Hotărâre nr.241 din 26.09.2024 pentru aprobarea Regulamentului privind sistemul de guvernanţă al societăţilor de asigurare sau de reasigurare

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind

sistemul de guvernanţă al societăţilor

de asigurare sau de reasigurare

nr. 241  din  26.09.2024

 (în vigoare 31.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 418 art. 773 din 03.10.2024

* * *

UE

În temeiul art.34 alin.(5), art.35 alin.(9) lit.e), art.36 alin.(16), art.38 alin.(4), art.41 alin.(4), art.42 alin.(1), art.43 alin.(8) lit.a), art.114 alin.(3) şi art.116 alin.(2) lit.a) din Legea nr.92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.129-133, art.229), cu modificările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind sistemul de guvernanţă al societăţilor de asigurare sau de reasigurare (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 31 decembrie 2024.

Aprobat

prin Hotărârea Comitetului executiv

al Băncii Naţionale a Moldovei

nr.241 din 26 septembrie 2024

REGULAMENTUL

privind sistemul de guvernanţă al societăţilor

de asigurare sau de reasigurare

Prezentul Regulament transpune parţial (transpune art.258 - 259 (1) - (3), art.260 pct.1 (a) - (g) şi pct.1a, art.266 - 269 pct.1, art.270 - 274 (1), art.275) Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 012 din 17 ianuarie 2015 (CELEX: 32015R0035), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2021/1256 al Comisiei din 21 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 în ceea ce priveşte integrarea riscurilor legate de durabilitate în guvernanţa întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind sistemul de guvernanţă al societăţilor de asigurare sau de reasigurare stabileşte cerinţele generale de guvernanţă, atribuţiile şi organizarea organelor de conducere ale societăţii, cerinţe minime privind sistemele, funcţiile şi politicile în cadrul sistemului de guvernanţă şi raportarea (în continuare – Regulament).

2. În sensul prezentului Regulament termenul "societate" include societatea de asigurare sau societatea de reasigurare cu sediul central în Republica Moldova, precum şi sucursalele societăţilor de asigurare sau de reasigurare dintr-un stat terţ. Prevederile Regulamentului se aplică şi la nivel de grup cu excepţia cazurilor în care este prevăzut altfel.

3. Termenii şi expresiile utilizate în Regulament au semnificaţiile prevăzute în Legea nr.92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare (în continuare – Legea nr.92/2022), precum şi în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei elaborate întru aplicarea acesteia.

Capitolul II

CERINŢELE GENERALE ALE SISTEMULUI DE GUVERNANŢĂ

4. Societatea adoptă măsurile corespunzătoare privind aplicarea unui sistem de guvernanţă care să asigure o administrare corectă, eficientă şi prudentă bazată pe principiul continuităţii activităţii.

5. Societatea îndeplineşte următoarele cerinţe:

5.1. stabileşte, aplică şi menţine un sistem eficient de cooperare, de raportare internă şi de comunicare a informaţiilor la toate nivelurile societăţii;

5.2. stabileşte, aplică şi menţine proceduri decizionale eficiente şi o structură organizatorică transparentă în cadrul căreia ordinea ierarhică este definită în mod clar, funcţiile şi responsabilităţile sunt repartizate, iar natura, amploarea şi complexitatea riscurilor inerente activităţilor desfăşurate de societate sunt luate în considerare;

5.3. asigură corespunderea membrilor organului de conducere cerinţelor de cunoştinţe, competenţe, aptitudini şi experienţă profesională în domeniile relevante ale activităţii care sunt necesare pentru gestionarea şi supravegherea societăţii cu prudenţă şi profesionalism, în condiţiile actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

5.4. asigură că fiecare membru al organului de conducere dispune de o bună reputaţie, deţine calificările, competenţele, aptitudinile şi experienţa profesională care sunt necesare pentru executarea sarcinilor atribuite, în condiţiile actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

5.5. asigură angajarea unor persoane care deţin aptitudinile, cunoştinţele şi experienţa necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a responsabilităţilor care le sunt repartizate;

5.6. asigură cunoaşterea de către întregul personal a procedurilor pentru îndeplinirea corespunzătoare a responsabilităţilor;

5.7. asigură că atribuirea mai multor sarcini unor persoane şi subdiviziuni structurale ale societăţii (unitate determinată sub aspect organizaţional în cadrul căreia se executa o parte din atribuţii, sarcini şi competenţe orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale societăţii) nu împiedică sau nu riscă să împiedice persoanele în cauză să îndeplinească o anumită funcţie cu seriozitate, onestitate şi obiectivitate;

5.8. stabileşte sisteme informatice în modul în care acestea să producă informaţii complete, fiabile, clare, consecvente, punctuale şi relevante cu privire la activităţile economice, la angajamentele asumate şi la riscurile la care este expusă societatea;

5.9. ţine o evidenţă adecvată şi ordonată cu privire la activitatea şi la organizarea internă a societăţii;

5.10. asigură garantarea securităţii, a integrităţii şi a confidenţialităţii informaţiilor, ţinând cont de natura informaţiilor în cauză;

5.11. asigură introducerea unor linii clare de raportare prin care să se realizeze transmiterea promptă a informaţiilor către toate persoanele care au nevoie de acestea, într-un mod care să le permită să recunoască importanţa informaţiilor în cauză pentru responsabilităţile lor respective;

5.12. asigură adoptarea principiilor generale ale politicii de remunerare.

