Decizie nr.55 din 16.04.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.72g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi referitoare la încetarea activităţii în misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.72g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi referitoare la încetarea

activităţii în misiunile diplomatice şi oficiile consulare

ale Republicii Moldova

nr. 55  din  16.04.2019

 (în vigoare 16.04.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 218-222 art. 142 din 05.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 11 aprilie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 16 aprilie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstit-uţionalitate a următoarelor prevederi:

- articolul 17 alin.(1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000;

- articolul 82 lit.k) şi articolul 305 alin.(1) lit.c) din Codul muncii;

- articolul 25 lit.d) din Legea nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic,

ridicată de către dl avocat Dorin Popescu, în dosarul nr.3a-1069/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 11 aprilie 2019, de către dnii judecători Natalia Simciuc, Iurie Cotruţă şi Ion Ţurcan din cadrul Curţii de Apel Chişinău, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 26 ianuarie 2018, dl Iurie Reniţă a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, cererea a fost respinsă ca tardivă. Dl Iurie Reniţă a declarat apel împotriva Hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii instanţei de fond.

4. În şedinţa de judecată în ordine de apel din 7 noiembrie 2018, dl avocat Dorin Popescu a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a unor prevederi referitoare la încetarea activităţii în misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.

5. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din aceeaşi dată a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

“(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.”

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

“(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

[…].”

7. Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr.154 din 28 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 82

Încetarea contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor

“Contractul individual de muncă încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor în caz de:

[…]

k) alte temeiuri prevăzute la art.305 şi 310.”

Articolul 305

Încetarea activităţii în misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova

“(1) Activitatea salariaţilor membri ai personalului diplomatic şi consular detaşaţi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova poate înceta înainte de termen în următoarele cazuri:

a) rechemare, în modul stabilit de Guvern;

b) declarare a salariatului “persona non grata”; precum şi

c) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

[…].”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic sunt următoarele:

Articolul 25

Încetarea raporturilor de serviciu/de muncă ale personalului instituţiilor serviciului diplomatic

“Raportul de serviciu/de muncă al membrului personalului instituţiilor serviciului diplomatic încetează:

[…]

d) în alte cazuri prevăzute de legislaţia naţională, în particular cele stabilite prin legislaţia specială pentru categoriile de persoane care formează personalul instituţiilor serviciului diplomatic”.

9. Prevederile relevante ale Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 [abrogată] sunt următoarele:

Articolul 17

Termenele de adresare în instanţa de contencios administrativ

“(1) Cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la:

a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia;

b) data comunicării refuzului de soluţionare a unei cereri prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea unei astfel de cereri;

c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul consideră că normele contestate sunt definite de o manieră vagă şi nu sunt previzibile. Astfel, legea specială nu stabileşte expres procedura de adresare în instanţa de contencios administrativ cu privire la necesitatea respectării sau la omiterea procedurii prealabile. Totodată, autorul menţionează că procedura de rechemare a membrilor personalului diplomatic este diferită de procedura rechemării membrilor personalului consular, iar încetarea activităţii în misiunile diplomatice şi în oficiile consulare din motive independente de voinţa părţilor i-ar îngrădi dreptul la muncă, garantat de articolul 43 din Constituţie.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 6, 23, 43, 53 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul muncii, din Legea contenciosului administrativ şi din Legea cu privire la serviciul diplomatic, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Dorin Popescu, în dosarul nr.3a-1069/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 17 alin.(1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, articolul 82 lit.k) şi articolul 305 alin.(1) lit.c) din Codul muncii şi articolul 25 lit.d) din Legea nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic.

16. Din conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul pretinde că prevederile contestate sunt neclare, fapt care a permis ca instanţa de fond să-i respingă acţiunea ca tardivă.

17. Cerinţa previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt consecinţele comiterii unei anumite fapte.

18. Cu referire la critica de neconstituţionalitate raportată la articolul 23 din Constituţie, Curtea nu identifică elemente care ar susţine concluzia încălcării criteriilor referitoare la claritatea şi precizia normelor.

19. Curtea observă că norma contestată de la articolul 17 alin.(1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ stabileşte termenul de sesizare a instanţei de judecată privind anularea unui act administrativ şi momentul de la care începe să curgă acest termen. Astfel, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ în instanţa de contencios administrativ.

20. Aceste dispoziţii ale Legii contenciosului administrativ reprezintă o reiterare a prevederilor constituţionale ale articolului 53, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

21. Curtea observă că autorul excepţiei critică modul de aplicare a legii de către instanţa de judecată, în special problema termenului de 30 de zile prevăzut de Legea contenciosului administrativ pentru înaintarea acţiunii şi necesitatea depunerii cererii direct în instanţă sau respectarea procedurii prealabile.

22. În acest context, Curtea menţionează că eventualele erori de aplicare a legii nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale, prin urmare, ele nu ţin de competenţa Curţii, ci de competenţa instanţelor de drept comun. Instanţele de drept comun încadrează faptele care au stat la baza ordinului de rechemare cu încetarea raporturilor de serviciu în dispoziţiile legale aplicabile.

23. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor:

- articolul 17 alin.(1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000;

- articolul 82 lit.k) şi articolul 305 alin.(1) lit.c) din Codul muncii;

- articolul 25 lit.d) din Legea nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic,

ridicată de către dl avocat Dorin Popescu, în dosarul nr.3a-1069/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.