Documentul final din 09.09.83 al Reuniunii de la Madrid a reprezentanţilor Statelor participante la C.S.C.E.

Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.707-XII din 10.09.91 Documentul final al Reuniunii de la Madrid a reprezentanţilor Statelor participante la C.S.C.E. din 09.09.1983 * * * Publicat în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.262 (11.11.1980 - 9.09.1983) Reprezentanţii statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa s-au întrunit la Madrid de la 11 noiembrie 1980 la 9 septembrie 1983, conform prevederilor Actului final referitoare la "Urmările Conferinţei", precum şi pe baza celorlalte documente pertinente adoptate în cursul procesului C.S.C.E. Participanţii au ascultat, la 12 noiembrie 1980, o alocuţiune a Primului ministru spaniol. Au fost făcute declaraţii de deschidere de către toţi şefii delegaţiilor, printre care au fost miniştri şi adjuncţi ai miniştrilor afacerilor externe ai unor state participante. Unii miniştri ai afacerilor externe au luat, de asemenea, cuvîntul în etape ulterioare. Au luat cuvîntul reprezentanţii Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E. /O.N.U.) şi UNESCO. Au luat cuvîntul, de asemenea, reprezentanţii următoarelor state mediteraneene neparticipante: Algeria, Egipt, Israel, Maroc şi Tunisia. Reprezentanţii statelor participante au subliniat înalta semnificaţie politică a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa şi la procesul iniţiat de aceasta, precum şi a căilor şi mijloacelor pe care aceasta le oferă statelor de a continua eforturile lor pentru creşterea securităţii, dezvoltarea cooperării şi întărirea înţelegerii reciproce în Europa. Ele au reafirmat, prin urmare, angajamentul lor faţă de procesul C.S.C.E. şi au subliniat importanţa aplicării tuturor prevederilor şi a respectării tuturor principiilor Actului final de către fiecare dintre ele, ca fiind esenţiale pentru dezvoltarea acestui proces. Totodată, ele au subliniat importanţa pe care o acordă securităţii şi unei destinderi reale, deplîngînd, în acelaşi timp, deteriorarea situaţiei internaţionale intervenită după Reuniunea de la Belgrad din 1977. În consecinţă, statele participante au convenit că trebuie depuse noi eforturi pentru a da efect deplin Actului final prin acţiuni concrete şi unilaterale, bilaterale şi multilaterale, în vederea restabilirii încrederii între statele participante, ceea ce ar permite o îmbunătăţire substanţială a relaţiilor lor reciproce. Ele au apreciat că viitorul procesului C.S.C.E. impune realizarea de progrese echilibrate în toate capitolele Actului final. În conformitate cu mandatul prevăzut în Actul final şi cu ordinea de zi a Reuniunii de la Madrid, reprezentanţii statelor participante au procedat la un schimb de vederi aprofundat privind aplicarea prevederilor Actului final şi îndeplinirea sarcinilor fixate de Conferinţă şi, în contextul problemelor de care acesta s-a ocupat, asupra adîncirii relaţiilor lor reciproce, îmbunătăţirii securităţii şi dezvoltării cooperării în Europa şi dezvoltării procesului destinderii în viitor. S-a confirmat că schimbul de vederi aprofundat constituie, prin el însuşi o contribuţie de valoare în direcţia realizării obiectivelor stabilite de C.S.C.E. În acest context, s-a convenit că aceste obiective pot fi atinse numai prin aplicarea continuă, în mod unilateral, bilateral şi multilateral, a tuturor prevederilor şi prin respectarea tuturor principiilor Actului final. În cursul acestui schimb de vederi au fost exprimate opinii diferite şi uneori contradictorii asupra de aplicare, pînă în prezent, a Actului final de către statele participante. Deşi s-a constatat un anumit progres, s-a exprimat preocuparea faţă de deficienţele serioase constatate în aplicarea acestui document. Au fost exprimate aprecieri critice, din puncte de vedere diferite în legătură cu aplicarea şi respectarea principiilor Actului final. În cursul acestei evaluări, au fost deplînse violările grave ale unora dintre aceste principii. De aceea, statele participante, reprezentate uneori la un nivel mai înalt, au considerat necesar să declare, în diferite etape ale Reuniunii, că stricta aplicare şi respectare a acestor principii, sub toate aspectele lor, sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea relaţiilor reciproce între statele participante. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea ca relaţiile statelor participante cu toate celelalte state să se desfăşoare în spiritul acestor principii. A fost exprimată îngrijorarea faţă de a continua lipsa de încredere între statele participante. A fost exprimată, de asemenea, preocuparea faţă de extinderea terorismului. Aplicarea prevederilor Actului final referitoare la măsurile de creştere a încrederii, cooperarea în domeniile economiei, ştiinţei şi tehnologiei şi mediului înconjurător, precum şi la cooperarea în domeniul umanitar şi în alte domenii a fost discutată aprofundat. S-a apreciat că numeroasele posibilităţi oferite de Actul final nu au fost suficient folosite. Au fost, de asemenea, discutate chestiunile privind securitatea şi cooperarea în Mediterană. Statele participante au reafirmat angajamentul lor de a continua procesul C.S.C.E., aşa cum a fost convenit în capitolul "Urmările Conferinţei" din Actul final. Reprezentanţii statelor participante au luat notă de rapoartele reuniunilor de experţi şi "Forumului ştiinţific", şi în cursul dezbaterilor, au luat în consideraţie rezultatele acestor reuniuni. Reprezentanţii statelor participante au examinat toate propunerile prezentate privind problemele de mai sus şi au convenit următoarele: Probleme privind securitatea în Europa Statele participante exprimă hotărîrea lor: - de a depune noi eforturi pentru a face ca destinderea să fie un proces efectiv şi tot mai viabil şi mai cuprinzător, cu caracter universal, aşa cum s-au angajat prin Actul final; - de a căuta soluţii, prin mijloace paşnice, problemelor nerezolvate; - de a îndeplini, în mod constant, toate prevederile Actului final şi, în special, de a respecta şi pune în practică, strict şi fără rezervă, toate cele zece principii conţinute în Declaraţia privind principiile care guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante, independent de sistemul lor politic, economic sau social, precum şi de mărimea, poziţia geografică sau nivelul lor de dezvoltare economică, inclusiv angajamentul lor de a desfăşura relaţiile lor cu toate celelalte state în spiritul acestor principii; - de a dezvolta relaţiile de cooperare, prietenie şi încredere reciprocă, abţinîndu-se de la orice acţiune care, fiind contrară Actului final, ar putea afecta asemenea relaţii; - de a încuraja eforturile autentice pentru aplicarea Actului final; - de a depune eforturi reale pentru îngrădirea acumulării crescînde de armamente, precum şi pentru întărirea încrederii şi securităţii şi promovarea dezarmării. Principiile Ele reafirmă hotărîrea lor de a respecta şi aplica pe deplin aceste principii şi, în consecinţă de a promova prin toate mijloacele, atît în drept, cît şi în practică, întărirea eficacităţii acestora. Ele consideră că un asemenea mijloc ar putea fi acela de a da expresie legislativă - în forme corespunzătoare practicii şi procedurilor specifice fiecărei ţări - celor zece principii conţinute în Actul final. Ele recunosc că este important ca tratatele şi înţelegerile încheiate de statele participante să reflecte şi să fie în concordanţă cu principiile pertinente şi, cînd este cazul, să facă referiri la acestea. Statele participante reafirmă necesitatea ca nerecurgerea la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei, ca normă a vieţii internaţionale, să fie strict şi efectiv respectată. În acest scop, ele subliniază îndatorirea lor, potrivit prevederilor corespunzătoare ale Actului final, de a acţiona în consecinţă. Statele participante condamnă terorismul, inclusiv terorismul în relaţiile internaţionale, ca punînd în pericol sau decid la pierderea de vieţi inocente, sau primejduind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, şi subliniază necesitatea adoptării