BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.89 din 24.07.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.103g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 26 alin.(3) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
24.07.2018

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.103g/2018 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 26 alin.(3)

 din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe

nr. 89  din  24.07.2018

 (în vigoare 24.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 430-439 art. 174 din 23.11.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 11 iulie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 24 iulie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textelor “etc.” şi “suporturi materiale […] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri” de la articolul 26 alin.(3) din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir, în dosarul nr.2c-1028/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 11 iulie 2018 de către dna judecător Georgeta Grozav din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 30 mai 2017, A.O. “Asociaţia Naţională Copyright” a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea remuneraţiei compensatorii de la Î.M. “Moldcell” S.A. în cuantum de cel puţin 3% din suma încasată pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 29 mai 2017 din vânzarea (revânzarea) echipamentelor şi suporturilor prevăzute de articolul 26 alin.(3) din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Echipamentele la care face referire reclamantul constau din telefoane, tablete, notebook-uri, memorie USB etc.

4. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Anatolie Ceachir a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textelor “etc.” şi “suporturi materiale […] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri” de la articolul 26 alin.(3) din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

5. Prin încheierea din 15 iunie 2018, instanţa de judecată a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante ale Legii nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe sunt următoarele:

Articolul 26

Reproducerea operelor în scopuri personale.

Copia privată

“(1) Reproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţământul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii în condiţiile alin.(3)–(11), atunci când reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu urmăreşte obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. Dreptul la remuneraţie compensatorie poate fi exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale.

(2) Prevederile alin.(1) din prezentul articol nu se aplică în caz de:

a) reproducere a unei opere de arhitectură în formă de clădire sau de construcţie similară;

b) reproducere a unei baze de date electronice;

c) reproducere a unui program pentru calculator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.29;

d) reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică;

e) reproducere a unei opere audiovizuale în timpul interpretării ei publice;

f) reproducere a oricărei opere în baza unui exemplar sau dintr-o sursă despre care persoana care reproduce opera cunoaşte sau, în virtutea unor circumstanţe concrete, are motive rezonabile să cunoască că sunt ilicite.

(3) Remuneraţia compensatorie menţionată la alin.(1) se achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau importă orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-discuri etc.) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că textele “etc.” şi “suporturi materiale […] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri” de la articolul 26 alin.(3) din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe nu sunt formulate în mod exhaustiv şi permit interpretări extensive, care includ echipamente neenumerate de textul legal criticat, cum sunt telefoanele, tabletele, notebook-urile, memorie USB etc.

9. În acest sens, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile criticate contravin articolelor 20, 23 alin.(2), 26 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir în dosarul nr.2c-1028/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele “etc.” şi “suporturi materiale […] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri” de la articolul 26 alin.(3) din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

14. Deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate a invocat mai multe norme din Constituţie, Curtea reţine că, în motivarea sesizării, acesta a susţinut că dispoziţiile legale contestate sunt imprevizibile pentru că legea nu stabileşte o listă exhaustivă a echipamentelor şi suporturilor pentru care trebuie achitată o remuneraţie compensatorie în baza articolului 26 alin.(3) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Astfel, problema abordată de către autorul excepţiei ţine de calitatea legii, fiind incident articolul 23 alin.(2) din Constituţie.

15. Cu titlu preliminar, Curtea observă că remuneraţia compensatorie la care face referire articolul 26 din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe are ca obiect despăgubirea “corespunzătoare” a autorilor pentru utilizarea neautorizată a operelor lor protejate.

16. Astfel, în cazul prevăzut de alin.(1) al articolului 26 din Lege, remuneraţia compensatorie are ca bază prejudicierea drepturilor autorului asupra unei anumite opere. Obligaţia de a repara prejudiciul respectiv are loc prin finanţarea compensaţiei care va fi plătită titularului de drepturi în discuţie.

17. Totuşi, având în vedere dificultăţile practice de identificare a utilizatorilor privaţi, precum şi de obligare a acestora să îi despăgubească pe titularii drepturilor de autor pentru prejudiciul provocat şi având în vedere faptul că prejudiciul care poate decurge din fiecare utilizare în folos personal, luată individual, poate fi neînsemnat şi, prin urmare, nu dă naştere unei obligaţii de plată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza Padawan SL v. Sociedad General de Autores y Editores de España (SGAE), C-467/08, 21 octombrie 2010, § 46, a reţinut că, pentru a finanţa compensaţia echitabilă, poate fi instituită o “redevenţă pentru copia privată” nu în sarcina persoanelor private vizate, ci a celor care dispun de echipamente, de aparate sau de suporturi de reproducere digitală şi care, astfel, pun respectivele echipamente, în drept sau în fapt, la dispoziţia persoanelor private sau le furnizează acestora din urmă un serviciu de reproducere. În cadrul unui asemenea sistem, persoanele care dispun de aceste echipamente au obligaţia de a plăti redevenţa pentru copia privată.

18. Totodată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a menţionat că nimic nu-i împiedică pe aceşti debitori să includă cuantumul redevenţei pentru copia privată în preţul de vânzare/închiriere a respectivelor echipamente, aparate şi suporturi de reproducere sau în preţul serviciului de reproducere furnizat (§ 48 din cauza citată supra).

19. Această soluţie este împărtăşită şi de către legislatorul din Republica Moldova, care a prevăzut la articolul 26 alin.(3) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe că remuneraţia compensatorie menţionată la alin.(1) se achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau importă orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-discuri etc.) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.

20. Cu privire la criticile autorului excepţiei, potrivit cărora textele “etc.” şi “suporturi materiale […] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri” de la articolul 26 alin.(3) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe nu sunt formulate în mod exhaustiv, Curtea reţine că acest fapt este compensat de către legislator prin menţionarea caracteristicilor echipamentelor şi ale suporturilor materiale. Acestea trebuie să poată fi utilizate pentru efectuarea unor asemenea reproduceri.

21. De asemenea, Curtea observă că Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe îi conferă noţiunii “reproducere” un înţeles autonom. Astfel, potrivit articolului 3 din Lege, reproducerea presupune realizarea unuia ori a mai multor exemplare ale unei opere sau ale unui obiect al drepturilor conexe, fie directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc sau sub orice formă, inclusiv în scopul imprimării audio ori video şi/sau al stocării unei opere ori a unui obiect al drepturilor conexe pe suporturi materiale sau electronice. În acest sens, Curtea observă că din definiţia menţionată rezultă că reproducerea unei opere publicate legal poate fi efectuată prin orice echipament sau suport material care are asemenea funcţii.

22. De altfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut în cauza Hewlett-Packard Belgium SPRL v. Reprobel SCRL, C-572/13, 12 noiembrie 2015, § 72, că simpla capacitate a aceloraşi aparate de a efectua reproduceri este suficientă pentru a justifica aplicarea redevenţei persoanelor în discuţie, cu condiţia ca respectivele echipamente sau aparate să fi fost puse la dispoziţia persoanelor fizice în calitate de utilizatori privaţi.

23. Aşadar, Curtea reţine că textele “etc.” şi “suporturi materiale […] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri” de la articolul 26 alin.(3) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe sunt redactate în mod clar şi previzibil, în conformitate cu articolul 23 alin.(2) din Constituţie. Prin urmare, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor “etc.” şi “suporturi materiale […] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri” de la articolul 26 alin.(3) din Legea nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir, în dosarul nr.2c-1028/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.