Decizie nr.79 din 02.07.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.55g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 22 alin.(1) lit.i) din Legea nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.55g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 22 alin.(1) lit.i) din Legea nr.212 din 24 iunie 2004

privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război

nr. 79  din  02.07.2020

 (în vigoare 02.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 212-220 art. 119 din 21.08.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 22 aprilie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 2 iulie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 22 alin.(1) lit.i) din Legea nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, ridicată din oficiu de către dl judecător Ion Ghizdari, în dosarul nr.5r-46/2020, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, în baza articolului 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, de dl judecător Ion Ghizdari din cadrul Judecătoriei Ungheni.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 17 martie 2020, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.55, prin care a declarat starea de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020, în legătură cu situaţia epidemiologică creată de infecţia cu COVID-19.

4. Pe 24 martie 2020, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a adoptat Dispoziţia nr.4, prin care a stabilit, inter alia, la punctul 22, că "pe durata stării de urgenţă cauzele contravenţionale în care urgenţa se justifică prin scopul instituirii stării de urgenţă la nivel naţional şi care vizează încălcarea dispoziţiilor Comisiei pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova, termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 48 ore de la data emiterii acesteia sau, pentru părţile care nu au fost prezente la şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condiţiile articolului 447¹ alin.(8) din Codul contravenţional".

5. Pe 31 martie 2020, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Nisporeni a întocmit un proces-verbal în privinţa dlui Alexandr Zavalii pentru comiterea contravenţiilor prevăzute de articolele 76¹ [nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice] şi 263 [desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător] din Codul contravenţional.

6. Pe 13 aprilie 2020, dl Alexandr Zavalii a depus o contestaţie împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie.

7. Prin Încheierea din 22 aprilie 2020, dl judecător Ion Ghizdari a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 22 alin.(1) lit.i) din Legea nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

"(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

[...]."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"[...]

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război sunt următoarele:

Articolul 22

Atribuţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale

a Republicii Moldova pe durata stării de urgenţă

"(1) Pe durata stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova are următoarele atribuţii:

[…]

i) exercită alte atribuţii necesare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că articolul 22 alin.(1) lit.i) din Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război îi permite Comisiei pentru Situaţii Excepţionale să legifereze, atribuţie care îi este improprie şi contravine principiului separaţiei puterilor în stat. Conform articolului 60 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Competenţa de legiferare a Parlamentului nu poate fi limitată. Din textul Constituţiei nu rezultă că legislatorul constituant a stabilit o procedură de transfer al atribuţiilor de legiferare unui alt organ pe perioada stării de urgenţă, în particular Comisiei pentru Situaţii Excepţionale.

11. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, modul în care Comisia pentru Situaţii Excepţionale a interpretat dispoziţiile contestate la emiterea Dispoziţiei nr.4 din 24 martie 2020, în sensul în care pe durata stării de urgenţă ea poate stabili procedura de judecare a cauzelor contravenţionale, contravine prevederilor articolelor 6, 23, 60 şi 116 alin.(4) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din oficiu de către dl judecător Ion Ghizdari, din cadrul Judecătoriei Ungheni. Curtea reţine că sesizarea este formulată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 22 alin.(1) lit.i) din Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război. Autorul excepţiei consideră că norma în discuţie contravine articolelor 6, 23, 60 şi 116 alin.(4) din Constituţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul ei pune în discuţie conformitatea interpretării normei contestate de Comisia pentru Situaţii Excepţionale la emiterea Dispoziţiei nr.4 din 24 martie 2020 cu Constituţia.

17. În acest context, Curtea reţine că verificarea competenţei Comisii pentru Situaţii Excepţionale de a emite Dispoziţia nr.4 din 24 martie 2020 poate fi efectuată în baza procedurii contenciosului administrativ. Astfel, în cazul în care au fost emise acte administrative individuale şi normative referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării excepţionale, la măsurile de urgenţă luate de autorităţile publice în vederea combaterii calamităţilor naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor şi a altor fenomene similare, articolul 225 alin.(3) din Codul administrativ stabileşte că persoanele pot sesiza instanţa de judecată. Potrivit acestui articol, instanţa de judecată are atribuţia să verifice dacă autoritatea publică era competentă să emită actul [articolul 225 alin.(3) lit.b)].

18. Totodată, Curtea menţionează că prin Hotărârea nr.17 din 23 iunie 2020 a examinat constituţionalitatea prevederilor contestate şi a conchis că acestea sunt constituţionale în măsura în care: (a) autorităţile responsabile de gestionarea stării de urgenţă îndeplinesc doar atribuţii, măsuri sau acţiuni necesare realizării scopurilor care au stat la baza declarării stării de urgentă; (b) atribuţiile, măsurile sau acţiunile necesare nu depăşesc sfera de competenţă a puterii executive şi (c) Parlamentul poate exercita un control efectiv al măsurilor în discuţie (a se vedea punctul 2 din Dispozitiv).

19. În această Hotărâre Curtea a reţinut, la § 110, că autorităţile responsabile de gestionarea stării de urgenţă fac parte, prin natura lor, din puterea executivă. Astfel, chiar dacă legislatorul a utilizat formulări flexibile la descrierea măsurilor care pot fi dispuse de către aceste autorităţi, acestea nu pot depăşi domeniul de competenţă al executivului, deoarece singurele competenţe pe care le deţin de la Parlament sunt executive. Textele de lege contestate nu conţin prevederi care le-ar permite acestor autorităţi să preia din atribuţiile puterii legislative, i.e. să adopte, să modifice sau să abroge legi.

20. Referirea la texte ca "alte atribuţii necesare" sau "alte acţiuni necesare" nu este suficientă pentru a oferi Executivului puterea de a legifera, deoarece legiferarea nu este o funcţie care poate fi acordată de către Parlament prin asemenea proceduri. Autorităţile competente să legifereze sunt stabilite expres în Constituţie. Astfel, dacă autorităţile responsabile de gestionarea stării de urgenţă ar dori să legifereze, ele ar trebui să o facă în baza unei norme din Constituţie. Aşa cum nicio prevedere din Constituţie nu le permite să legifereze nemijlocit, autorităţile în discuţie trebuie să respecte voinţa constituantei de a încredinţa puterea legiferării – atât în situaţii ordinare, cât şi pe durata stării de urgenţă, de asediu sau de război – doar Parlamentului (a se vedea § 111 din Hotărârea citată).

21. Curtea a mai notat că, în conformitate cu prevederile articolului 60 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul rămâne a fi în toate situaţiile organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Parlamentul nu poate renunţa la acest statut constituţional nici în cazul situaţiei de urgenţă şi nicio altă autoritate nu-i poate schimba acest statut, pentru că altfel s-ar atenta la suveranitatea poporului (a se vedea § 112 din Hotărârea citată).

22. Astfel, Curtea reţine că problema abordată de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la modul de interpretare a normei contestate de Comisia pentru Situaţii Excepţionale prin adoptarea dispoziţiilor excedează competenţei Curţii, delimitată de articolul 135 din Constituţie.

23. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 22 alin.(1) lit.i) din Legea nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, ridicată din oficiu de către dl judecător Ion Ghizdari, în dosarul nr.5r-46/2020, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.