de măsuri hotărîte pentru combaterea acestuia. Ele îşi exprimă hotărîrea de a lua măsuri eficiente pentru prevenirea şi eliminarea actelor de terorism, atît la nivel naţional, cît şi prin cooperarea internaţională, inclusiv prin acorduri bilaterale şi multilaterale corespunzătoare, şi în consecinţă, de a lărgi şi întări cooperarea reciprocă pentru a combate asemenea acte. Ele convin să procedeze astfel în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, Declaraţia asupra principiilor dreptului internaţional privind relaţiile prieteneşti şi cooperarea între state şi Actul final de la Helsinki. În contextul luptei împotriva actelor de terorism, ele vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni ca teritoriile lor să fie folosite pentru pregătirea, organizarea sau desfăşurarea de activităţi teroriste, inclusiv acele activităţi care sunt îndreptate împotriva altor state participante sau a cetăţenilor lor. Aceasta include, de asemenea, măsuri de interzicere - pe teritoriile lor - a activităţilor ilegale ale unor persoane, grupuri şi organizaţii care instigă, organizează sau se angajează în pregrupuri şi organizaţii care instigă, organizează sau se angajează în pregătirea actelor de terorism. Statele participante confirmă că se vor abţine de a da asistenţă directă sau indirectă activităţilor teroriste, subversive sau altor activităţi îndreptate spre înlăturarea prin violenţă a regimului dintr-un alt stat participant. În consecinţă, ele se vor abţine, între altele, de la a finanţa, încuraja, instiga sau tolera orice asemenea activităţi. Ele îşi exprimă hotărîrea de a face totul pentru a asigura securitatea necesară tuturor reprezentanţilor oficiali şi persoanelor care participă pe teritoriile lor la activităţile care ţin de domeniul relaţiilor diplomatice, consulare sau alte relaţii oficiale. Ele subliniază că toate statele participante recunosc în Actul final semnificaţia universală a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, a căror respectare este un factor esenţial pentru pacea, dreptatea şi bunăstarea necesare asigurării dezvoltării de relaţii prieteneşti şi de cooperare între ele ca şi între toate statele. Statele participante subliniază hotărîrea lor de a promova şi încuraja exercitarea efectivă a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale - care decurg toate din demnitatea inerentă a persoanei umane şi sunt esenţiale pentru dezvoltarea sa liberă şi plenară - şi de a asigura realizarea de progrese constante şi reale, în conformitate cu Actul final, în scopul dezvoltării continue în acest domeniu, în toate statele participante, indiferent de sistemul lor politic, economic şi social. Ele subliniază, de asemenea, hotărîrea lor de a dezvolta legile şi reglementările lor în domeniul drepturilor civile, politice, economice, sociale, culturale şi ale altor drepturi ale omului şi libertăţi fundamentale; ele subliniază, totodată, hotărîrea lor de a asigura exercitarea efectivă a acestor drepturi şi libertăţi. Ele reamintesc dreptul individului de a cunoaşte şi a acţiona în legătură cu drepturile şi îndatoririle sale din domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, aşa cum sunt cuprinse în Actul final, şi vor întreprinde în ţările lor respective acţiunile necesare pentru asigurarea efectivă a acestui drept. Statele participante reafirmă că ele vor recunoaşte, vor respecta şi, în plus, sunt de acord să întreprindă acţiunile necesare pentru a asigura libertatea individului de a profesa şi practica, singur, sau în comun cu alţii, o religie sau o credinţă, acţionînd în conformitate cu preceptele propriei sale conştiinţe. În acest context, ele vor consulta, ori cîte ori este necesar, cultele, instituţiile şi organizaţiile religioase care acţionează în cadrul constituţional al ţărilor lor respective. Ele vor examina favorabil cererile comunităţilor religioase ale credincioşilor care practică sau sunt dispuşi să practice credinţa lor în cadrul constituţional al statelor lor, de a li se acorda statutul prevăzut în ţările respective pentru culte, instituţii şi organizaţii religioase. Ele subliniază, de asemenea, importanţa progreselor constante în asigurarea respectării şi a exercitării efective a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale, precum şi în protejarea intereselor lor legitime, aşa cum prevede Actul final. Ele au subliniat importanţa asigurării de drepturi egale pentru bărbat şi femeie: în consecinţă, ele au convenit să ia toate măsurile necesare pentru a promova participarea efectiv egală a bărbaţilor şi femeilor la viaţa politică, economică, socială şi culturală. Statele participante vor asigura dreptul muncitorilor de a crea şi de a adera liber la sindicate, dreptul sindicatelor de a exercita liber activităţile lor şi alte drepturi, aşa cum sunt enunţate în instrumentele internaţionale corespunzătoare. Ele iau notă de faptul că aceste drepturi vor fi exercitate cu respectarea legilor statului şi în conformitate cu obligaţiile statului decurgînd din dreptul internaţional. Ele vor încuraja, în mod corespunzător, contactele şi comunicările directe între astfel de sindicate şi reprezentanţii lor. Ele reafirmă că guvernele, instituţiile, organizaţiile şi persoanele au un rol corespunzător şi pozitiv de jucat, contribuind la realizarea scopurilor mai sus menţionate ale cooperării lor. Ele reafirmă semnificaţia deosebită a Declaraţiei universale a drepturilor omului a Pactelor internaţionale privind drepturile omului şi a altor instrumente internaţional corespunzătoare pentru eforturile lor comune şi separate de a stimula şi dezvolta respectul universal pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului; ele cheamă toate statele participante să acţioneze în conformitate cu aceste instrumente internaţionale şi cheamă acele state participante care nu au făcut-o încă să examineze posibilitatea de a adera la aceste pacte. Ele sunt de acord să examineze favorabil folosirea meselor rotunde bilaterale, organizate pe o bază voluntară între delegaţii stabilite de fiecare stat participant, pentru a discuta probleme privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în conformitate cu o ordine de zi convenită, într-un spirit de respect reciproc, în vederea realizării unei înţelegeri şi a unei cooperări mai mari, bazate pe prevederile Actului final. Ele hotărăsc să convoace o reuniune de experţi ai statelor participante în chestiuni privind respectarea, în statele lor, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, sub toate aspectele, aşa cum sunt enunţate în Actul final. La invitaţia Guvernului Canadei, reuniunea de experţi va avea loc la Ottawa, cu începere de la 7 mai 1985. Ea va elabora concluzii şi recomandări pentru a fi înaintate guvernelor tuturor statelor participante. Reuniunea va fi precedată de o reuniune pregătitoare, care, la invitaţia Guvernului Canadei, va avea loc la Ottawa, cu începere de la 23 aprilie 1985. În conformitate cu recomandarea conţinută în Raportul Reuniunii de experţi de la Montreux, o altă reuniune de experţi ai statelor participante va fi convocată, la invitaţia Guvernului Greciei. Ea va avea loc la Atena şi va începe la 21 martie 1984, în scopul de a continua, pe baza Actului final, examinarea unei metode general-acceptabile de soluţionare paşnică a diferendelor, vizînd completarea metodelor existente. Reuniunea va lua în consideraţie abordarea comună propusă în Raportul menţionat mai sus. Reamintind dreptul oricărui stat participant de a aparţine sau nu la organizaţii internaţionale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi sau nu parte la tratate de alianţă, şi de asemenea, dreptul la neutralitate, statele participante iau notă de declaraţia Guvernului Maltei, în care se declară că, drept o contribuţie efectivă la destindere, pace şi securitate în regiunea mediteraneană, Republica Malta este un stat neutru, care aderă la o politică de nealiniere. Ele cheamă toate statele să respecte această declaraţie. Conferinţa pentru măsuri de încredere şi securitate şi pentru dezarmare în Europa Statele participante, Reamintind