Decizie nr.54 din 06.09.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.88g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 153 alin.(6) şi (7) din Codul transporturilor rutiere (introducerea unor rute noi pentru transportarea pasagerilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.88g/2016 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 153 alin.(6) şi (7) din

Codul transporturilor rutiere

(introducerea unor rute noi

pentru transportarea pasagerilor)

nr. 54  din  06.09.2016

 (în vigoare 06.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 478-490 art. 114 din 30.12.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 25 iulie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 septembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 153 alineatele (6) şi (7) din Codul transporturilor rutiere, ridicată de avocatul Valentin Guţu în dosarul nr.3-460/16, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 25 iulie 2016 de către judecătorul Roman Pascari, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. SC “Baza de Transport Auto nr.14 Floreşti” SA deserveşte de mai mulţi ani o rută regulată pentru transportarea pasagerilor pe traseul Chişinău, 15:30 – Lunga, 09:30.

4. La 31 decembrie 2014, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a emis un ordin, prin care a atribuit SC “Sorisebi Trans Tur” o rută regulată pentru transportarea pasagerilor pe traseul Chişinău, 15:15 – Vădeni, 09:30.

5. La 3 martie 2016, SC “Baza de Transport Auto nr.14 Floreşti” SA a înaintat o acţiune în contenciosul administrativ împotriva Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, prin care a solicitat anularea ordinului din 31 decembrie 2014 cu privire la deschiderea noii rute şi atribuirea acesteia SC “Sorisebi Trans Tur”, invocând necorespunderea ordinului emis cu articolele 37 şi 38 din Codul transporturilor rutiere.

6. La 20 mai 2016, avocatul Valentin Guţu a înaintat instanţei de judecată un demers cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 153 alineatele (6) şi (7) din Codul transporturilor rutiere.

7. Prin încheierea din 12 iulie 2016, instanţa de judecată a admis demersul şi a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării pe adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M. O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 126

Economia

“(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

d) stimularea cercetărilor ştiinţifice;

e) exploatarea raţională a pământului şi a celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu interesele naţionale;

f) refacerea şi protecţia mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

g) sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii;

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.”

9. Prevederile relevante ale Codului transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014 (M.O., 2014, nr.247-248, art.568) sunt următoarele:

Articolul 36

“Programele de transport rutier se elaborează în baza următoarelor principii de legătură a curselor:

a) din localităţi rurale spre localităţi urbane/ centre raionale în a căror sferă imediată de interes administrativ, economic şi social intră acestea;

b) din localităţi rurale spre localităţi urbane/ centre raionale, în cadrul raionului;

c) din localităţi rurale spre localităţi urbane/ centre raionale, în afara raionului, atunci când localitatea urbană/ centrul raional străin se află mai aproape decât localitatea urbană/ centrul raional în care se află localitatea rurală;

d) din localităţi urbane/ centre raionale spre municipii;

e) între localităţi urbane/ centre raionale;

f) din localităţi rurale spre municipii, în limita razei suburbane (50 km);

g) din localităţi rurale spre municipii, în afara razei de 50 km, atunci când localităţile urbane/ centrele raionale se află în direcţie opusă faţă de municipii, iar până în municipiu nu este alt centru raional;

h) din localităţi rurale spre municipii, în afara razei de 50 km, atunci când localităţile rurale cuprind/reprezintă obiective religioase (mănăstiri), turistice, economice (parcuri industriale sau zone economice libere) de interes naţional sau puncte de frontieră;

i) din localităţi rurale spre municipii, în afara razei de 50 km, atunci când numărul populaţiei localităţii rurale este mai mare de 3500 de locuitori.”

Articolul 37

“(1) Programele de transport rutier pot fi modificate prin:

a) introducerea de noi rute;

[…]

(2) O rută nu poate fi introdusă ca rută nouă în programul de transport raional sau interraional dacă mai mult de 80% din lungimea rutei propuse se suprapune cu o rută deja existentă în programul de transport rutier respectiv, iar în cazul programului de transport rutier internaţional, acest lucru nu este posibil dacă mai mult de 90% din lungimea rutei propuse se suprapune cu o rută deja existentă în programul de transport rutier respectiv.

(3) Pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de transport rutier de persoane prin servicii regulate, o rută poate fi modificată cu maximum 30% din lungimea sa iniţială.

(4) În cazul programului de transport rutier interraional, la introducerea unei rute noi, la prelungirea rutei, la majorarea numărului de curse, la introducerea de staţii sau la modificarea orelor, când graficul de circulaţie propus are staţii care se află în graficele unor rute deservite de către alţi operatori de transport rutier, între plecările din staţiile şi capetele de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport interraional trebuie să se asigure un interval de 30 de minute, iar între plecările din staţiile şi capetele de rută comune cu ale unei curse incluse în programul de transport raional – un interval de 15 minute.

