Decizie nr.84 din 19.06.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 1 alin.(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi a unor prevederi din articolul 12/1 alin.(3) din Codul de procedură civilă (atacarea încheierii privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 1 alin.(4) din Legea nr.544

din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi a unor

prevederi din articolul 12¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă

(atacarea încheierii privind ridicarea

excepţiei de neconstituţionalitate)

nr. 84  din  19.06.2019

 (în vigoare 19.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 171 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 24 aprilie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe19 iunie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 1 alin.(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi a unor prevederi din articolul 12¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl avocat Alexandru Prisac, în dosarul nr.2–2509/15, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 24 aprilie 2019, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cererea de chemare în judecată depusă de către “Seksimp Group” SRL împotriva dlui Alexandru Rotari (fost judecător), prin care s-a solicitat încasarea prejudiciului material în urma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti.

4. Pe 2 octombrie 2017, apărătorul dlui Alexandru Rotari a depus o cerere privind încetarea procesului, pentru că împotriva judecătorilor nu pot fi intentate procese civile referitoare la activitatea de înfăptuire a justiţiei.

5. Pe 15 aprilie 2019, dl avocat Alexandru Prisac, apărător al “Seksimp Group” S.R.L., a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 1 alin.(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi a unor prevederi din articolul 12¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă. Dispoziţiile legale criticate stabilesc principiile independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi prevăd că încheierea prin care se dispune ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate nu se supune niciunei căi de atac.

6. Prin încheierea din aceeaşi dată judecătoria Chişinău, sediul Centru, a trimis sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 116

Statutul judecătorilor

“(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[…]

(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 1

Judecătorul, purtător al puterii judecătoreşti

“[…]

(4) Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparţial şi acţionează fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, inclusiv judiciare. […]”

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă sunt următoarele:

Articolul 12¹

Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate

“[…]

(3) Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac şi care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă pînă la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate se amînă pledoariile.

(4) Dacă nu sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate la alin.(2), instanţa refuză ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei.

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile articolului 1 alin.(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului nu stabilesc clar dacă în privinţa judecătorului pot fi intentate procese civile în legătură cu hotărârile judecătoreşti pronunţate, prin aceasta încălcând articolele 23 şi 116 alin.(1) şi (6) din Constituţie.

11. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că soluţia legislativă de la articolul 12¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă, prin care legislatorul a lipsit de orice cale de atac încheierea prin care se dispune ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, contravine articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi a Codului de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Alexandru Prisac, în dosarul nr.2–2509/15, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Sesizarea este formulată de către un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 1 alin.(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi unele prevederi din articolul 12¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă.

16. Curtea menţionează că articolul 1 alin.(4) din Legea cu privire la statutul judecătorului transpune principiile independenţei şi imparţialităţii judecătorilor stabilite de articolul 116 alin.(1) din Constituţie. Prevederile criticate definesc statutul juridic al judecătorului în Republica Moldova şi trasează aceleaşi exigenţe şi principii regăsite în actele internaţionale care reglementează statutul şi drepturile judecătorilor şi garanţiile independenţei acestora.

17. Astfel, Curtea nu poate să reţină criticile referitoare la încălcarea articolelor 23 şi 116 din Constituţie, deoarece prevederile legale criticate reprezintă norme cu valoare de principiu şi de aplicabilitate generală. Acestea nu pot afecta, direct sau indirect, vreun drept, vreo libertate sau principiu fundamental. Aspectele referitoare la răspunderea personală a judecătorilor, la care face referire autorul, sunt constatate de instanţele judecătoreşti numai în baza unor criterii şi proceduri clar stabilite de lege.

18. Cu privire la critica textului “nu se supune niciunei căi de atac” din articolul 12¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă, Curtea subliniază că în cazul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, în scopul restabilirii stării de legalitate, trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.

19. Este iraţional ca autorul excepţiei de neconstituţionalitate să conteste încheierea instanţei de judecată prin care a fost dispusă ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, el fiind, în principiu, primul beneficiar al admiterii acesteia. Totodată, Curtea menţionează că legislatorul a prevăzut posibilitatea părţii interesate de a ataca (odată cu fondul cauzei) încheierea instanţei de judecată prin care se refuză ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate (articolul 12¹ alin.(4) din Codul de procedură civilă).

20. În acest context, Curtea reaminteşte că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte în primul rând situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.32 din 29 martie 2018, § 24–25; DCC nr.83 din 6 septembrie 2017, § 21–22; DCC nr.56 din 27 iunie 2017, § 24–25).

21. Aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu ar avea niciun efect asupra cauzei în care a fost ridicată, neproducând nicio consecinţă.

22. Având în vedere cele menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 1 alin.(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi a unor prevederi din articolul 12¹ alin.(3) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl avocat Alexandru Prisac, în dosarul nr.2–2509/15, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.