Decizie nr.6 din 23.05.2013 de respingere a sesizării nr.21b/2013 privind interpretarea articolelor 16 alin.(2), 38 şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de respingere a sesizării nr.21b/2013 privind interpretarea articolelor 16

alin.(2), 38 şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova

nr. 6  din  23.05.2013

 (în vigoare 23.05.2013) 

Monitorul Oficial nr.130-134 art.17 din 21.06.2013

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Petru RAILEAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 23 mai 2013,

înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând preliminar sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 23 mai 2013 în şedinţă închisă,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 23 mai 2013, dl Serghei Sîrbu, deputat în Parlament, a adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru interpretarea articolelor 16 alin.(2), 38 şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova.

A. Motivele sesizării

2. Autorul sesizării a solicitat interpretarea prevederilor articolelor 16 alin.(2), 38 şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie în următoarele aspecte:

a) Este în drept Parlamentul, în temeiul articolului 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, să reglementeze orice sistem electoral, inclusiv sistemul majoritar cu votarea pe circumscripţii uninominale, luând în consideraţie faptul că:

- autorităţile nu controlează întreg teritoriul Republicii Moldova şi nu au posibilitatea, la acest moment, de a constitui circumscripţii şi a organiza efectiv alegeri pe acest teritoriu;

- un număr considerabil de cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliază în afara ţării, unde posibilităţile statului în domeniul electoral este limitat?

b) Este în drept Parlamentul, ţinând cont de prevederile articolelor 16 alin.(2) şi 38 din Constituţie, să impună anumite restricţii la exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii Republicii Moldova, în special, restricţii legate de deţinerea anumitor acte de identitate?

B. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1, art.1) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

“(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

“(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.”

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

“Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

“(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

“(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

Articolul 39

Dreptul la administrare

“(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

“(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

[...]”

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

“(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.”

Articolul 72

Categorii de legi

“(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

[...]”

4. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997) sunt următoarele:

Articolul 14

Interzicerea discriminării

“Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.”

Articolul 3 din Protocolul nr.1

Dreptul la alegeri libere

“Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.”

5. Prevederile relevante ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, adoptată la New York la 10 decembrie 1948 (ratificată de Republica Moldova la 28 iulie 1990 prin Hotărârea Parlamentului nr.217-XII) sunt următoarele:

Articolul 7

“Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au dreptul fără deosebire la o protecţie egală a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare.”

Articolul 21

“1. Orice persoană are dreptul să participe la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi.

2. Orice persoană are dreptul de acces, în condiţii de egalitate, la funcţiile publice ale ţării sale.

3. Voinţa poporului este baza puterii de stat, această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.”

6. Prevederile relevante ale Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (ratificat de Republica Moldova la 28 iulie 1990 prin Hotărârea Parlamentului nr.217-XII) sunt următoarele:

Articolul 25

“Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una din discriminările la care se referă articolul 2 şi fără restricţii nerezonabile:

a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi;

b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei alegătorilor;

c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiunile publice din ţara sa.”

Articolul 26

“Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii.

În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

7. Autorul sesizării menţionează că, potrivit art.1 din Constituţie, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

8. Potrivit art.2 alin.(1) din Legea Supremă, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

9. Articolul 16 din Legea Supremă garantează egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

10. Conform art.38 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. În acelaşi timp, potrivit art.39 alin.(1) din Constituţie, cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

11. Articolul 61 alin.(1) din Constituţie prevede că Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

12. Dreptul de a alege este un drept politic al cetăţenilor Republicii Moldova şi are drept obiect de reglementare participarea acestora la guvernare. Această prevedere urmează a fi corelată cu art.2 din Constituţie, care prevede că suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită direct şi prin organele sale reprezentative.

13. Dreptul electoral de a alege şi de a fi ales este unul din drepturile fundamentale. Acest drept este prevăzut şi într-un şir de tratate internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

14. Autorul sesizării susţine că unul din principiile de bază ale alegerilor este egalitatea. Acest principiu stabileşte că toţi cetăţenii participă la alegeri în condiţii egale. Acest principiu asigură acordarea tuturor alegătorilor a unor posibilităţi egale din punct de vedere juridic, începând cu înaintarea candidaţilor, participarea la campania electorală şi terminând cu votarea propriu-zisă.

15. În cadrul oricărui scrutin fiecare alegător are dreptul la un singur vot într-o circumscripţie şi fiecare vot are putere juridică egală.

16. Fiecare cetăţean trebuie să dispună de posibilitatea de a vota, iar statul este obligat să-i asigure condiţii egale pentru a-şi realiza acest drept.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea reţine următoarele.