prevederile Actului final în conformitate cu care ele recunosc interesul lor pentru eforturile îndreptate spre reducerea confruntării militare şi promovarea dezarmării, Au convenit să convoace o Conferinţă pentru măsuri de încredere şi securitate şi pentru dezarmare în Europa. Scopul Conferinţei, ca o parte integrantă şi substanţială a procesului multilateral iniţiat de Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, cu participarea tuturor statelor semnatare ale Actului final, este de a întreprinde, în etape, acţiuni noi, eficiente şi concrete destinate să realizeze progrese în întărirea încrederii şi securităţii şi în înfăptuirea dezarmării, astfel încît să se dea efect şi expresie îndatoririi statelor de a se abţine de la ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei în relaţiile lor reciproce. Astfel, Conferinţa va începe un proces a cărui primă etapă va fi consacrată negocierii şi adoptării unui ansamblu de măsuri de creştere a încrederii şi securităţii reciproc complementare, destinate să reducă riscul confruntării militare în Europa. Prima etapă a Conferinţei va avea loc la Stockholm, cu începere de la 17 ianuarie 1984. Pe baza egalităţii în drepturi, echilibrului şi reciprocităţii, respectului egal pentru interesele de securitate ale tuturor statelor participante la C.S.C.E. şi a obligaţiilor lor respective privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii şi dezarmare în Europa, aceste măsuri de creştere a încrederii şi securităţii vor acoperi întreaga Europă, precum şi zona maritimă şi spaţiul aerian adiacente. Ele vor fi semnificative din punct de vedere militar şi obligatorii din punct de vedere politic şi vor fi însoţite de forme adecvate de verificare, corespunzătoare conţinutului lor. În ceea ce priveşte zona maritimă şi spaţiul aerian adiacente, măsurile vor fi aplicabile activităţilor militare ale tuturor statelor participante, care au loc în zona respectivă, ori de cîte ori aceste activităţi afectează securitatea în Europa şi constituie o parte a activităţilor care se desfăşoară în întreaga Europă, aşa cum este specificat mai sus şi pe care ele vor fi de acord să le notifice. Specificaţiile necesare vor fi făcute în cursul negocierilor purtate la Conferinţă cu privire la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii. Nimic din definiţia zonei dată mai sus nu va diminua obligaţiile deja asumate prin Actul final. Măsurile de creştere a încrederii şi securităţii care vor fi convenite la conferinţă vor fi, de asemenea, aplicabile în toate zonele acoperite de oricare din prevederile Actului final referitoare la măsurile de încredere şi anumite aspecte ale securităţii şi dezarmării. Prevederile stabilite de negociatori vor intra în vigoare în formele şi conform procedurilor care vor fi convenite de Conferinţă. Avînd în vedere scopul Conferinţei menţionat mai sus, următoarea reuniune a statelor participante la C.S.C.E. , care va avea loc la Viena, cu începere de la 4 noiembrie 1986, va evalua progresele realizate în cursul primei faze a Conferinţei. Avînd în vedere prevederile corespunzătoare al Actului final şi în urma examinării rezultatelor obţinute de prima fază a Conferinţei şi de asemenea, în lumina altor negocieri relevante asupra securităţii şi dezarmării care afectează Europa, o viitoare reuniune C.S.C.E. va examina căile şi paşii corespunzători pe care trebuie să-i întreprindă statele participante pentru continuarea eforturilor lor vizînd securitatea şi dezarmarea în Europa, inclusiv problema completării mandatului actual pentru următoarea fază a Conferinţei pentru măsuri de încredere şi securitate şi pentru dezarmare în Europa. O reuniune pregătitoare, avînd ca sarcină stabilirea ordinii de zi, a calendarului şi a altor modalităţi de organizare pentru prima fază a Conferinţei, va avea loc la Helsinki, cu începere de la 25 octombrie 1983. Durata sa nu va depăşi trei săptămîni. Regulile de procedură, metodele de lucru şi baremul de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. vor fi aplicate, mutatis mutandis, la Conferinţă şi la reuniunea pregătitoare menţionată în paragraful precedent. Serviciile secretariatului tehnic vor fi asigurate de ţara gazdă. Cooperarea în domeniile economiei, ştiinţei şi tehnicii şi mediului înconjurător Statele participante consideră că aplicarea tuturor prevederilor Actului final şi respectarea deplină a principiilor privind relaţiile dintre ele enunţate în acesta sunt o bază esenţială pentru dezvoltarea cooperării între ele în domeniile economiei, ştiinţei şi tehnologiei şi mediului înconjurător. În acelaşi timp, ele reafirmă convingerea lor conform căreia cooperarea în aceste domenii contribuie la întărirea păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. În acest spirit, ele reafirmă hotărîrea lor de a continua şi intensifica o astfel de cooperare între ele, indiferent de sistemul lor economic şi social. Statele participante confirmă interesul lor de a promova condiţii favorabile corespunzătoare, în vederea dezvoltării în continuare a comerţului şi cooperării industriale între ele, îndeosebi prin aplicarea deplină a tuturor prevederilor capitolului doi din Actul final, astfel încît să se folosească mai mult posibilităţile create de potenţialul lor economic ştiinţific şi tehnic. În acest context şi luînd în considerare eforturile deja întreprinse pe plan unilateral, bilateral şi multilateral în vederea depăşirii obstacolelor de orice natură din calea comerţului, ele reafirmă intenţia lor de a depune noi eforturi menite să reducă sau să elimine progresiv obstacolele de orice natură din calea dezvoltării comerţului. Avînd în vedere activităţile deja întreprinse de Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) în domeniul obstacolelor de orice natură din calea comerţului, ele recomandă ca lucrările viitoare pe această temă să fie orientate îndeosebi spre identificarea acestor obstacole şi examinarea lor, în scopul găsirii de mijloace pentru reducerea sau eliminarea lor progresivă, pentru a contribui la dezvoltarea armonioasă a relaţiilor lor economice. Pe baza prevederilor Actului final referitoare la contactele şi facilităţile de afaceri, statele participante declară intenţia lor de a depune eforturi pentru a permite desfăşurarea mai eficientă şi mai rapidă a negocierilor şi activităţilor de afaceri şi de a continua să creeze condiţii care să înlesnească, în toate etapele tranzacţiilor, contacte mai strînse între reprezentanţi şi experţi ai firmelor vînzătoare, pe de o parte, şi ai firmelor cumpărătoare şi beneficiare, pe de altă parte. Ele vor favoriza, de asemenea, alte forme de contacte operaţionale între vînzători şi beneficiari, cum sunt ţinerea de simpozioane şi demonstraţii tehnice şi cursuri de calificare sau reciclare, după vînzarea produselor pentru personalul tehnic al firmelor şi organizaţiilor care folosesc produsele. Ele au convenit, de asemenea, să ia măsuri pentru a dezvolta şi îmbunătăţi în continuare facilităţile şi condiţiile de lucru ale reprezentanţilor firmelor şi organizaţiilor străine de pe teritoriul lor, inclusiv facilităţile de telecomunicaţii pentru reprezentanţii acestor firme şi organizaţii precum şi să dezvolte aceste facilităţi şi altele pentru personalul rezident temporar, inclusiv pentru personalul folosit pe teren. Ele vor depune în continuare eforturi pentru a lua măsuri în vederea urgentării, pe cît posibil, a procedurilor de înregistrare a reprezentanţilor şi birourilor firmelor străine, precum şi pentru acordarea vizelor de intrare a oamenilor de afaceri. Statele participante declară intenţia lor de a asigura publicarea şi difuzarea regulată, cît mai repede posibil, a informaţiilor economice şi comerciale, reunite într-o formă care să faciliteze aprecierea posibilităţilor de piaţă şi, astfel să contribuie în mod efectiv la procesul de dezvoltare a comerţului internaţional şi cooperării industriale. În acest scop şi în vederea realizării în continuare de progrese spre atingerea obiectivelor enunţate în prevederile corespunzătoare ale Actului final, ele intenţionează să intensifice eforturile lor