Decizie nr.56 din 19.04.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.20g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alineatele (3) şi (4) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, a articolului 68 alineatele (2) şi (2/1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 şi a articolului 389 alineatul (4) din Codul de procedură civilă

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a sesizării  nr. 20g/2022  privind  excepţia  de

neconstituţionalitate a articolului 6 alineatele (3) şi (4) din Legea

nr. 87 din 21  aprilie  2011  privind  repararea  de  către  stat a

prejudiciului cauzat  prin  încălcarea  dreptului  la  judecarea

în termen  rezonabil a  cauzei sau a  dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, a articolului 68

alineatele (2)  şi  (2¹) din Legea finanţelor publice şi

responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie

2014 şi a articolului 389 alineatul (4) din

Codul de procedură civilă

nr. 56  din  19.04.2022

 (în vigoare 19.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.164-169 art. 80 din 03.06.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 februarie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 aprilie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alineatele (3) şi (4) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, a articolului 68 alineatele (2) şi (2¹) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 şi a articolului 389 alineatul (4) din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Nicolae Daniliuc, reclamant în dosarul nr.2-28923/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Oxana Parfeni de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 10 noiembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis parţial cererea de chemare în judecată formulată de dl Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiţiei, a constatat încălcarea dreptului dlui Nicolae Daniliuc la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile nr.2-17141/2019, a dispus încasarea din contul bugetului public naţional în beneficiul dlui Nicolae Daniliuc a despăgubirii morale în sumă de 1 500 lei şi a respins cererea în partea încasării cheltuielilor de judecată. Această Hotărâre a fost menţinută de Curtea de Apel Chişinău prin Decizia din 18 mai 2021.

4. Dl Nicolae Daniliuc şi Ministerul Justiţiei au formulat recursuri împotriva Deciziei Curţii de Apel Chişinău. Prin Încheierea din 20 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a declarat inadmisibile recursurile înaintate de ambele părţi.

5. La 17 decembrie 2021, dl Nicolae Daniliuc a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti din 10 noiembrie 2020, repararea prejudiciului moral în sumă de 5 000 EUR şi încasarea cheltuielilor de judecată.

6. La 21 decembrie 2021, Ministerul Justiţiei i-a transferat dlui Nicolae Daniliuc suma de 1 500 lei pe baza titlului executoriu nr.2-10401/20 din 18 mai 2021.

7. La 24 ianuarie 2022, dl Nicolae Daniliuc a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alineatele (3) şi (4) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, a articolului 68 alineatele (2) şi (2¹) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 şi a articolului 389 alineatul (4) din Codul de procedură civilă.

8. Prin Încheierea din 8 februarie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti sunt următoarele:

Articolul 6

Executarea hotărârii judecătoreşti

"(1) Hotărârea judecătorească privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare se execută după ce devine definitivă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

(2) Instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, emis în baza hotărârii judecătoreşti definitive, spre executare Ministerului Justiţiei şi informează părţile despre acest fapt. La solicitarea Ministerului Justiţiei, creditorul prezintă, în termen de 5 zile, datele bancare necesare pentru executarea titlului executoriu. Titlul executoriu, eliberat în baza hotărârii definitive, poate fi prezentat spre executare Ministerului Justiţiei şi de către creditor, cu anexarea datelor bancare necesare, în vederea efectuării transferului.

(3) În decurs de 10 zile din data prezentării titlului executoriu, eliberat în baza hotărârii judecătoreşti definitive, Ministerul Justiţiei remite Ministerului Finanţelor titlul executoriu, împreună cu hotărârile judecătoreşti emise pe cauza respectivă, şi datele bancare ale creditorului.

(4) Titlul executoriu se va executa de către Ministerul Finanţelor, în conformitate cu procedura şi termenele stabilite prin Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014."

