Decizie nr.86 din 06.09.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.112g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (dreptul la recalcularea pensiei)[2]

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.112g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

(dreptul la recalcularea pensiei)[2]

nr. 86  din  06.09.2017

 (în vigoare 06.09.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-450 art. 150 din 22.12.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 9 august 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 septembrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Mariana Baraşianţ, în dosarul nr.3-830/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 9 august 2017 de către judecătorul Valentin Lastaveţchi din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 27 martie 2017 V.J. s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca, solicitând recalcularea pensiei pentru anii 2006-2017, în conformitate cu articolul 33 alin.(1) lit.c) şi alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

4. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca a refuzat să efectueze recalcularea pensiei, invocând prevederile Art.VIII alineatul (3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

5. La 22 aprilie 2017 V.J. s-a adresat în prealabil către Casa Naţională de Asigurări Sociale, solicitând anularea actului administrativ al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca şi recalcularea pensiei. Casa Naţională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă.

6. La 16 iunie 2017 V.J. a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca privind contestarea actelor administrative şi obligarea de a recalcula pensia.

7. În şedinţa de judecată din 28 iulie 2017 avocatul Mariana Baraşianţ a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

8. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 28 iulie 2017, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi remiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

“(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în M.O., 2004, nr.42-44, art.247) sunt următoarele:

Articolul 33

Reexaminarea drepturilor la pensie

“(1) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul:

a) apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie;

b) transferării la altă categorie de pensie;

c) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

(2) Reexaminarea drepturilor la pensie în cazul prevăzut la alin.(1) lit.a) se efectuează şi pentru pensionarii care şi-au realizat dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1999, dar numai la prezentarea documentelor ce confirmă stagiul de cotizare.

(3) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în condiţiile prezentei legi.

(4) Pensionarul care solicită transferul la una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege de care a beneficiat anterior poate opta pentru pensia stabilită anterior luând în considerare toate indexările şi recalculările efectuate până la data transferului.

(4/1) Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condiţiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată conform formulelor din anexe, părţi integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată.

(5) Noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la organul de asigurări sociale. În cazul transferării la altă categorie de pensie prevăzută de prezenta lege, termenul de transfer se stabileşte conform art.11 alin.(2).”

11. Prevederile relevante ale Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (M.O., 2016, nr.478-490, art.964) sunt următoarele:

“Art.VIII. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.

[…]

(3) Punctul 25 din articolul III în partea ce ţine de articolul 33 alineatul (1) litera c) şi alineatul (4/1) se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile contestate sunt discriminatorii în raport cu persoanele care şi-au realizat dreptul la pensie până la 1 ianuarie 2017, fiind lipsiţi de dreptul la recalcularea pensiei pentru perioada contributivă.

13. De asemenea, autorul excepţiei menţionează că prin neincluderea întregii perioade contributive în formula de calcul al pensiei se lezează şi dreptul la proprietate privată.

14. În final, autorul excepţiei susţine că prevederile Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt contrare articolelor 16, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Mariana Baraşianţ, în dosarul nr.3-830/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

19. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

20. Curtea constată că prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 au fost operate mai multe modificări în Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, inclusiv în partea ce ţine de recalcularea pensiei. Astfel, potrivit noilor modificări, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată.

21. În acelaşi timp, prin Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 s-a stabilit că reexaminarea pensiei în condiţiile articolului 33 alin.(1) lit.c) şi alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

22. În aceste condiţii, Curtea observă că autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 16, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

23. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 46 din Constituţie, prin care se garantează dreptul de proprietate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a stabilit că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale garantate de articolul 46 şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică.

24. La fel, Curtea Europeană a stabilit că articolul 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie se aplică doar pentru bunurile actuale ale unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate “bunuri”, cu excepţia cazului în care dreptul a fost deja câştigat sau este sigur că va fi plătit (a se vedea, spre exemplu, Koivusaari şi alţii v. Finlanda, decizie din 23 februarie 2010, nr.20690/06). Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, o “speranţă legitimă” de a obţine un “bun” poate beneficia, de asemenea, de protecţia articolului 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie. Dacă interesul patrimonial în cauză este de ordinul creanţei, el nu poate fi considerat o “valoare patrimonială” decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu atunci când este confirmat printr-o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor (Kopecky v. Slovacia [MC], par. 52, Dumitru David şi alţii v. România, cererea nr.54577/07).

25. Totodată, Curtea Europeană a statuat că statele se bucură de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale, inclusiv dreptul de a-şi reglementa în mod independent sistemul de pensii (Janković v. Croaţia, decizie din 12 octombrie 2000).

26. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că cererea privind recalcularea pensiei nu se referă la un “bun existent”. Cu toate acestea, este important de a determina dacă persoana a avut o “speranţă legitimă” în recalcularea pensiei sale, în temeiul dispoziţiilor legale (Berezovskiy v. Ucraina, decizia din 15 iunie 2004).

27. În speţă Curtea observă că reclamanta s-a pensionat în anul 2006 şi solicită recalcularea cuantumului pensiei pentru anii 2006 - 2017. Aşadar, prin raportare la constatările sus menţionate, Curtea reţine că reexaminarea drepturilor la pensie pentru pensionarii care continuă să activeze în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a fost introdusă prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Prin urmare, având în vedere că anterior adoptării Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 nu era prevăzut un asemenea drept de reexaminare a pensiei, nu se poate susţine că persoanele pensionate până la această dată şi care au continuat să activeze în câmpul muncii au avut o “speranţă legitimă” de a obţine un bun.

28. În acest sens, Curtea nu poate reţine nici pretinsa încălcare a articolului 16 din Constituţie. Or, până la 1 ianuarie 2017 nimeni nu a beneficiat de dreptul la recalcularea pensiei.

29. În partea ce ţine de dreptul de recalculare a pensiei după 1 ianuarie 2017, Curtea menţionează că această situaţie nu este aplicabilă în prezenta speţă, ţinând cont de faptul că, potrivit articolului 33 alin.(4/1) Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, reexaminarea pensiei poate fi solicitată nu mai des decât o dată la doi ani.

30. Cu referire la alegaţiile autorului sesizării privind încălcarea articolului 47 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează persoanelor un nivel concret de asigurare socială. Garanţiile sociale nu au un caracter necondiţionat, legiuitorul fiind în drept de a stabili condiţii specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

31. În acest sens, Curtea menţionează că modul de reexaminare a dreptului la pensie reprezintă o opţiune a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească acordarea acestui drept, conţinutul şi limitele acestuia, precum şi condiţiile în care poate fi efectuată reexaminarea.

32. Totodată, cu referire la prevederile constituţionale cuprinse la articolul 54 alin.(1), privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece dispoziţiile legii criticate nu restrâng dreptul la pensie, ca un drept fundamental prevăzut la articolul 47 din Constituţie, ci prevăd doar modul de recalculare în condiţiile noului sistem de pensionare, stabilit prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016.

33. În temeiul celor expuse supra, Curtea menţionează că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Art.VIII alin.(3) din Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Mariana Baraşianţ, în dosarul nr.3-830/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.