Curtea Constituţională exercită jurisdicţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

18. Potrivit prevederilor legale, deputaţii în Parlament sunt subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.

19. La fel, articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, articolul 4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 4 alin.(1) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează instanţa de jurisdicţie constituţională cu atribuţia de interpretare a Constituţiei.

20. Curtea reţine că, în speţă, sesizarea vizează interpretarea articolelor 16 alin.(2), 38 şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie sub aspectul dreptului Parlamentului de a stabili orice sistem electoral, precum şi condiţiile în care cetăţenii îşi exercită dreptul la vot.

21. În context, Curtea relevă că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.b) din Legea Supremă presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizat prin interpretarea textuală sau funcţională, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, ţinând cont de caracterul generic al normei, situaţiile concrete pe care legiuitorul nu avea cum să le prevadă la momentul elaborării normei, reglementările ulterioare, precum şi situaţiile complexe în care norma trebuie aplicată.

22. Concomitent, Curtea reţine că interpretarea dată dispoziţiilor constituţionale comportă caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi subiecţii raporturilor juridice.

23. În mai multe hotărâri ale sale, Curtea a relevat că scopul oricărei interpretări a normelor constituţionale este de a asigura unitatea şi înţelegerea corectă a conţinutului şi sensului lor autentic. Interpretarea oficială este imperativă în cazurile în care incertitudinea normelor constituţionale este determinată de o situaţie concretă şi această incertitudine nu poate fi soluţionată printr-o altă procedură jurisdicţională. Necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin esenţa problemei de drept rezultată din caracterul neuniform al dispoziţiilor constituţionale.

24. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările de acest caracter cu o exigenţă deosebită. Acestea pot fi acceptate pentru examinare în fond doar în cazul în care dispoziţia constituţională, a cărei interpretare se solicită, este incertă, ambiguă sau incompletă. La baza regulilor de acceptare a sesizărilor pentru interpretarea Constituţiei stă principiul separaţiei şi colaborării puterilor, consfinţit în articolul 6 din Constituţie.

25. În contextul obiectului sesizării, Curtea menţionează că articolul 38 din Constituţie garantează dreptul politic la vot şi dreptul de a fi ales. Potrivit alineatului (1) al acestui articol:

“Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”

26. Asigurarea egalităţii cetăţenilor în realizarea acestui drept fundamental se desprinde şi din articolul 16 din Constituţie. Totodată, articolul 72 alin.(3) lit.a) din Legea Supremă statuează că sistemul electoral se reglementează de către Parlament prin lege organică. Astfel, modul şi condiţiile realizării dreptului la vot sunt expuse detaliat în Codul electoral, lege care face aplicabile prevederile constituţionale enunţate.

27. Curtea reţine că în jurisprudenţa sa anterioară s-a pronunţat asupra unor probleme care vizează sistemul electoral.

28. Concomitent, în Hotărârea nr.4 din 22 aprilie 2013 Curtea a reţinut că:

“[…] de fiecare dată, când se cere verificarea constituţionalităţii unor acte juridice concomitent cu interpretarea unor prevederi constituţionale, verificarea constituţionalităţii include interpretarea prevederilor în cauză în mod implicit.”

29. Astfel, în Hotărârea nr.15 din 27 mai 1998 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a Hotărârii Parlamentului nr.1508-XIII din 18 februarie 1998 Curtea a menţionat:

“[…] Parlamentul este în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Rămâne la discreţia organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat, majoritar, proporţional sau mixt, şi care să fie pragul electoral pentru concurenţi în vederea includerii lor în operaţia de atribuire a mandatelor. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare al sistemului politic din societate.

Curtea Constituţională consideră că alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituţie, ci şi un mijloc de dotare a instituţiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente şi în măsură să imprime activităţii de stat o orientare general nefragmentată.”

30. Curtea a reiterat aceleaşi concluzii şi în Hotărârea nr.35 din 10 octombrie 2000 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.894-XIV din 23 martie 2000 “Pentru modificarea şi completarea Codului electoral” şi a art.86 din Codul electoral.

31. Astfel, în lumina argumentelor enunţate supra, precum şi a jurisprudenţei anterioare, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale interpretarea cărora se solicită, nu conţin ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, ele fiind exprese şi detaliate de cadrul normativ subsecvent, prin urmare, nu necesită a fi interpretate de către Curtea Constituţională.

Pentru considerentele expuse şi călăuzindu-se de prevederile articolelor 24 alin.(1), 26 alin.(1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6 alin.(1) şi (2), 39 alin.(2), 40, alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge sesizarea privind interpretarea articolelor 16 alin.(2), 38 şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.