prin legi speciale şi regulamente militare. De asemenea, obligaţiile militarului pot să decurgă din anumite ordine interne. Astfel, în cauze precum cea din faţă, persoanele sunt obligate să verifice prezenţa şi starea armamentului în baza unui ordin al comandantului unităţii militare (a se vedea § 3 supra). În acest context, Curtea reţine că militarul poate prevedea că în cazul săvârşirii abuzului de putere sau de serviciu, a excesului de putere, a depăşirii atribuţiilor de serviciu sau în cazul inacţiunii el acţionează contrar intereselor serviciului militar. Astfel, consecinţele unui asemenea comportament sunt suficient de clare pentru un militar.

21. Mai mult, Curtea consideră că abuzul de putere sau de serviciu, excesul de putere, depăşirea atribuţiilor de serviciu sau inacţiunea în sensul articolului 370 din Cod sunt, prin natura lor, inconciliabile cu interesele serviciului militar. Chiar şi atunci când aceste fapte nu produc urmări considerabile şi sunt pedepsite sub formă disciplinară, acţiunile de abuz sau exces nu pot fi conforme intereselor de serviciu. Prin urmare, Curtea menţionează că este superfluă definirea exactă a acestor termeni.

22. Aşadar, Curtea reţine că textul “sau intereselor de serviciu” de la articolul 370 alin.(1) din Codul penal este redactat în mod clar şi previzibil, în conformitate cu articolele 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie. Prin urmare, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “sau intereselor de serviciu” de la articolul 370 alin.(1) din Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ridicată de către dl avocat Ion Buliga, în dosarul nr.1-310/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.