Decizie nr.90 din 24.07.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.104g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 337 din Codul penal

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.104g/2018 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 337

din Codul penal

nr. 90  din  24.07.2018

 (în vigoare 24.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 430-439 art. 175 din 23.11.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 11 iulie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 24 iulie 2018, în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a noţiunii de “spionaj” din alineatul (1) al articolului 337 din Codul penal, ridicată de către dl avocat Gheorghe Malic, în dosarul nr.1a-941/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 11 iulie 2018, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 13 martie 2018, dl Iurie Bolboceanu a fost găsit vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 337 alin.(1) [Trădarea de Patrie] din Codul penal.

4. Dl avocat Gheorghe Malic, care reprezintă interesele dlui Iurie Bolboceanu, a contestat sentinţa primei instanţe cu apel, solicitând casarea acesteia şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea acestuia.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 11 iunie 2018, dl avocat Gheorghe Malic a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textelor: “spionaj” din alineatul (1) al articolului 337 din Codul penal; “de spionaj” din alineatul (2) al articolului 337 din Codul penal; “precum şi transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii” şi “dacă spionajul este” din articolul 338 din Codul penal.

6. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a admis parţial excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

“(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.753 din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova sunt următoarele:

Articolul 7

Atribuţiile Serviciului

“Serviciului îi revin atribuţiile:

[…]

- spionajul, adică transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state, precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale;

[…]”

9. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 337

Trădarea de Patrie

“(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

(2) Este liberat de răspundere penală cetăţeanul Republicii Moldova, racolat de serviciul de spionaj străin pentru înfăptuirea unei activităţi duşmănoase împotriva Republicii Moldova, dacă el nu a săvârşit nici un fel de acţiuni pentru realizarea însărcinării criminale primite şi a declarat de bună voie autorităţilor despre legătura sa cu serviciul de spionaj străin.”

Articolul 338

Spionajul

“Transmiterea, precum şi sustragerea sau culegerea de informaţii ce constituie secret de stat în scopul transmiterii lor unui stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor, precum şi transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, dacă spionajul este săvârşit de un cetăţean străin sau de un apatrid, se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.”

10. Prevederile relevante ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (în continuare, “Convenţia”) sunt următoarele:

Articolul 7

Nicio pedeapsă fără lege

“1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.”

DREPT COMPARAT

11. Efectuând o analiză de drept comparat, Curtea observă faptul că, în general, în legislaţiile statelor europene fapta de trădare de patrie este reglementată în mod similar. Astfel, potrivit paragrafului 232 alin.(1) [Trădarea] din Codul penal al Estoniei, asistarea unui stat străin, a unei organizaţii a unui stat străin, a unui cetăţean străin sau a unui apatrid care acţionează la cererea unui stat străin, în activităţi îndreptate împotriva independenţei, suveranităţii sau integrităţii teritoriale a Republicii Estonia, colectarea de date ce constituie informaţii secret de stat sau de informaţii clasificate care au fost transmise Estoniei de către un stat străin în baza unui acord internaţional, comunicarea unor astfel de informaţii unui stat străin, unei organizaţii a unui stat străin, unui cetăţean străin sau unui apatrid care acţionează la cererea unui stat străin de către un cetăţean al Republicii Estonia se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 20 de ani sau închisoare pe viaţă.

12. Articolul 111 [Trădare de patrie] din Codul penal al Ucrainei stabileşte că fapta comisă de către un cetăţean al Ucrainei în dauna suveranităţii, a integrităţii şi a inviolabilităţii teritoriale, a securităţii economice a statului sau a capacităţii sale de apărare: prin trecerea de partea inamicului în momentul acţiunii legii marţiale sau a unui conflict armat în curs, prin spionaj, prin acordarea asistenţei la desfăşurarea unor activităţi subversive îndreptate împotriva Ucrainei se pedepseşte cu închisoare pe un termen de la 10 până la 15 ani.

