Decizie nr.82 din 09.07.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.101g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.101g/2018 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a articolului 344 alin. (3) lit.d)

din Codul contravenţional

nr. 82  din  09.07.2018

 (în vigoare 09.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 430-439 art. 167 din 23.11.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 5 iulie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 9 iulie 2018 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional, ridicată de către dl Eugeniu Popic, parte în dosarul nr.5r-408/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 5 iulie 2018, de către judecătorul Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află în examinare cauza privind contestarea procesului verbal de constatare şi a deciziei de sancţionare a contravenţiei prevăzute de articolul 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional, contestaţie depusă de către dl Eugeniu Popic.

4. În cadrul şedinţei de judecată din 2 iulie 2018, dl Eugeniu Popic a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional, motivând că prevederile criticate nu sunt clare.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

“(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

“(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sînt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult până la 12 luni.

(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[...]”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

7. Prevederile relevante ale Codului contravenţional sunt următoarele:

Articolul 344

Încălcarea cerinţelor stabilite în actele normative privind producerea,

depozitarea, punerea la dispoziţie pe piaţă şi comercializarea

produselor, privind prestarea serviciilor şi încălcarea

regulilor de protecţie a consumatorilor

“[...]

(3) Încălcarea regulilor privind protecţia consumatorilor prin:

[...]

d) utilizarea de către comerciant a practicilor comerciale incorecte (înşelătoare şi/sau agresive) care denaturează sau sunt susceptibile să denatureze în mod esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajung sau căruia li se adresează ori al membrului mediu al unui grup, în cazul când practicile comerciale sunt adresate unui anumit grup de consumatori,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice;

[...]”

8. Prevederile relevante ale Legii privind protecţia consumatorilor nr.105 din 13 martie 2003 sunt următoarele:

Articolul 13

Practici comerciale incorecte

“[...]

(15) Sunt considerate ca fiind agresive, în orice situaţie, următoarele practici comerciale:

a) crearea impresiei consumatorului că nu poate părăsi sediul comerciantului până când nu se încheie un contract;

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate nu respectă cerinţele de calitate a legii. În acest sens, autorul menţionează că prevederile articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional nu sunt clare şi previzibile, deoarece nu stabilesc în mod distinct şi explicit care sunt elementele constitutive ale practicilor comerciale incorecte (înşelătoare şi/sau agresive) pentru a căror utilizare comerciantul poartă răspundere contravenţională.

10. De asemenea, autorul menţionează că prevederile criticate nu fac trimitere la vreun act normativ care ar avea legătură cu acestea şi care, în mod concret, să stabilească practicile comerciale incorecte (înşelătoare şi/sau agresive).

11. Autorul consideră că prevederile articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional contravin dispoziţiilor constituţionale de la articolele 1 alin.(3), 4, 20, 21, 23, 25, 46 alin.(1) şi 54.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Eugeniu Popic, parte în dosarul nr.5r-408/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional, care sancţionează încălcarea regulilor privind protecţia consumatorilor prin utilizarea de către comerciant a practicilor comerciale incorecte (înşelătoare şi/sau agresive) care denaturează sau sunt susceptibile să denatureze în mod esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajung sau căruia li se adresează ori al membrului mediu al unui grup, atunci când practicile comerciale sunt aplicate pentru un anumit grup de consumatori.

16. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei pretinde că dispoziţiile legale contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 4, 20, 21, 23, 25, 46 alin.(1) şi 54 din Constituţie, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă o critică a articolului 344 alin.(3) lit.d), din perspectiva unei lipse de claritate şi previzibilitate a acestuia.

17. Curtea subliniază că, potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată şi să descrie obiectul şi circumstanţele pe care subiectul îşi bazează revendicările.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia este nemulţumit de faptul că descrierea faptelor care constituie practici comerciale incorecte (înşelătoare şi/sau agresive) nu se regăseşte în conţinutul Codului contravenţional, ci în cuprinsul articolului 13 alin.(15) lit.a) din Legea privind protecţia consumatorilor nr.105 din 13 martie 2003, fapt ce contravine normelor de tehnică legislativă şi, implicit, exigenţelor de calitate a legii.

19. Curtea menţionează că prin noţiunea de lege contravenţională se înţelege orice dispoziţie care priveşte regimul contravenţiilor. Astfel, având în vedere titlul marginal al normei cuprinse la art.344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional [“Încălcarea cerinţelor stabilite în actele normative privind producerea, depozitarea, punerea la dispoziţie pe piaţă şi comercializarea produselor, privind prestarea serviciilor şi încălcarea regulilor de protecţie a consumatorilor”], “cerinţele stabilite” şi ”regulile de protecţie” pot fi dezvoltate în alte acte normative care reglementează domeniul protecţiei consumatorilor, cu condiţia să existe o conexiune logică pentru a le oferi destinatarilor posibilitatea să determine conţinutul domeniului reglementat.

20. Dispoziţiile cu caracter contravenţional se pot regăsi fie în aceeaşi lege contravenţională (de exemplu, Codul contravenţional), fie în legi speciale diferite (i. e., Legea privind protecţia consumatorilor). Noţiunea de lege contravenţională nu priveşte în mod automat un act normativ în întregul său.

21. Faptul că practicile comerciale incorecte ale comercianţilor faţă de consumatori sunt reglementate prin norme complinitoare într-un alt act normativ nu contravine cerinţelor de calitate a legii, atâta timp cât elementele esenţiale ale conduitei sancţionate se regăsesc în Codul contravenţional.

22. Mai mult, Curtea observă că, potrivit articolului 1 alin.(2) din Codul contravenţional, în cazurile expres prevăzute, “dispoziţia articolului din cod poate să conţină o normă de trimitere la un alt act cu caracter normativ, şi în asemenea cazuri, exigenţele aplicabile normei legii contravenţionale, inclusiv exigenţa de previzibilitate, sunt aplicabile şi actului normativ respectiv”.

23. Fără a contesta principiul legalităţii, Curtea menţionează că recurgerea la norme complinitoare stabilite în alte acte normative decât Codul contravenţional constituie o expresie a procesului obiectiv de reglementare normativă şi, în definitiv, asigură stabilitatea legii contravenţionale, astfel încât conţinutul acesteia să nu fie afectat de modificările frecvente ale actelor normative subsecvente, precum şi legătura sistemică cu alte acte normative aplicabile.

24. Prin urmare, Curtea constată că prevederile analizate ale articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional au un conţinut normativ clar şi precis pentru a putea fi înţelese şi oferă suficiente repere pentru ca destinatarul acestora ˗ în cazul de faţă, comerciantul ˗ să înţeleagă sensul lor, să îşi adapteze conduita şi să aibă reprezentarea corectă a faptelor care sunt calificate drept practici comerciale incorecte (înşelătoare şi/sau agresive).

25. Cu referire la critica privind încălcarea dreptului de acces liber la justiţie, prevăzut de articolul 20 din Constituţie, Curtea menţionează că prevederile legale care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu conţin norme care să împiedice dreptul părţilor de acces la un tribunal şi de a beneficia de un proces echitabil. Acestea au parte de toate garanţiile procesuale, inclusiv de posibilitatea de a contesta procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, chiar dacă legalitatea acestuia este prezumată.

26. De asemenea, Curtea menţionează că normele de la articolele 21 şi 25 din Constituţie, care garantează prezumţia nevinovăţiei, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, nu sunt incidente în prezenta cauză.

27. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 344 alin.(3) lit.d) din Codul contravenţional, ridicată de către dl Eugeniu Popic, parte în dosarul nr.5r-408/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.