11. Prevederile relevante ale Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 sunt următoarele:

Articolul 68

Plăţile în baza documentului executoriu

"(1) Documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, se prezintă obligatoriu de către creditor direct administratorilor de bugete şi/sau, după caz, autorităţilor/instituţiilor bugetare respective după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

(2) În cazul neexecutării documentului executoriu emis în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive în termen de 3 luni de la data prezentării acestuia, creditorul poate solicita executorului judecătoresc iniţierea executării silite, conform procedurii stabilite de Codul de executare.

(2¹) Recursul declarat împotriva hotărârii judecătoreşti definitive privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare suspendă termenul de executare a hotărârii judecătoreşti prevăzut la alin.(2).

[…]."

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 389

Adoptarea şi pronunţarea deciziei

"[…]

(2) În urma deliberării, completul de judecată pronunţă dispozitivul deciziei. Dispozitivul deciziei trebuie semnat de toţi judecătorii completului de judecată şi anexat la dosar.

(3) În cazul în care la adoptarea deciziei se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează la dosar.

(4) Decizia integrală se întocmeşte în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunţarea dispozitivului deciziei şi se publică pe pagina web a instanţei judecătoreşti.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei susţine că, potrivit articolului 389 alineatul (4) din Codul de procedură civilă, instanţa de apel întocmeşte decizia integrală în termen de 45 zile. La acest termen se mai adaugă 30 de zile pentru expedierea dosarului instanţei de fond şi, prin urmare, dosarul se află la instanţa de apel de 75 de zile.

14. Potrivit prevederilor contestate, în decurs de 10 zile din data prezentării titlului executoriu, eliberat în baza hotărârii judecătoreşti definitive, Ministerul Justiţiei îi trimite Ministerului Finanţelor titlul executoriu împreună cu hotărârile judecătoreşti emise pe cauza respectivă şi datele bancare ale creditorului. Ministerul Finanţelor poate executa titlul executoriu într-un termen de până la trei luni.

15. Autorul excepţiei menţionează că, având în vedere practica Curţii Supreme de Justiţie, recursurile se examinează de aceasta în decurs de şase luni. Aşadar, hotărârea judecătorească din 10 noiembrie 2020, devenită definitivă şi executorie din 18 mai 2021, nu poate fi executată legal de 13 luni şi 25 zile.

16. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că termenul de 45 de zile pentru întocmirea deciziei integrale şi cel de 10 zile pentru expedierea titlului executoriu nu sunt justificate. Aşadar, în aceste circumstanţe, o hotărâre judecătorească emisă în baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 nu poate fi executată imediat şi neîntârziat.

17. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1, 4, 7, 20 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de o parte într-un proces pendinte la instanţa de drept comun, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, din Legea nr.181 din 25 iulie 2014 şi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile menţionate la § 1 supra.

22. Articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, articolul 68 alin.(2¹) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale şi articolul 389 alin.(4) din Codul de procedură civilă nu au mai constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Articolul 68 alineatul (2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale a mai constituit obiectul unor sesizări, fiind pronunţate Hotărârea nr.32 din 17 noiembrie 2016 şi Decizia nr.98 din 17 octombrie 2017. La acele date, articolul avea o altă redacţie.

23. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului excepţiei, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.5 din 18 ianuarie 2022, § 23; DCC nr.17 din 15 februarie 2022, § 22).

24. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate contravin articolelor 1 [preeminenţa dreptului], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 20 [accesul liber la justiţie] şi 120 [caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive] din Constituţie.

25. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 1, 4 şi 7 din Constituţie, Curtea reţine că aceste articole comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări. Ele nu pot constitui repere separate. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr.8 din 11 martie 2021, § 32; HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, §22; DCC nr.4 din 18 ianuarie 2022, § 16; DCC nr.23 din 22 februarie 2022, § 13).

26. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 120 din Constituţie, Curtea a reţinut că executarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă ultima etapă a procesului judiciar şi constituie un drept garantat de articolele 20 şi 120 din Constituţie. Dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti constituie o parte integrantă a dreptului la un proces echitabil. Potrivit articolului 120 din Constituţie, respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti este obligatorie. Caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti se exprimă prin obligativitatea executării acestora (a se vedea HCC nr.22 din 8 octombrie 2019, § 33; HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 22). De asemenea, Curtea notează că articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului garantează, inter alia, executarea unei hotărâri definitive şi irevocabile într-un termen rezonabil.

