Decizie nr.7 din 17.01.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.9g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare (stabilirea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.9g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a Hotărârii  Guvernului nr. 769 din 25 noiembrie 1992  privind măsurile

de ameliorare a  situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi

se  eschivează  de  la  achitarea  pensiei  alimentare

(stabilirea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului ai căror

părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare)

nr. 7  din  17.01.2019

 (în vigoare 17.01.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.171-177 art. 91 din 24.05.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 14 ianuarie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 17 ianuarie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, ridicată de către dna Rodica Dub în dosarul nr.2a-3694/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 14 ianuarie 2019 de către un complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău (doamnele Maria Moraru, Steliana Iorgov şi Olga Cojocaru), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 27 septembrie 2017, dna Rodica Dub a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat stabilirea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului în mărimea pensiei alimentare restante, calcularea penalităţilor şi a dobânzilor aferente acesteia, aplicarea ratei inflaţiei la stabilirea pensiei alimentare restante şi repararea prejudiciului material şi moral.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 16 iulie 2018, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. În fundamentarea soluţiei, instanţa de judecată a menţionat că prevederile Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, invocate în cererea de chemare în judecată de către reclamantă, sunt desuete. Hotărârea instanţei de judecată a fost atacată cu apel.

5. În cadrul procedurii apelului, dna Rodica Dub a invocat excepţia de neconstituţionalitate:

– a Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, care prevede urmărirea părinţilor care nu îşi respectă obligaţiile, de către organele afacerilor interne, în baza deciziilor instanţelor de judecată;

– a articolului 4 alin.(4) din Legea nr.315 din 23 decembrie 2016 privind prestaţiile sociale pentru copii, care stabileşte dreptul la indemnizaţie lunară pentru copilul rămas temporar fără ocrotire părintească şi pentru copilul rămas fără ocrotire părintească plasaţi în serviciul de tutelă/curatelă;

– a articolelor 14 şi 15 din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, care reglementează statutul copiilor rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească;

– a pct.2 subpct.2) din Regulamentul cu privire la stabilirea şi plata indemnizaţiei zilnice pentru copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.378 din 25 aprilie 2018, care stabileşte că beneficiarul indemnizaţiei zilnice este copilul rămas temporar fără ocrotire părintească sau copilul rămas fără ocrotire părintească.

6. Prin încheierea din 1 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chişinău a admis parţial ridicarea excepţiei de neconstituţionale, în partea ce ţine de controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992. Prin aceeaşi încheiere, Curtea de Apel Chişinău a dispus trimiterea excepţiei de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

“(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 49

Protecţia familiei şi a copiilor orfani

“(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

(2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare.

(3) Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi educaţia copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin statului şi societăţii. Statul stimulează şi sprijină activităţile de binefacere faţă de aceşti copii.”

Articolul 50

Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor

“(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială.

(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori cu dizabilităţi. Alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.

[...]”

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare au fost următoarele:

“1. Copiii, ai căror părinţi fiind obligaţi să plătească pensia alimentară sunt urmăriţi de către organele afacerilor interne în baza deciziilor instanţelor de judecată şi hotărârilor organelor de urmărire penală în legătură cu eschivarea lor de la achitarea pensiei alimentare, cu tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunilor şi din alte motive, sau îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile de muncă corecţională, fără să primească un salariu din care să fie încasată pensia alimentară în mărimea minimă stabilită de lege, sau se află la tratament într-o instituţie curativă fără plătirea indemnizaţiilor pentru asigurarea socială, precum şi în alte cazuri, când încasarea pensiei alimentare este imposibilă din motive care nu depind de persoanele obligate să o plătească beneficiază de indemnizaţii adresate familiilor cu copii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În perioada de urmărire a părinţilor, mijloacele destinate minorilor pentru recuperarea cheltuielilor suplimentare provocate acestora de împrejurări excepţionale (boala gravă, schilodirea copilului etc.), se vor achita integral în mărimea stabilită prin hotărârea instanţei de judecată. Aceste mijloace vor fi achitate şi în cazurile când hotărârile instanţelor de judecată vizând perceperea cheltuielilor suplimentare nu pot fi executate din motive ce nu depind de persoanele obligate să le plătească.

Plătirea indemnizaţiilor în perioada de urmărire a părinţilor, care se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, se efectuează în baza hotărârii instanţelor de judecată.

Plătirea indemnizaţiilor şi mijloacelor pentru copiii minori în scopul recuperării cheltuielilor suplimentare, provocate de împrejurări excepţionale, se efectuează din seama perceperii de la părinţi a sumelor neachitate, în limita cuantumurilor minime ale pensiei alimentare, şi mijloacelor sus-indicate (pentru persoanele care se eschivează de la plata pensiei alimentare - din contul indemnizaţiilor şi mijloacelor achitate efectiv), la care se va calcula un adaos de 10 procente din aceste sume, precum şi din contul defalcărilor de 50 procente din sumele taxei de stat, încasată pentru desfacerea căsătoriei de către instanţele de judecată şi organele înregistrării actelor stării civile.