pentru îmbunătăţirea comparabilităţii, ariei de cuprindere şi clarităţii statisticilor lor economice şi comerciale, îndeosebi prin adoptarea, acolo unde este necesar, a următoarelor măsuri: prezentarea statisticilor lor economice şi comerciale, împreună cu indicatori sintetici definiţi în mod corespunzător, bazaţi, atunci cînd este posibil, pe valori constante; publicarea datelor statistice intermediare, atunci cînd este posibil, din punct de vedere tehnic, cel puţin trimestrial; publicarea datelor lor statistice suficient de detaliat, pentru a se atinge obiectivele menţionate mai sus, în special folosind pentru statisticile lor de comerţ exterior o defalcare pe articole, care să permită identificarea diferitelor produse în scopul analizei pieţei; depunerea de eforturi pentru ca statisticile lor economice şi comerciale să nu fie mai puţin cuprinzătoare decît cele publicate anterior de statul respectiv. Ele exprimă, de asemenea, dorinţa lor de a coopera în vederea încheierii în curînd a lucrărilor în curs în organismele corespunzătoare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite privind armonizarea şi comparabilitatea nomenclaturilor statistice. Statele participante recunosc, totodată utilitatea de a face, prin mijloace corespunzătoare, uşor disponibile şi firmelor din ţările lor, informaţiile economice şi comerciale existente în alte state participante. Statele participante, conştiente de necesitatea de a îmbunătăţi în continuare, condiţiile care să ducă la o funcţionare mai eficientă a instituţiilor şi firmelor care activează în domeniul marketing-ului, vor promova un schimb mai activ de cunoştinţe şi tehnici necesare pentru realizarea unui marketing eficient şi vor încuraja dezvoltarea de relaţii mai intense între asemenea instituţii şi firme. Ele sunt de acord să folosească deplin posibilităţile oferite de C.E.E./O.N.U. pentru dezvoltarea în continuare a cooperării lor în acest domeniu. Statele participante notează frecvenţa crescîndă în relaţiile lor economice a tranzacţiilor prin compensaţie, în toate formele lor. Ele recunosc că aceste; tranzacţii, încheiate pe o bază, reciproc acceptabilă, pot juca un rol util. În acelaşi timp, ele recunosc că pot apărea probleme prin legătura stabilită în asemenea tranzacţii între cumpărări şi vînzări. Luînd în consideraţie studiile deja efectuate de C.E.E/O.N.U. în acest domeniu, ele recomandă ca lucrările viitoare pe această temă să fie orientate îndeosebi spre identificarea unor asemenea probleme şi examinarea căilor de soluţionare a lor în scopul de a contribui la dezvoltarea armonioasă a relaţiilor economice. Statele participante recunosc că extinderea cooperării industriale pe baza interesului lor reciproc şi motivată de considerente economice, poate contribui la dezvoltarea şi diversificarea în continuare a relaţiilor lor economice şi la o mai largă utilizare a tehnologiei moderne. Ele notează rolul util pe care îl pot avea acordurile bilaterale de cooperare economică, industrială şi tehnică, inclusiv, acolo unde este cazul, acordurile pe termen lung. Ele exprimă, de asemenea, dorinţa lor de a promova condiţii favorabile pentru dezvoltarea cooperării industriale între organizaţii, întreprinderi şi firme competente. În acest scop şi pentru a facilita identificarea de noi posibilităţi de proiecte de cooperare industrială, ele recunosc că este de dorit să se dezvolte şi să se îmbunătăţească în continuare condiţiile pentru activităţile comerciale şi să se schimbe informaţii economice şi comerciale între organizaţii, întreprinderi şi firme competente, inclusiv firme mici şi mijlocii. Ele notează, de asemenea, că, dacă este în interesul reciproc al partenerilor potenţiali, pot fi avute în vedere noi forme de cooperare industrială, inclusiv acelea cu organizaţii, întreprinderi şi firme din ţări terţe. Ele recomandă ca C.E.E./O.N.U. să continue să acorde o atenţie deosebită activităţilor sale din domeniul cooperării industriale, între altele prin orientarea eforturilor sale spre examinarea căilor de promovare a condiţiilor favorabile de dezvoltare a cooperării în acest domeniu, inclusiv prin organizarea de simpozioane şi seminare. Statele participante declară disponibilitatea lor de a continua eforturile vizînd o mai largă participare a întreprinderilor mici şi mijlocii la comerţ şi la cooperare industrială. Conştiente de problemele care afectează în special aceste întreprinderi, statele participante vor depune eforturi pentru îmbunătăţirea, în continuare, a condiţiilor menţionate în paragrafele anterioare, în vederea facilitării activităţilor acestor întreprinderi în domeniile de mai sus. Statele participante recomandă, totodată, ca C.E.E./O.N.U. să dezvolte studiile sale speciale referitoare la aceste probleme. Ţările participante recunosc importanţa crescîndă a cooperării în domeniul energiei, între altele, aceea pe termen lung, pe bază bilaterală şi multilaterală. Salutînd rezultatele obţinute pînă în prezent prin asemenea eforturi şi îndeosebi lucrările C.E.E./O.N.U. ele au exprimat sprijinul lor pentru continuarea cooperării desfăşurată de consilierii principali în domeniul energiei din ţările membre C.E.E./O.N.U., vizînd îndeplinirea tuturor obiectivelor mandatului lor. Statele participante reafirmă interesul lor în reducerea şi prevenirea obstacolelor tehnice din calea comerţului şi salută cooperarea crescîndă în acest domeniu, între altele, activitatea reprezentanţilor guvernamentali responsabili cu politicele de standardizare în cadrul C.E.E./O.N.U. Ele vor încuraja încheierea de aranjamente internaţionale privind certificarea, care să acopere, acolo unde este cazul, acceptarea reciprocă a sistemelor de certificare, sub rezerva unor garanţii reciproc acceptabile. Statele participante recomandă luarea de măsuri corespunzătoare pentru a facilita folosirea arbitrajului şi lărgirea cîmpului său de aplicare, ca un instrument de soluţionare a litigiilor din domeniul comerţului şi cooperării industriale internaţionale. Ele recomandă îndeosebi aplicarea prevederilor Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, din 1958, precum şi o recurgere mai largă la regulile de arbitraj elaborate de Comisia Naţiunilor Unite pentru dreptul comercial internaţional. Ele recomandă, de asemenea, ca, pe baza prevederilor Actului final, părţilor să li se permită libertatea de alegere a arbitrilor şi a locului de arbitraj, inclusiv alegerea arbitrilor şi a locului de arbitraj într-o ţară terţă. Statele participante recunosc rolul important al programului ştiinţific şi tehnic în dezvoltarea economică şi socială a tuturor ţărilor, în special a acelora care sunt în curs de dezvoltare din punct de vedere economice. Luînd în consideraţie obiectivele pe care ţările sau instituţiile respectiv le urmăresc în relaţiile lor bilaterale şi multilaterale, ele subliniază importanţa de a dezvolta în continuare, pe baza avantajului reciproc şi pe bază de acorduri şi alte aranjamente, formele şi metodele de cooperare în domeniul ştiinţei şi tehnologiei prevăzute în Actul final, aşa cum sunt programele internaţionale şi proiectele de cooperare, folosind de asemenea, diferite forme de contacte, inclusiv contacte directe şi individuale între oameni de ştiinţă şi specialişti precum şi contacte şi comunicaţii între organizaţii, instituţii şi întreprinderi ştiinţifice şi tehnologice. În acest context, ele recunosc valoarea unui schimb îmbunătăţit şi a difuzării de informaţii privind progresele ştiinţifice şi tehnice, ca un mijloc de a facilita, pe baze reciproc avantajoase studiul şi transferul cuceririlor ştiinţifice şi tehnice, precum şi accesul la acestea, în domeniile de cooperare convenite între părţile interesate. Statele participante recomandă ca în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, C.E.E./O.N.U. să acorde atenţia necesară, prin căi şi mijloace corespunzătoare, elaborării de studii şi proiecte practice pentru dezvoltarea cooperării între ţările membre. Totodată, statele participante, conştiente de partea corespunzătoare din raportul "Forumului ştiinţific", convin să încurajeze dezvoltarea