[…].”

Articolul 38

“(1) Rutele/cursele incluse în programele de transport rutier local, municipal, raional şi interraional se atribuie prin concurs, de către comisiile privind atribuirea prin concurs a serviciilor regulate de transport rutier, în cadrul şedinţelor publice de atribuire, în următoarele cazuri:

a) introducerea de rute noi;

b) retragerea autorizaţiei de transport rutier de persoane prin servicii regulate;

c) expirarea autorizaţiei de transport rutier de persoane prin servicii regulate;

d) lipsa, în momentul atribuirii rutei/curselor, a copiilor conforme ale licenţei de transport rutier necesare efectuării rutei/cursei.

(2) Decizia (ordinul, dispoziţia etc.) de organizare a concursului, adoptată de organul competent în conformitate cu prevederile alin.(1), poate fi contestată de către operatorii de transport rutier ale căror drepturi şi interese legitime sânt afectate şi/sau de către organizaţiile patronale reprezentative din care aceştia fac parte prin cerere prealabilă depusă în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ.

[…].”

Articolul 153

“[…]

(5) Programele de transport rutier locale, municipale şi raionale, precum şi programul de transport rutier interraional şi cel internaţional vor fi aprobate în conformitate cu prezentul cod până la 31 decembrie 2014.

(6) Programele de transport rutier raionale, programul de transport interraional şi programul de transport internaţional, aprobate conform alin.(5), vor cuprinde atât reţeaua de rute regulate existentă la momentul intrării în vigoare a prezentului cod, cât şi rutele noi atribuite de organul central de specialitate în conformitate cu prevederile art.36 din prezentul cod.

(7) Prevederile alin.(4), (5) şi (6) din art.37 şi ale art.38 din prezentul cod nu se aplică pentru rutele introduse în conformitate cu alin.(6).

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că articolul 153 alineatele (6) şi (7) din Codul transporturilor rutiere permite Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor să includă arbitrar rute noi pentru transportarea pasagerilor, deşi articolele 37 şi 38 din Codul transporturilor rutiere prevăd o anumită procedură la deschiderea şi includerea acestora în programele de transport.

11. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate încalcă articolul 126 alin.(2) lit.b) şi h) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului transporturilor rutiere, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Valentin Guţu în dosarul nr.3-460/16, care se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 153 alineatele (6) şi (7) din Codul transporturilor rutiere.

17. Din conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul pretinde că normele contestate permit organului central de specialitate să introducă arbitrar rute noi pentru transportarea pasagerilor, fapt contrar articolului 126 alin.(2) lit.b) şi h) din Constituţie.

18. Curtea menţionează că art.153 din Codul transporturilor rutiere cuprinde dispoziţii finale şi tranzitorii de punere în aplicare şi de instituire a unor măsuri în caz de succesiune a legilor.

19. În concret, alineatul (6) contestat al art.153 prevede că programele de transport rutier, care au fost aprobate până la 31 decembrie 2014, vor cuprinde atât rutele regulate existente la momentul intrării în vigoare a Codului, cât şi rutele noi atribuite în conformitate cu art.36 din Cod. În acelaşi timp, art.36 din Cod stabileşte principiile de legătură a curselor în baza cărora se elaborează programele de transport.

20. Alineatul (7) contestat din acelaşi articol prevede că alineatele (4), (5) şi (6) ale art.37, precum şi art.38 din Cod nu sunt aplicabile rutelor care s-au introdus în conformitate cu alin.(6) menţionat mai sus. Alineatele (4), (5) şi (6) ale art.37 prevăd anumite intervale de timp care trebuie respectate la introducerea unei rute noi, iar art.38 prevede cazurile de atribuire prin concurs a rutelor incluse în programele de transport, constituirea comisiilor de concurs, posibilitatea de contestare şi regulile aplicabile în caz de atribuire.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta vizează modul de aplicare a normelor contestate.

22. De asemenea, Curtea menţionează că emiterea unor acte administrative contrare legii ţine de controlul judecătoresc.

23. Potrivit atribuţiilor care i-au fost conferite prin articolul 135 din Constituţie, Curtea Constituţională exercită controlul constituţionalităţii legilor, nu şi verificarea actelor administrative emise de organele centrale de specialitate ale statului. Or atribuţia controlului legalităţii actelor administrative ţine de competenţa instanţei de contencios administrativ şi nu reprezintă o competenţă a Curţii.

24. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea constată că normele contestate nu reprezintă o problemă de constituţionalitate.

25. Drept consecinţă, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 153 alineatele (6) şi (7) din Codul transporturilor rutiere, ridicată de avocatul Valentin Guţu în dosarul nr.3-460/16, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.