13. Secţiunea 309 § 1 [Înalta trădare] din Codul penal al Republicii Cehe stabileşte că cetăţenii Republicii Cehe care, la însărcinarea unui stat străin sau unui agent al statului străin, comit acţiuni subversive îndreptate împotriva Republicii Cehe (secţiunea 310), un atac terorist (secţiunea 311), acţiuni de teroare (secţiunea 312) sau de sabotaj (Secţiunea 314) sunt pedepsiţi cu închisoarea de la 15 la 20 de ani, cu sau fără confiscarea proprietăţii.

14. Articolul 411-1 [Trădare şi spionaj] din Codul penal francez stabileşte că faptele prevăzute de la articolul 411-2 până la articolul 411-11 constituie trădare în cazul în care sunt comise de un cetăţean francez sau de un soldat în serviciul Franţei, şi constituie spionaj în cazul în care sunt comise de către orice altă persoană. Articolul 411-2 sancţionează fapta de predare unei forţe străine, unei organizaţii străine, unei organizaţii aflate sub control străin sau agenţilor săi a teritoriului, a armamentului sau a oricăror alte materiale care pot servi desfăşurării războiului. Articolele 411-3 – 411-10 incriminează alte crime de colaborare cu inamicul. Articolul 411-11 sancţionează fapta de instigare la comiterea faptelor menţionate supra.

15. Legea penală germană face diferenţa între două tipuri de trădare: înaltă trădare (Hochverrat) şi trădare (Landesverrat). Înalta trădare este reglementată în secţiunea 81 din Codul penal german şi presupune fapta îndreptată împotriva existenţei Republicii Federale Germania sau care urmăreşte schimbarea ordinii constituţionale a Republicii Federale Germania. Legea penală germană incriminează, de asemenea, fapta de înaltă trădare comisă împotriva unui stat federal german. Celălalt tip de trădare, Landesverrat, este definit în secţiunea 94. Acesta este similar spionajului şi constă în transmiterea unui secret, fie unui stat străin, fie oricărei alte persoane care nu este în drept să îl cunoască.

16. Articolul 275 [Trădarea de patrie] din Codul penal al Rusiei defineşte trădarea ca fiind fapta de spionaj, adică divulgarea secretului de stat sau acordarea oricărei alte asistenţe unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, în dauna securităţii Federaţiei Ruse, comisă de un cetăţean al Federaţiei Ruse.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

17. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul invocă faptul că prevederile contestate ale articolului 337 din Codul penal nu permit destinatarilor normei să cunoască cu suficientă precizie faptele interzise şi pedepsele aplicabile.

18. În acest sens, autorul excepţiei menţionează că articolul în discuţie nu are un domeniu de aplicare bine stabilit. Acesta conţine un şir de semne calificative, unele dintre care presupun existenţa unor condiţii speciale, e.g. timp de război, conflict armat, timp de pace.

19. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 20, 21, 22, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Gheorghe Malic, în dosarul nr.1a-941/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele prevederi: “spionaj” din alineatul (1) al articolului 337 din Codul penal; “de spionaj” din alineatul (2) al articolului 337 din Codul penal; “precum şi transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii” şi “dacă spionajul este” din articolul 338 din Codul penal. Totuşi, pentru că instanţa de judecată a admis parţial excepţia de neconstituţionalitate, Curtea se va pronunţa doar cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a noţiunii de “spionaj” din alineatul (1) al articolului 337 din Codul penal.

24. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile contestate încalcă prevederile articolelor 4, 20, 21, 22, 23 şi 54 din Constituţie. Deşi sunt invocate aceste prevederi, Curtea consideră că se impune examinarea excepţiei de neconstituţionalitate în baza articolelor 22 şi 23 din Constituţie, care garantează principiul nulla poena sine lege, nullum crimen sine lege şi posibilitatea fiecărei persoane de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle.