cooperării ştiinţifice în domeniul agriculturii, la nivel bilateral, multilateral şi subregional, între altele, în scopul îmbunătăţirii raselor de animale şi soiurilor de plante şi al asigurării folosirii optime şi conservării resurselor de apă. În acest scop, ele vor promova în continuare cooperarea între instituţiile şi centrele de cercetări din ţările lor, prin schimburi de informaţii, realizarea de programe comune de cercetare, organizarea de reuniuni între oameni de ştiinţă şi specialişti şi alte metode. Statele participante invită C.E.E./O.N.U. şi alte organizaţii internaţionale competente să spijine realizarea acestor activităţi şi să examineze posibilităţile de a asigura un schimb mai larg de informaţii ştiinţifice şi tehnologice în domeniul agriculturii. Statele participante salută cu satisfacţie paşii importanţi întreprinşi pentru întărirea cooperării în domeniul mediului înconjurător în cadrul C.E.E./O.N.U., inclusiv Reuniunea ministerială asupra protecţiei mediului (13-16 noiembrie 1979). Luînd în considerare în mod corespunzător lucrările întreprinse sau avute în vedere în alte organizaţii internaţionale competente, ele recomandă continuarea eforturilor în acest domeniu, inclusiv între altele: - acordarea de prioritate aplicării efective a prevederilor Rezoluţiei asupra poluării atmosferice pe distanţe lungi, dincolo de frontiere, adoptată la Reuniunea ministerială; - ratificarea, în viitorul apropiat, a Convenţiei asupra poluării atmosferice pe distanţe lungi dincolo de frontiere, semnată la Reuniunea ministerială; - aplicarea recomandărilor conţinute în Declaraţia privind tehnologiile cu coeficient redus de deşeuri sau fără deşeuri şi reintroducerea; - aplicarea Deciziei B şi C a celei de-a XXXV-a Sesiuni a C.E.E./O.N.U. referitoare la Declaraţia privind politica de prevenire şi control a poluării apelor, inclusiv a poluării dincolo de frontiere; - sprijinirea realizării programului de lucru al C.E.E./O.N.U. referitor la protecţia mediului înconjurător, inclusiv, între altele, a lucrărilor în curs în domeniul protecţiei florei şi faunei. În contextul prevederilor Actului final referitoare la forţa de muncă migrantă în Europa, statele participante notează că evoluţiile recente din economia mondială au afectat situaţia muncitorilor migranţi. În legătură cu aceasta, statele participante exprimă dorinţa lor ca ţările de primire şi ţările de origine, călăuzite de spiritul interesului reciproc şi al cooperării, să intensifice contactele lor în vederea îmbunătăţirii în continuare, a situaţiei generale a muncitorilor migranţi şi a familiilor acestora, între altele, pentru protejarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor lor economice, sociale şi culturale, ţinînd seama îndeosebi de problemele speciale ale migranţilor din generaţia a doua. Ele vor depune eforturi, de asemenea, pentru asigurarea sau promovarea, atunci cînd există cereri rezonabile, a predării limbii şi culturii ţărilor de origine. Statele participante recomandă ca, printre măsurile menite să faciliteze reintegrarea socială şi economică a muncitorilor migranţi care revin în ţara lor, să se asigure, prin mijloace legislative corespunzătoare sau acorduri reciproce, plata pensiilor, aşa cum au fost obţinute sau stabilite în cadrul sistemului de asigurări sociale, la care aceşti muncitori au fost admişi în ţara de primire. Statele participante recunosc, de asemenea, importanţa promovării schimbului de informaţii şi experienţă referitor la formarea personalului administrativ pentru dezvoltarea lor economică. În acest scop, ele recomandă organizarea - în cadrul corespunzător existent şi cu ajutorul organizaţiilor interesate, cum [sunt] C.E.E./O.N.U. şi Organizaţia Internaţională a Muncii - a unui simpozion pentru persoanele responsabile din unităţi şi instituţii specializate în formarea personalului de conducere pentru administraţie şi întreprinderi, în vederea efectuării unui schimb de informaţii privind problemele şi metodele de pregătire, a comparării experienţelor şi a încurajării dezvoltării relaţiilor între centrele respective. Statele participante salută contribuţia pozitivă a C.E.E./O.N.U. la aplicarea multilaterală a prevederilor Actului final referitoare la cooperarea în domeniile economiei, ştiinţei şi tehnologiei şi mediului înconjurător. Conştiente de potenţialul C.E.E./O.N.U. de a intensifica cooperarea în aceste domenii, ele recomandă folosirea deplină a mecanismelor şi resurselor existente în scopul continuării şi consolidării aplicării prevederilor corespunzătoare ale Actului final în interesul ţărilor membre, inclusiv al acelora din regiunea C.E.E./O.N.U. care din punct de vedere economic sunt ţări în curs de dezvoltare. Statele participante, avînd în vedere dorinţa lor exprimată în prevederile Actului final, reafirmă hotărîrea fiecăruia din ele de a promova relaţii economice internaţionale stabile şi echitabile, în interesul reciproc al tuturor statelor şi, în acest spirit, de a participa în mod echitabil la promovarea şi întărirea cooperării economice cu ţările în curs de dezvoltare, îndeosebi cu ţările cel mai puţin dezvoltate. Ele notează, totodată, utilitatea, între altele, a identificării şi executării, în cooperare cu ţările în curs de dezvoltare, de proiecte concrete, în scopul de a contribui la dezvoltarea economică a acestor ţări. Ele declară, de asemenea, disponibilitatea lor de a contribui la eforturile comune vizînd instaurarea unei noi ordini economice internaţionale şi aplicarea Strategiei celui de-al III-lea Deceniu al Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea, aşa cum a fost adoptată. Ele recunosc importanţa lansării negocierilor globale, de interes reciproc şi pregătire în mod corespunzător, privind cooperarea economică internaţională pentru dezvoltare. Probleme referitoare la securitatea şi cooperarea în Mediterană Statele participante ţinînd seama de faptul că securitatea în Europa, privită în contextul mai larg al securităţii mondiale, este strîns legată de securitatea în regiunea mediteraneană în întregul ei, reafirmă intenţia lor de a contribui la pace, securitate şi dreptate în regiunea mediteraneană. Ele exprimă, de asemenea, voinţa lor: - de a face paşi pozitivi spre reducerea tensiunii şi întăririi stabilităţii, securităţii şi păcii în Mediterană şi, în acest scop, de a intensifica eforturile pentru găsirea, prin mijloace paşnice, de soluţii juste, viabile şi durabile problemelor cruciale nerezolvate, fără recurgerea la forţă sau alte mijloace incompatibile cu principiile Actului final, astfel încît să promoveze încrederea şi securitatea, iar pacea să domnească în regiune; - de a lua măsuri destinate să crească încrederea şi securitatea; - de a dezvolta relaţiile de bună vecinătate cu toate statele din regiune, cu respectul cuvenit reciprocităţii şi în spiritul principiilor conţinute în Declaraţia asupra principiilor care guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante din Actul final; - de a studia în continuare posibilitatea unor reuniuni ad-hoc ale statelor mediteraneene vizînd întărirea securităţii şi intensificarea cooperării în Mediterană. Pe lîngă acestea, statele participante vor examina, în cadrul aplicării prevederilor raportului de la Valetta, posibilităţile oferite de noile progrese în domeniul infrastructurii transporturilor, pentru a facilita noi schimburi comerciale şi industriale, precum şi îmbunătăţirea reţelelor existente de transport şi o mai largă coordonare a investiţiilor în transporturi între părţile interesate. În acest context, ele recomandă să se elaboreze un studiu, în cadrul C.E.E./O.N.U., în vederea determinării traficului curent şi potenţial al transporturilor în Mediterană, în care sunt implicate statele participante şi alte state din această regiune, ţinînd seamă şi de lucrările în curs în acest domeniu. Ele vor examina, de asemenea, problema introducerii sau extinderii în conformitate cu reglementările I.M.C.O. în vigoare, a folosirii unor tehnici potrivite pentru sprijinirea navigaţiei maritime, în special în strîmtori. Ele notează, de asemenea, cu