27. Autorul excepţiei a susţinut că termenele de 45 de zile pentru redactarea deciziei integrale de către instanţa de apel, de 10 zile pentru remiterea titlului executoriu de către Ministerul Justiţiei la Ministerul Finanţelor şi de trei luni pentru executarea benevolă a titlului executoriu afectează dreptul creditorului de a beneficia de executarea hotărârii imediat.

28. Cu privire la termenul de 45 de zile, Curtea consideră că acest termen nu afectează executarea deciziei într-un termen rezonabil. Termenul de 45 de zile pentru redactarea deciziei de către instanţa de apel urmăreşte îmbunătăţirea calităţii motivării deciziei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că dreptul la un proces echitabil obligă instanţele de judecată să pronunţe o hotărâre motivată (a se vedea HCC nr.2 din 23 ianuarie 2020, § 53). Motivarea calitativă nu poate fi neglijată în favoarea celerităţii. Motivarea calitativă a unei hotărâri pretinde o perioadă de timp suficientă (a se vedea § 34 din Avizul nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, adoptat la 18 decembrie 2008).

29. Cu privire la termenul de 10 zile, Curtea admite că acesta este un termen necesar pentru serviciile poştale care nu afectează dreptul la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil.

30. Cu privire la termenul de trei luni, Curtea reţine că stabilirea acestui termen pentru executarea benevolă a hotărârilor judecătoreşti de către stat nu constituie o încălcare a dreptului la executarea unei hotărâri definitive într-un termen rezonabil.

31. Curtea Europeană a reţinut că, deşi ia în consideraţie termenele pentru procedurile de executare stabilite în legislaţia naţională, nerespectarea acestora nu constituie, în mod automat, o încălcare a Convenţiei. O anumită întârziere ar putea fi justificată în anumite circumstanţe, însă nu poate fi, în niciun caz, astfel încât să afecteze esenţa dreptului protejat de articolul 6 § 1 (a se vedea Burdov v. Rusia (nr.2), 15 ianuarie 2009, § 67). Astfel, Curtea Europeană a considerat, spre exemplu, într-o cauză că o întârziere totală de nouă luni în care autorităţile au executat o hotărâre nu a fost prima facie nerezonabilă prin prisma Convenţiei (a se vedea Moroko v. Rusia, 12 iunie 2008, § 43). În ceea ce priveşte o acţiune în despăgubire, prevăzută în dreptul naţional pentru a compensa consecinţele duratei excesive a unei proceduri, perioada de timp pentru efectuarea plăţii nu ar trebui, în general, să depăşească şase luni din momentul în care decizia de acordare a unei despăgubiri devine executorie (Cocchiarella v. Italia [MC], 29 martie 2006, § 89).

32. Curtea reiterează că ţine de competenţa instanţelor de drept comun să examineze respectarea termenului rezonabil în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti definitive. Caracterul rezonabil al unei întârzieri a executării trebuie determinată având în vedere, în special, complexitatea procedurilor de executare, propriul comportament al reclamantului şi cel al autorităţilor competente, precum şi suma şi natura compensaţiei acordate de către instanţa judecătorească (a se vedea Raylyan v. Rusia, 15 februarie 2007, § 31; Burdov v. Rusia (nr.2), 15 ianuarie 2009, § 66).

33. Aşadar, Curtea reţine că termenul prevăzut de lege nu contravine, în sine, prevederilor articolelor 20 şi 120 din Constituţie. Curtea nu poate verifica, potrivit competenţelor sale, respectarea termenului rezonabil în cazul executării unei hotărâri judecătoreşti în circumstanţele unei cauze particulare.

34. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alineatele (3) şi (4) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, a articolului 68 alineatele (2) şi (2¹) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 şi a articolului 389 alineatul (4) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl Nicolae Daniliuc, reclamant în dosarul nr.2-28923/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.