Decizie nr.63 din 19.06.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.76g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(2) din Legea nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament şi a articolului 94 alin.(2) din Regulamentul Parlamentului (imunitatea deputatului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 76g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(2) din Legea nr.39

din  7  aprilie  1994  despre  statutul  deputatului

în Parlament şi  a articolului 94  alin.(2)

din Regulamentul Parlamentului

(imunitatea deputatului)

nr. 63  din  19.06.2018

 (în vigoare 19.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 410-415 art. 142 din 02.11.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 12 iunie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 19 iunie 2018 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(2) din Legea nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament şi a articolului 94 alin.(2) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, ridicată de către dnii avocaţi Gheorghe Ulianovschi şi Corina Stratan, în dosarul nr.1a-806/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe 12 iunie 2018, de către un colegiu penal al Curţii de Apel Chişinău, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Chişinău se află în examinare cererile de apel declarate de către dnii avocaţi Gheorghe Ulianovschi şi Corina Stratan în interesele inculpatului Chiril Lucinschi, împotriva sentinţei Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 4 aprilie 2018.

4. Pe 27 februarie 2017, deputatul în Parlament Chiril Lucinschi şi-a depus cererea de demisie, iar prin Hotărârea din 2 martie 2017, Parlamentul a luat act de aceasta şi a declarat vacant mandatul de deputat.

5. Pe 25 mai 2017, dl Chiril Lucinschi a fost reţinut în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale pornită prin ordonanţa procurorului de la Procuratura Anticorupţie din

1 septembrie 2016. Ulterior, dl Chiril Lucinschi a fost pus sub arest la domiciliu, prin ordonanţa din 27 mai 2017, şi sub învinuire, prin ordonanţa din 20 iulie 2017. Pe 1 august 2017 cauza penală în privinţa acestuia a fost trimisă în judecată, iar pe 4 aprilie 2018 a fost condamnat în baza articolelor 42 alin.(2), 243 alin.(3) lit.b), 352 alin.(1) şi 352 alin.(2) din Codul penal.

6. În cadrul şedinţei de judecată din 29 mai 2018, dnii avocaţi Gheorghe Ulianovschi şi Corina Stratan, care reprezintă interesele dlui Chiril Lucinschi, au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(2) din Legea nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament şi a articolului 94 alin.(2) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996.

7. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 15

Universalitatea

“Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 70

Incompatibilităţi şi imunităţi

“[...]

(3) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament sunt următoarele:

Articolul 10

“(1) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată pe cauză penală ori contravenţională fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului după ascultarea sa.

[...]”

10. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, sunt următoarele:

Articolul 94

Imunitatea parlamentară

“[...]

(2) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului, după ascultarea sa.

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile criticate sunt interpretate şi aplicate de către organul de urmărire penală şi de către instanţa de judecată în sensul în care, după demisia deputatului în Parlament, acesta poate fi reţinut, arestat, percheziţionat şi trimis în judecată, fără încuviinţarea Parlamentului, pentru infracţiunile săvârşite în perioada deţinerii mandatului, care nu au legătură cu activitatea parlamentară.

12. Autorii menţionează că, interpretate şi aplicate astfel, prevederile criticate contravin articolelor 15, 16 şi 70 alin.(3) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament şi a Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dnii avocaţi Gheorghe Ulianovschi şi Corina Stratan în dosarul nr.1a-806/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, este formulată de către subiectele abilitate cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 10 alin.(2) din Legea nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament şi ale articolului 94 alin.(2) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, care se referă la imunitatea parlamentară.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în realitate, autorii acesteia nu urmăresc constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor articolului10 alin.(2) din Legea nr.39 din 7 aprilie 1994 şi a articolului 94 alin.(2) din Regulamentul Parlamentului pe calea unui control concret de constituţionalitate, ci îi solicită Curţii Constituţionale mai degrabă stabilirea înţelesului constituţional al textelor de lege criticate şi excluderea din sfera de aplicare a legii a unei interpretări neconstituţionale.

18. Curtea menţionează că, pornind de la prevederile articolului 2 alin.(1) din Constituţie, imunitatea parlamentară este concepută ca mijloc de apărare a Parlamentului, în calitatea sa de instituţie aleasă în mod democratic, în scopul protecţiei independenţei acestuia de presiunile exterioare şi în vederea asigurării pentru membrii săi a posibilităţii de a se exprima politic şi de a-şi îndeplini sarcinile în calitate de reprezentanţi ai poporului.

19. În acelaşi timp, prin Hotărârea sa nr.2 din 20 ianuarie 2015, în care a interpretat inclusiv articolul 70 din Constituţie, Curtea Constituţională a menţionat că “ [fiind] limitată în timp şi reglementată de norme specifice, referitoare mai ales la suspendarea cursului prescrierii, imunitatea nu constituie decât un obstacol procedural temporar în calea desfăşurării procedurilor penale, obstacol care însă nu anulează pentru partea interesată posibilitatea de soluţionare definitivă a litigiului” (§ 62).

20. Astfel, Curtea subliniază că întinderea acestei protecţii nu poate fi una nelimitată şi aminteşte, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia “protecţia este relativă; este limitată în timp, la durata mandatului parlamentar, realizându-se prin condiţionarea dreptului de a cere urmărirea penală pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei” (Kart v. Turcia, 3 decembrie 2009, § 98).

21. În acelaşi sens, într-o altă cauză cu privire la imunitatea Preşedintelui ţării, Curtea Europeană a notat că imunitatea nu este absolută, ci se extinde doar la opiniile exprimate “în exercitarea mandatului acestuia” (Urechean şi Pavlicenco v. Republica Moldova, 2 decembrie 2014, § 46).

22. De altfel, Curtea Europeană a stabilit în jurisprudenţa sa principiul conform căruia nu este compatibil cu preeminenţa dreptului, într-o societate democratică, faptul că un stat poate sustrage de la competenţa tribunalelor o serie întreagă de acţiuni civile şi penale şi poate exonera de orice responsabilitate grupuri sau categorii extinse de persoane (Kart v. Turcia, § 65; A. v. Regatul Unit, 17 decembrie 2002, § 63; Cordova v. Italia (nr.1), 30 ianuarie 2003, § 58).

23. Astfel, consecventă cu jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională menţionează că imunitatea parlamentară începe odată cu validarea mandatului de deputat şi încetează la data încheierii mandatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie. Având în vedere raţiunea imunităţii parlamentare, extinderea sa la probleme care nu au nimic în comun cu funcţia publică nu face decât să afecteze gradul de încredere al publicului în sistemul democraţiei parlamentare.

24. De asemenea, Curtea reiterează că imunitatea parlamentară nu este decât o adaptare procedurală care nu are ca rezultat scutirea parlamentarului de consecinţele propriilor sale fapte penale.

25. Prin urmare, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(2) din Legea nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament şi a articolului 94 alin.(2) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, ridicată de către dnii avocaţi Gheorghe Ulianovschi şi Corina Stratan, în dosarul nr.1a-806/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.