satisfacţie rezultatele reuniunii de experţi pe tema cooperării economice, ştiinţifice şi culturale, care a avut loc la Valetta, în cadrul capitolului referitor la problemele privind Mediterana din Actul final. Ele reafirmă concluziile şi recomandările acestei reuniuni şi sunt de acord să se conducă după acestea. Ele iau notă, de asemenea, de eforturile în curs vizînd aplicarea acestora în mod corespunzător în acest scop, statele participante convin să convoace, în perioada 16-26 octombrie 1984, un seminar, care, la invitaţia Guvernului Italiei, va avea loc la Veneţia, pentru a examina iniţiativele deja întreprinse sau avute în vedere în toate sectoarele definite în raportul Reuniunii de la Valetta şi a stimula, unde este necesar, evoluţii mai ample în aceste sectoare. Reprezentanţii organizaţiilor internaţionale competente şi reprezentanţii statelor mediteraneene neparticipante vor fi invitaţi la acest seminar, în conformitate cu regulile şi practicile adoptate la Reuniunea de la Valetta*. ------------------------- * Organizarea Seminarului de la Veneţia este conţinută în declaraţia preşedintelui din 6 septembrie 1983 (vezi Anexa I). Cooperarea în domeniul umanitar şi în alte domenii Statele participante, Reamintind părţile introductive ale capitolului asupra Cooperării în domeniul umanitar şi în alte domenii ale Actului final, inclusiv pe cele privind dezvoltarea înţelegerii reciproce între ele şi destinderea precum şi cele referitoare la dezvoltarea schimburilor în domeniile culturii şi educaţiei, la o mai largă difuzare a informaţiei, la contacte între persoane şi la soluţionarea problemelor umanitare, Hotărînd să continue şi să extindă cooperarea în aceste domenii şi să realizeze o folosire mai largă a posibilităţilor oferite de Actul final Sunt de acord, în prezent, să realizeze următoarele: Contactele între persoane Statele participante vor acorda un tratament favorabil cererilor privind contactele şi întîlnirile normale, bazate pe legăturile familiale, reunificările de familii şi căsătoriile între cetăţeni din state diferite şi vor decide asupra lor în acelaşi spirit. Ele se vor pronunţa asupra cererilor privind cazurile urgente de întîlniri de familie cît mai repede posibil, asupra celor referitoare la reunificări de familii şi căsătorii între cetăţenii unor state diferite, în general în termen de şase luni, iar pentru alte întîlniri familiale în termene care vor fi reduse progresiv. Ele confirmă că prezentarea sau reînnoirea cererilor referitoare la astfel de cazuri nu vor modifica drepturile şi obligaţiile solicitanţilor sau ale membrilor familiilor lor privind, între altele, locul de muncă, locuinţă, statutul de reşedinţă, sprijinul familial, accesul la beneficii sociale, economice sau în materie de educaţie, precum şi orice alte drepturi şi obligaţii decurgînd din legislaţia şi reglementările statului participant respectiv. Statele participante vor furniza informaţiile necesare asupra procedurilor de urmat de către solicitanţi în asemenea cazuri şi asupra regulilor care trebuie respectate, iar, la cererea solicitanţilor, vor furniza formularele corespunzătoare. Ele vor reduce progresiv, acolo unde este cazul, taxele percepute pentru aceste cereri, inclusiv cele pentru vize şi paşapoarte, astfel încît suma să fie adusă la un nivel moderat în raport cu remuneraţia medie lunară din statul participant respectiv. Solicitanţii vor fi informaţi, cît mai repede posibil, asupra deciziei adoptate. În caz de refuz, solicitanţii vor fi, de asemenea, informaţi asupra dreptului lor de a reînnoi cererile după un interval de timp rezonabil. Statele participante reafirmă angajamentului lor de a aplica integral prevederile referitoare la misiunile diplomatice şi alte misiuni oficiale şi birouri consulare ale altor state participante, conţinute în convenţiile multilaterale şi bilaterale pertinente, şi de a facilita funcţionarea normală a acestor misiuni. Accesul vizitatorilor la aceste misiuni va fi asigurat ţinînd seama în mod corespunzător de cerinţele de securitate necesare acestor misiuni. Ele reafirmă, de asemenea, voinţa lor de a adopta, în cadrul competenţei lor, măsuri rezonabile, inclusiv măsuri de securitate necesare, atunci cînd este cazul, pentru a asigura desfăşurarea în condiţii satisfăcătoare a activităţilor care au loc pe teritoriul lor în cadrul cooperării reciproce, cum sunt manifestări sportive şi culturale, la care iau parte cetăţeni din alte state participante. Statele participante vor depune eforturi pentru a îmbunătăţi, acolo unde este cazul, condiţiile de asistenţă juridică, consulară şi medicală pentru cetăţenii altor state participante, care, din motive personale sau profesionale, se află temporar pe teritoriul lor, ţinînd seama în mod corespunzător de convenţiile sau acordurile multilaterale sau bilaterale pertinente. Ele vor îndeplini în continuare prevederile corespunzătoare ale Actului final, astfel încît cultele, instituţiile şi organizaţiile religioase şi reprezentanţii lor să poată dezvolta, în domeniul lor de activitate, contacte şi întîlniri între ele şi să schimbe informaţii. Statele participante vor încuraja contactele şi schimburile între tineri şi vor favoriza lărgirea cooperării între organizaţiile lor de tineret. Ele vor favoriza organizarea între tineri şi organizaţiile de tineret de manifestări şi activităţi educative culturale, şi altele de acelaşi gen. Ele vor favoriza, de asemenea, studierea problemelor privind tînăra generaţie. Statele participante vor încuraja dezvoltarea turismului individual sau colectiv pentru tineret, atunci cînd este necesar pe bază de aranjamente, între altele, prin încurajarea acordării de facilităţi corespunzătoare de către autorităţile de transport şi organizaţiile de turism din statele participante sau alte facilităţi, cum sunt cele oferite de autorităţile feroviare participante la sistemul "Inter-Rail". Informaţie Statele participante vor continua să încurajeze difuzarea mai liberă şi mai largă a materialelor tipărite, periodice şi neperiodice, importate din alte state participante, precum şi o creştere a numărului de locuri unde aceste publicaţii sunt în vînzare publică. Aceste publicaţii vor fi, de asemenea, accesibile în sălile de lectură ale marilor biblioteci publice şi ale instituţiilor similare. În special pentru a înlesni îmbunătăţirea difuzării informaţiei tipărite, statele participante vor încuraja contactele şi negocierile între firmele şi organizaţiile lor competente în vederea încheierii de acorduri şi contracte pe termen lung, destinate să sporească cantităţile şi numărul de titluri ale ziarelor şi altor publicaţii importate din alte state participante. Ele consideră că este de dorit ca preţul de desfacere al publicaţiilor străine să nu fie excesiv în raport cu preţul din ţările de origine. Ele confirmă intenţia lor, în conformitate cu prevederile corespunzătoare ale Actului final, de a extinde în continuare posibilităţile pentru public de a face abonamente. Ele vor favoriza extinderea cooperării între organele de informare în masă şi reprezentanţii lor, în special între membrii redacţiilor agenţiilor de presă, ziarelor, organismelor de radio şi televiziune şi companiilor cinematografice. Ele vor încuraja un schimb mai regulat de ştiri, articole, suplimente şi emisiuni, precum şi schimbul de redactori pentru o mai bună cunoaştere a practicilor respective. Ele vor îmbunătăţi, pe bază de reciprocitate, serviciile materiale şi tehnice, oferite reporterilor de radio şi televiziune acreditaţi cu titlul permanent sau temporar. În plus, ele vor facilita contactele directe între ziarişti, precum şi contactele în cadrul organizaţiilor profesionale. Ele vor da curs, fără întîrziere nejustificată, cererilor de viză ale ziariştilor şi vor reexamina, într-un interval de timp rezonabil, cererile respinse. În plus, ziariştii care doresc să călătorească pentru motive personale şi nu pentru a realiza un reportaj se vor bucura de acelaşi tratament ca şi alţi vizitatori din ţara lor de origine. Ele vor acorda corespondenţilor permanenţi şi membrilor familiilor lor, care