25. Curtea reaminteşte că principiul legalităţii incriminării, stabilit la articolul 7 § 1 din Convenţie, presupune ca legea să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele pentru acestea (nullum crimen, nulla poena sine lege certa). Această condiţie este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, pornind de la textul dispoziţiei pertinente şi, atunci când este necesar, cu ajutorul interpretării dată acesteia de către instanţe, care sunt acţiunile şi omisiunile care angajează răspunderea sa penală (a se vedea, în acest sens, Del Río Prada v. Spania, 21 octombrie 2013, § 77-80; şi Vasiliauskas v. Lituania, 20 octombrie 2015, § 154). Astfel, principiul preciziei legii aplicabile urmăreşte ca persoanele să cunoască dinainte comportamentele de la care trebuie să se abţină şi consecinţele la care se expun dacă se fac vinovaţi de comiterea lor, fapt care presupune ca faptele ilicite să fie definite clar, fără dificultăţi de ordin sintactic şi pasaje obscure, astfel încât persoanele să poată cunoaşte cu un grad rezonabil de previzibilitate acţiunile sau inacţiunile care le angajează răspunderea penală.

26. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că, din cauza caracterului general al actelor legislative, modul de redactare a acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Se recurge adesea la categorii generale, nu la liste exhaustive. Utilizarea unei asemenea tehnici legislative nu este suficientă pentru a conduce la incompatibilitatea dispoziţiilor legale cu articolul 7 din Convenţie, în măsura în care acestea se dovedesc suficient de clare în marea majoritate a cazurilor (a se vedea, în special, Cantoni v. Franţa, 15 noiembrie 1996, §§ 31 şi 32).

27. Pentru că aceste consideraţii sunt, de asemenea, valabile, prin prisma articolului 22 din Constituţie, trebuie să se considere că alegerea făcută de legislator de a recurge, în dispoziţiile contestate de către autor, la noţiuni ca “spionaj” nu poate constitui, în sine, o încălcare a principiului preciziei legii aplicabile. Această concluzie este susţinută de faptul că previzibilitatea legii nu exclude recurgerea la o consiliere juridică adecvată pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele care pot rezulta dintr-un anumit act (a se vedea, de exemplu, Öcalan v. Turcia, 18 martie 2014, § 174). Acesta este cazul noţiunii de “spionaj”, care este reglementată de articolul 338 din Codul penal, fiind incidentă în cazul comiterii spionajului de către un cetăţean al Republicii Moldova. În plus, sfera de aplicare a noţiunii de spionaj este reglementată şi la articolul 7 din Legea nr.753 din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Potrivit acestui articol, constituie spionaj fapta de transmitere a informaţiilor ce constituie secret de stat altor state, precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale.

28. Totodată, Curtea menţionează că, potrivit articolului 121 din Codul penal, prin secret de stat se înţeleg informaţiile definite astfel prin Legea nr.245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat. Această Lege defineşte la articolul 1 secretul de stat ca fiind informaţiile protejate de stat în domeniul apărării naţionale, economiei, ştiinţei şi tehnicii, relaţiilor externe, securităţii statului, asigurării ordinii de drept şi activităţii autorităţilor publice, a căror divulgare neautorizată sau pierdere este de natură să aducă atingere intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova.

29. În aceste împrejurări, Curtea consideră că nu se poate pretinde că noţiunea de “spionaj” este lipsită de claritate.

30. În fine, pentru consolidarea considerentelor sale, Curtea menţionează că în hotărârea Moiseyev v. Rusia, din 9 octombrie 2008, Curtea Europeană a menţionat că prevederile legii penale ruse care incriminează fapta de spionaj nu prezintă vicii din perspectiva standardului calităţii legii. Curtea a considerat că consecinţele nerespectării acestei legi erau previzibile în mod adecvat, nu numai cu ajutorul consultanţei juridice de specialitate, ci şi al bunului-simţ. Mai mult, Curtea Europeană a reamintit că interpretarea câmpului de aplicare al unei infracţiuni de o manieră compatibilă cu esenţa acelei infracţiuni trebuie considerată, de regulă, ca fiind previzibilă. Prin urmare, Curtea Europeană a conchis că nu a fost încălcat articolul 7 al Convenţiei (a se vedea § 241).

31. Aşadar, pornind de la aceste premise, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a noţiunii de “spionaj” din alineatul (1) al articolului 337 din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ridicată de către dl avocat Gheorghe Malic, în dosarul nr.1a-941/2018, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.