Decizie nr.63 din 25.04.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.80g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 287 alin.(3) din Codul penal (huliganismul)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.80g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din

articolul 287 alin.(3) din Codul penal

(huliganismul)

nr. 63  din  25.04.2019

 (în vigoare 25.04.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 153 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 18 aprilie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 aprilie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii” din articolul 287 alin.(3) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Veaceslav Brăteanu, în dosarul nr.2–56/2016, pendinte la judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 18 aprilie 2019, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul judecătoriei Hânceşti, sediul Ialoveni, se află în examinare cauza penală privind învinuirea dlui Gheorghii Dubiţa de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 287 alin.(3) din Codul penal [Huliganismul].

4. În cadrul şedinţei de judecată din 12 aprilie 2019, dl avocat Veaceslav Brăteanu, apărător ales al dlui Gheorghii Dubiţa, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii” din articolul 287 alin.(3) din Codul penal.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni, a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 287

Huliganismul

“[…]

(3) Huliganismul agravat, adică acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au fost săvîrşite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii,

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textul “a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii” din alin.(3) al articolului 287 din Codul penal nu este suficient de clar şi de previzibil, pentru că nu enumeră obiectele care pot provoca vătămarea corporală sau a sănătăţii.

9. Autorul menţionează că textul de lege criticat contravine principiului accesibilităţii şi previzibilităţii legii, garantat de articolul 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl avocat Veaceslav Brăteanu, în dosarul nr.2–56/2016, pendinte la judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni. Sesizarea este formulată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii” din articolul 287 alin.(3) din Codul penal.

14. Curtea menţionează că alin.(3) art.287 din Codul penal stabileşte două categorii de mijloace de comitere a infracţiunii de huliganism: arma şi alte obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii. Totodată, Curtea observă că în teoria dreptului penal pot fi deosebite patru tipuri de obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii:

- obiectele care nu sunt destinate după construcţie pentru vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, însă care comportă pericol pentru aceste valori sociale, datorită calităţilor vulnerante ce sunt specifice acestor obiecte în anumite circumstanţe (cioburi dintr-o sticlă spartă, bucăţi din mobilă sfărâmată, ştachete smulse din gard, armătură metalică ascuţită la vărf etc.);

- obiectele care sunt destinate după construcţie pentru vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, însă nu îndeplinesc toate rigorile pentru a fi considerate arme, care comportă pericol pentru integritatea corporală sau sănătatea victimei, datorită calităţilor vulnerante ce sunt specifice acestor obiecte în anumite circumstanţe (de exemplu, armele de foc dezactivate, de panoplie, de recuzită, inutilizabile etc., pe care făptuitorul le foloseşte, de exemplu, pentru a-i aplica victimei o lovitură în cap);

- obiectele destinate pentru vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii (de exemplu, bastonul de cauciuc, grenadă etc.);

- armele, în cazul în care făptuitorul utilizează calităţile vulnerante “neconstructive” ale acestora, care comportă pericol pentru integritatea corporală sau sănătatea victimei (de exemplu, aplicarea loviturii cu patul puştii sau cu mânerul armei albe).

15. Astfel, Curtea reţine că noţiunea de “obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii” este folosită de legislator la modul general pentru a include multitudinea de obiecte care, prin construcţia lor, pot cauza vătămarea corporală sau sănătăţii.

16. De altfel, Curtea menţionează că prevederile articolului 23 din Constituţie nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial.

17. Curtea a remarcat în Hotărârea nr.25 din 13 octombrie 2015 că legea penală, care este o lex stricta, nu poate să abunde în texte incriminatoare sau explicative (§ 38).

18. De asemenea, pornind de la principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai curând la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, multe legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna (Del Río Prada v. Spania, [MC], 21 octombrie 2013, § 92).

19. Mai mult, într-o cauză în care reclamanţii s-au plâns că noţiunea de “luare de mită” nu era previzibilă şi definită clar în Codul penal al statului San Marino, Curtea Europeană a considerat că consecinţele nerespectării legislaţiei penale erau previzibile în mod adecvat nu doar datorită consultaţiilor juridice, ci şi al bunului simţ (Berardi şi Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, § 54).

20. Prin urmare, ţine de competenţa instanţelor de judecată să stabilească dacă un obiect vatămă integritatea corporală sau sănătatea în contextul huliganismului incriminat de articolul 287 alin.(3) din Codul penal. Important este efectul utilizării acestor obiecte.

21. Având în vedere cele menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte criteriile de admisibilitate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii” din articolul 287 alin.(3) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Veaceslav Brăteanu, în dosarul nr.2–56/2016, pendinte la judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.