locuiesc împreună, vize multiple de intrare- ieşire cu valabilitate de un an. Statele participante vor examina posibilitatea de a acorda, acolo unde este necesar, pe bază de aranjamente bilaterale, acreditarea şi facilităţile respective ziariştilor din alte state participante care sunt acreditaţi permanent într-o ţară terţă. Ele vor facilita deplasările ziariştilor din alte ţări participante pe teritoriul lor, între altele prin luarea de măsuri concrete, acolo unde este necesar, pentru a li se oferi posibilitatea de a circula pe o arie mai extinsă, cu excepţia zonelor interzise pentru motive de securitate. Ele vor informa ziariştii în prealabil, în măsura posibilului, dacă noi zone sunt interzise pentru motive de securitate. Ele vor spori în continuare posibilităţile şi, dacă este cazul, vor îmbunătăţi condiţiile pentru ziariştii din alte state participante de a stabili şi întreţine contacte personale şi comunicaţii cu sursele lor. Ele vor permite, de regulă, redactorilor de radio şi televiziune, la cererea lor, să fie însoţiţi de tehnicieni proprii de sunet şi imagine şi să folosească echipamentul lor. De asemenea, ziariştii pot aduce cu ei materiale de referinţă, inclusiv note personale şi dosare, pentru a fi folosite în scopuri strict profesionale*. ------------------------- * În acest context, se înţelege că importul de material tipărit poate fi supus reglementărilor locale, care vor fi aplicate ţinîndu-se seama în mod corespunzător de nevoia ziariştilor de a dispune de material de lucru adecvat. Statele participante vor facilita, acolo unde este necesar, stabilirea şi funcţionarea, în capitalele lor, de centre de presă sau instituţii care îndeplinesc aceleaşi funcţii, deschise presei naţionale şi străine, dotate cu instalaţii corespunzătoare de lucru pentru presa străină. Ele vor examina, de asemenea, noi căi şi mijloace pentru sprijinirea ziariştilor din alte state participante şi pentru a le permite astfel să rezolve problemele practice pe care le-ar putea întîmpina. Cooperarea şi schimburile în domeniul culturii Ele vor depune eforturi, prin luarea de măsuri corespunzătoare, pentru a pune la dispoziţia persoanelor interesate, instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale a informaţiilor corespunzătoare privind posibilităţile oferite de acordurile şi programele culturale bilaterale, facilitînd astfel aplicarea lor electivă. Statele participante vor încuraja în continuare o difuzare mai largă a cărţilor, filmelor şi altor forme şi mijloace de creaţie culturală din alte state participante, îmbunătăţind, în acest scop, prin mijloace corespunzătoare, pe bază bilaterală şi multilaterală, condiţiile pentru schimburile internaţionale, comerciale, şi necomerciale, de bunuri culturale, diminuînd gradual, printre altele, taxele vamale aplicate acestor articole. Statele participante vor depune eforturi pentru a încuraja traducerea, publicarea şi difuzarea operelor din domeniul literaturii lor şi din alte domenii de activitate culturală, realizate în alte state participante, în special cele produse în limbile mai puţin răspîndite, prin facilitarea cooperării între edituri, în special prin schimburi de liste de cărţi, care ar putea fi traduse, precum şi de alte informaţii pertinente. Ele vor contribui la dezvoltarea contactelor, a cooperării şi la realizarea de proiecte comune între statele participante privind protecţia, conservarea şi inventarierea patrimoniului şi monumentelor istorice şi relaţiile dintre om, mediu înconjurător şi acest patrimoniu; ele îşi exprimă interesul faţă de posibilitatea de a se convoca, în cadrul UNESCO o conferinţă interguvernamentală în aceste probleme. Statele participante vor încuraja organizaţiile lor de radio şi televiziune să continue promovarea prezentării realizărilor culturale şi artistice ale altor state participante, pe baza aranjamentelor bilaterale şi multilaterale între aceste organizaţii asigurînd, printre altele, schimburi de informaţii asupra producţiilor, transmiterea de spectacole şi programe din alte state participante, coproducţii, invitarea de dirijori şi regizori, precum şi acordarea de asistenţă reciprocă echipelor de filmare pe teme culturale. La invitaţia Guvernului Ungariei, un "Forum cultural" va avea loc la Budapesta, cu începere de la 15 octombrie 1985. La acesta vor lua parte personalităţi de seamă în domeniul culturii din statele participante. Forumul va examina problemele interdependente privind creaţia, difuzarea şi cooperarea, inclusiv promovarea şi extinderea contactelor şi a schimburilor în diferite domenii ale culturii. Un reprezentant UNESCO va fi invitat să prezinte la "Forum" punctele de vedere ale acestei organizaţii. "Forumul" va fi pregătit de o reuniune de experţi, a cărei durată nu va depăşi două săptămîni şi care, la invitaţia Guvernului Ungariei, va avea loc la Budapesta, cu începere de la 21 noiembrie 1984. Cooperarea şi schimburile în domeniul educaţiei Statele participante vor promova încheierea de aranjamente şi acorduri guvernamentale şi neguvernamentale în domeniul educaţiei şi ştiinţei, care vor fi realizate cu participarea instituţiilor de învăţămînt sau a altor instituţii competente. Statele participante vor contribui la îmbunătăţirea în continuare a schimburilor de studenţi, cadre didactice şi cursanţi şi a accesului lor reciproc la instituţiile de învăţămînt, culturale şi ştiinţifice, precum şi la materialele publice de informare, în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare din fiecare ţară. În acest context, ele vor facilita călătoriile cursanţilor, cadrelor didactice şi studenţilor pe teritoriul statelor primitoare, stabilirea de către aceştia de contacte cu colegii lor şi vor încuraja, de asemenea, bibliotecile, instituţiile de învăţămînt superior şi alte instituţii similare de pe teritoriul lor să pună la dispoziţia cercetătorilor, cadrelor didactice şi studenţilor din alte state participante cataloage şi liste de materiale de arhivă accesibile. Ele vor încuraja un schimb mai regulat de informaţii asupra programelor ştiinţifice, cursurilor şi seminarelor de formare pentru tinerii cercetători şi vor facilita o participare mai largă la aceste activităţi a tinerilor cercetători din diferite ţări participante. Ele vor invita organizaţiile şi instituţiile naţionale şi internaţionale corespunzătoare să acorde, acolo unde este potrivit, sprijinul lor pentru realizarea acestor activităţi de formare. Reprezentanţii statelor participante au relevat utilitatea activităţii desfăşurate în cadrul "Forumului ştiinţific" care a avut loc la Hamburg, în Republica Federală Germania, între 18 februarie şi 3 martie 1980. Luînd în consideraţie rezultatele "Forumului ştiinţific", statele participante invită organizaţiile internaţionale precum şi organizaţiile ştiinţifice şi pe oamenii de ştiinţă din statele participante să acorde atenţia cuvenită concluziilor şi recomandărilor acestuia. Statele participante vor favoriza lărgirea posibilităţilor de predare şi studiere a limbilor mai puţin vorbite şi studiate în Europa. În acest scop, ele vor încuraja, în cadrul competenţelor lor, organizarea şi frecventarea cursurilor universitare de vară şi a altor cursuri, acordarea de burse pentru traducători şi întărirea facultăţilor de predare a limbilor, inclusiv acordarea, în caz de nevoie, de noi înlesniri pentru studierea acestor limbi. Statele participante exprimă disponibilitatea lor de a intensifica între ele şi în cadrul organizaţiilor internaţionale competente, schimburile de materiale didactice, manuale şcolare, hărţi, bibliografii şi alte materiale pedagogice, în scopul promovării unei mai bune cunoaşteri reciproce şi facilitării unei prezentări mai complete a ţărilor respective. Urmările conferinţei În conformitate cu prevederile corespunzătoare ale Actului final şi cu hotărîrea şi angajamentul lor de a continua procesul multilateral început de C.S.C.E. , statele participante vor ţine în mod regulat alte reuniuni ale reprezentanţilor lor. A treia reuniune de acest tip va avea loc la Viena, cu începere de la 4 noiembrie 1986. Ordinea de