2. Plătirea indemnizaţiilor şi mijloacelor pentru recuperarea cheltuielilor suplimentare, stabilite în punctul 1 al prezentei hotărâri, se dă în atribuţiile organelor asigurării sociale.

3. Se stabileşte că prevederile punctului 1 al prezentei hotărâri privind perceperea sumelor indicate de la părinţi, obligaţi să achite pensia alimentară, sunt echivalate cu prevederile legale în vigoare privind pensia alimentară.

4. Mijloacele, destinate plătirii indemnizaţiilor şi recuperării cheltuielilor suplimentare pentru minori în perioada urmăririi părinţilor lor obligaţi să plătească pensia alimentară şi în alte cazuri stabilite, sunt transferate şi acumulate pe un cont special al Fondului Social al Republicii Moldova.

5. Controlul asupra încasării şi cheltuirii corecte şi în termen a mijloacelor băneşti, destinate plăţii indemnizaţiilor şi recuperării cheltuielilor suplimentare pentru minori conform prezentei hotărâri, se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

6. Ministerul Justiţiei să intensifice controlul asupra activităţii instanţelor de judecată privind executarea hotărârilor judiciare vizând perceperea pensiei alimentare pentru copii şi organizarea eficientă a perceperii de la părinţii, obligaţi să achite pensia alimentară, a sumelor plătite în perioada urmăririi lor şi în alte cazuri stabilite, cu un adaos de 10 procente la aceste sume.

7. Ministerul Afacerilor Interne să asigure activitatea urmăririi persoanelor care se eschivează de la achitarea pensiei alimentare.”

[Hotărârea Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018]

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că Hotărârea Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare stabileşte condiţiile pentru obţinerea pensiei alimentare restante a copilului din contul statului. În continuare, autoarea excepţiei conchide că dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 dau naştere unei speranţe legitime de a obţine un bun, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană.

11. Pe de altă parte, autoarea excepţiei susţine că stabilirea prin hotărârea instanţei judecătoreşti a desuetudinii Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 şi, ulterior, abrogarea de către Guvern a acestei hotărâri au condus la încălcarea articolelor 4, 7, 8, 9 alin.(2), 16, 36 alin.(1), 47, 49, 50 alin.(1), (2) şi (3), 51 alin.(1) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dna Rodica Dub, în dosarul nr.2a-3694/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Hotărârea Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, care a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.1284 din 26 decembrie 2018.

16. Curtea observă că, deşi autoarea excepţiei invocă neconstituţionalitatea Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, în realitate aceasta este nemulţumită de faptul că instanţa de judecată a declarat desuet actul normativ menţionat.

17. În acest sens, în pofida opiniei autoarei excepţiei, Curtea menţionează că nu este competentă să verifice corectitudinea aplicării legii de către instanţele judecătoreşti şi nici legalitatea hotărârilor pronunţate de acestea. O astfel de competenţă le este acordată instanţelor ierarhic superioare, prin exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii instanţei de judecată. Acest fapt este stabilit inclusiv la articolele 357, 387 şi 388 din Codul de procedură civilă, care reglementează, pe de o parte, posibilitatea declarării apelului împotriva hotărârii primei instanţe şi, pe de altă parte, obligativitatea verificării de către Curţile de Apel a corectitudinii aplicării normelor de drept substanţial sau procedural la judecarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti. Curtea constată că, în acest caz, reclamanta a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cauza aflându-se pe rolul Curţii de Apel Chişinău (a se vedea § 5 supra).

18. Cu privire la celelalte critici de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deşi au fost invocate mai multe articole din Constituţie, autoarea excepţiei pretinde doar încălcarea dreptului de proprietate, protejat de articolul 46 din Constituţie. În acest sens, Curtea observă că dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 nu instituie nicio ingerinţă în dreptul de proprietate. Din contră, din analiza abstractă a prevederilor hotărârii Guvernului, Curtea observă că acestea le acordă destinatarilor normei drepturi sociale şi nu instituie, aşa cum pretinde autoarea excepţiei, restricţii în exerciţiul lor.

19. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată şi nu poate fi acceptată pentru examinarea sa în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Guvernului nr.769 din 25 noiembrie 1992 privind măsurile de ameliorare a situaţiei materiale a minorilor ai căror părinţi se eschivează de la achitarea pensiei alimentare, ridicată de către dna Rodica Dub în dosarul nr.2a-3694/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.