zi, programul şi modalităţile de lucru ale Reuniunii principale de la Madrid vor fi aplicate, mutatis mutandis, Reuniunii principale de la Viena, în afară de cazul în care alte hotărîri privind aceste probleme nu vor fi luate de către reuniunea pregătitoare menţionată mai jos. În vederea efectuării ajustărilor necesare ordinii de zi, programului şi modalităţilor de lucru ale reuniunii principale de la Madrid, o reuniune pregătitoare va avea loc la Viena, cu începere de la 23 septembrie 1986. Se înţelege că, în acest context, ajustările privesc acele puncte care presupun modificări ca urmare a schimbării datei şi locului, tragerii la sorţi şi menţionării altor reuniuni organizate în conformitate cu hotărîrile Reuniunii de la Madrid din 1980. Durata reuniunii pregătitoare nu va depăşi două săptămîni. Statele participante hotărăsc, de asemenea, că în 1985 cea de-a zecea aniversare a semnării Actului final al C.S.C.E. va fi celebrată în mod corespunzător la Helsinki. Durata reuniunilor menţionate în acest document, dacă nu s-a hotărît altfel, nu trebuie să depăşească şase săptămîni. Rezultatele acestor reuniuni vor fi luate în consideraţie, în mod corespunzător, la Reuniunea de la Viena organizată în cadrul "Urmărilor C.S.C.E.". Toate reuniunile menţionate mai sus se vor desfăşura în conformitate cu paragraful 4 al capitolului privind "Urmările Conferinţei" din Actul final. Guvernul Spaniei este rugat să transmită prezentul document Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Directorului general al UNESCO şi Secretarului executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite. Guvernul Spaniei este rugat, de asemenea, să transmită prezentul document guvernelor statelor mediteraneene neparticipante. Textul acestui document va fi publicat în fiecare stat participant, care îl va difuza şi face cunoscut cît mai larg posibil. Reprezentanţii statelor participante exprimă recunoştinţa lor profundă poporului şi Guvernului Spaniei pentru organizarea excelentă a Reuniunii de la Madrid şi pentru calda ospitalitate acordată delegaţiilor participante la reuniune. Madrid , 6 septembrie 1983 Anexa 1 DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI Seminarul de la Veneţia privind cooperarea economică, ştiinţifică şi culturală în Mediterană, în cadrul rezultatelor Reuniunii de experţi de la Valetta (Italia) Seminarul va fi deschis marţi, 16 octombrie 1984, la ora 10 a.m., la Veneţia (Italia). Va fi încheiat vineri, 26 octombrie 1984. Lucrările Seminarului, conduse de un Comitet de coordonare alcătuit din delegaţiile statelor participante, vor fi împărţite în trei grupe de studiu consacrate economiei, ştiinţei şi culturii. În primele trei zile ale Seminarului vor avea loc şase şedinţe ale Comitetului. Prima şedinţă a Comitetului va fi publicată şi va fi consacrată Seminarului şi discursului unui reprezentant al ţării gazdă. A doua şedinţă a Comitetului va hotărî dacă să se ţină alte şedinţe ale statelor participante pentru a ghida lucrările grupelor de studiu şi a lua orice alte decizii necesare pentru Seminar. Următoarele patru şedinţe ale Comitetului vor fi consacrate discursurilor introductive ale reprezentanţilor statelor participante care doresc să ia cuvîntul (într-o ordine trasă la sorţi în prealabil) şi discursurile introductive ale reprezentanţilor statelor mediteraneene neparticipante şi ai organizaţiilor internaţionale invitate. Durata discursurilor nu trebuie să depăşească zece minute de delegaţie. Începînd cu cea de-a patra zi, timp de trei zile şi jumătate de lucru, se vor ţine şedinţe simultane ale celor trei grupe de studiu. În ultima zi şi jumătate vor avea loc trei şedinţe ale Comitetului. Două şedinţe vor decide asupra modului cel mai potrivit de a utiliza documentele prezentate în cursul lucrărilor privind domeniile specifice indicate în Raportul de la Valetta, cum sunt publicarea discursurilor introductive şi distribuirea studiilor organizaţiilor internaţionale corespunzătoare, şi vor lua orice alte hotărîri necesare. Şedinţa finală a Comitetului va fi publicată şi va fi consacrată încheierii oficiale a Seminarului printr-un discurs al unui reprezentant al ţării gazdă. Şedinţele inaugurale şi de încheiere ale Comitetului şi ale Grupelor de studiu vor fi prezidate de un reprezentant al delegaţiei ţării gazdă. Selectarea preşedinţilor de şedinţă prin tragere la sorţi va asigura rotaţia zilnică a preşedinţiei, în ordinea alfabetului francez, dintre reprezentanţii statelor participante. Participarea la lucrările seminarului a statelor mediteraneene neparticipante (Algeria, Egipt, Israel, Liban, Libia, Maroc, Siria şi Tunisia) şi a organizaţiilor internaţionale invitate (UNESCO, C.E.E./O.N.U., P.N.U.E., O.M.S., U.I.T.) va urma regulile şi practicile adoptate la Valetta. Aceasta înseamnă, între altele, că ele vor lua parte la lucrările celor trei Grupe de studiu şi ale celor patru şedinţe ale Comitetului din a doua şi a treia zi, precum şi la şedinţele inaugurale şi de închidere ale Seminarului. Contribuţiile privind subiectele în discuţie, în una sau mai multe limbi de lucru ale C.S.C.E., pot fi trimise prin canalele corespunzătoare - de preferinţă nu mai tîrziu de trei luni înainte de deschiderea seminarului - Secretarului executiv, care le va difuza celorlalte state participante şi statelor mediteraneene neparticipante, precum şi organizaţiilor internaţionale care au făcut cunoscută intenţia lor de a participa. Guvernul italian îl va desemna pe Secretarul executiv al Seminarului. Această numire va trebui să fie aprobată de statele participante. Serviciile de secretariat tehnic vor fi asigurate de ţara gazdă. Celelalte reguli de procedură, metodele de lucru şi baremul de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. vor fi aplicate, mutatis mutandis, Seminarului. Aranjamentele enunţate mai sus nu vor constitui un precedent pentru nici un alt forum al C.S.C.E. Madrid, 6 septembrie 1983 Anexa II DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI Reuniunea de experţi de la Berna privind contactele între persoane Preşedintele notează lipsa de obiecţii în legătură cu declaraţia făcută de reprezentantul Elveţiei la 15 iulie 1983, prin care se adresează o invitaţie din partea Guvernului elveţian de a ţine o reuniune de experţi privind contactele între persoane. În consecinţă, notează că există acord de a se convoca o astfel de reuniune, pentru a discuta dezvoltarea contactelor între persoane, instituţii şi organizaţii, cu luarea corespunzătoare în consideraţie a părţii introductive a capitolului din Actul final intitulat Cooperarea în domeniul umanitar şi în alte domenii şi a părţii introductive a primei secţii (Contacte umane) din acest capitol, în care se arată, între altele, următoarele: "Statele participante, Considerînd dezvoltarea contactelor ca un element important al întăririi relaţiilor prieteneşti şi al încrederii între popoare, Afirmînd, în legătură cu efortul lor actual de a îmbunătăţi condiţiile în acest domeniu, importanţa pe care ele o acordă considerentelor umanitare, Dorind în acest spirit să depună, o dată cu continuarea destinderii, noi eforturi în vederea realizării unui progres continuu în acest domeniu...". Reuniunea va fi convocată la Berna, la 15 aprilie 1986. Durata sa nu va depăşi şase săptămîni. Reuniunea va fi precedată de consultări pregătitoare, care vor avea loc la Berna, cu începere de la 2 aprilie 1986. Rezultatele reuniunii vor fi luate în consideraţie, în mod corespunzător la Reuniunea de la Viena din cadrul Urmărilor C.S.C.E. Guvernul elveţian îl va desemna pe Secretarul executiv al reuniunii. Această desemnare trebuie să fie acceptată de statele participante. Serviciile de secretariat tehnic vor fi furnizate de ţara gazdă. Celelalte reguli de procedură, metodele de lucru şi baremul de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. vor fi aplicate, mutatis mutandis, reuniunii de la Berna. Preşedintele notează de asemenea, că această declaraţie va constitui o anexă a Documentului final al Reuniunii de la Madrid şi va fi publicată împreună cu acesta. Madrid, 6 septembrie 1983