6. În politicile de management al riscurilor, de control intern, de audit intern şi, atunci când este relevant, de externalizare, societatea stabileşte în mod clar responsabilităţile, obiectivele, procesele şi procedurile de raportare relevante care trebuie aplicate, toate acestea fiind în acord cu strategia de afaceri a societăţii.

7. Societatea stabileşte, aplică şi menţine o politică de continuitate a activităţii pentru a asigura, în eventualitatea întreruperii sistemelor şi a procedurilor lor, conservarea datelor şi a funcţiilor de bază, precum şi menţinerea activităţilor de asigurare şi de reasigurare sau, atunci când acest lucru nu este posibil, recuperarea în timp util a datelor şi a funcţiilor respective şi reluarea activităţilor de asigurare sau de reasigurare.

8. Societatea deţine o structură organizatorică şi o structură operaţională menite să sprijine obiectivele strategice, activităţile şi operaţiunile societăţii. Aceste structuri trebuie să fie adaptate la schimbările intervenite în obiectivele strategice, activităţile şi operaţiunile societăţii sau în mediul de afaceri pe o perioadă de timp adecvată.

9. Societatea stabileşte, aplică şi menţine politici/strategii, reguli şi proceduri corespunzătoare pentru a se asigura că persoanele cu funcţii de conducere, persoanele care deţin funcţii-cheie şi angajaţii îşi desfăşoară activitatea cu prudenţă şi profesionalism şi îndeplinesc în mod continuu cerinţele de pregătire, de competenţă profesională şi integritate (onorabilitate), conform legislaţiei.

10. Societatea monitorizează caracterul adecvat şi eficacitatea sistemului său de guvernanţă, pe care le evaluează cu regularitate, şi adoptă măsurile corespunzătoare pentru remedierea eventualelor neajunsuri.

11. În politicile care se adresează funcţiilor de management al riscului, de audit intern, de conformitate şi actuarială, societatea stabileşte, de asemenea, în mod clar şi inteligibil, poziţia, atribuţiile şi competenţele acestor funcţii.

12. În cadrul verificării competenţei unei persoane societatea evaluează calificările, cunoştinţele, experienţa profesională şi oficială pe care persoana respectivă le deţine în domeniul asigurărilor, în alte domenii financiare sau în alte domenii de activitate, precum şi ia în considerare sarcinile atribuite persoanei respective şi, când este relevant, aptitudinile pe care persoana respectivă le are în domeniul asigurărilor, al finanţelor, al contabilităţii, al actuariatului şi al managementului riscurilor.

13. În cadrul verificării competenţei membrilor organului de conducere societatea ia în considerare sarcinile atribuite diferiţilor membri, menite să asigure o diversitate corespunzătoare în ceea ce priveşte calificările, cunoştinţele şi experienţa relevantă, în vederea asigurării faptului că societatea este condusă şi supravegheată într-un mod profesional.

14. În cadrul verificării integrităţii (onorabilităţii) unei persoane societatea evaluează onestitatea persoanei respective şi a solidităţii financiare a acesteia, pe baza unor dovezi privind caracterul, comportamentul personal şi conduita în afaceri, inclusiv orice aspect de drept penal, de ordin financiar sau de control care este relevant pentru evaluare.

15. Societatea care externalizează sau îşi propune să externalizeze anumite funcţii sau anumite activităţi unui furnizor de servicii stabileşte o politică scrisă de externalizare ţinând cont de actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei privind externalizarea funcţiilor şi activităţilor legate de activitatea de asigurare sau de reasigurare de către societate.

Capitolul III

ROLUL ŞI COMPONENŢA ORGANELOR DE CONDUCERE

ŞI ALE COMITETELOR SPECIALIZATE

Secţiunea 1

Rolul şi responsabilităţile organelor de conducere

16. Societatea stabileşte structura şi componenţa organelor sale de conducere şi sistemul său de guvernanţă, considerând natura, amploarea şi complexitatea riscurilor inerente, conform strategiei de afaceri şi activităţilor desfăşurate de societate.

17. Atribuţiile şi responsabilităţile organelor de conducere trebuie să fie explicit determinate, precum şi repartizate într-un mod expres şi eficient între consiliul societăţii şi organul executiv.

18. Şedinţele consiliului societăţii după caz, a organului executiv şi frecvenţa acestora, trebuie să fie organizate astfel, încât să se asigure examinarea temeinică a problemelor societăţii şi dezbaterea critică a subiectelor în scopul menţinerii eficienţei activităţii acestora.

19. Societatea va asigura includerea în procesele-verbale ale şedinţelor organelor de conducere a informaţiei integrale cu privire la examinarea problemelor şi dezbaterea subiectelor, inclusiv tezele principale ale cuvântărilor persoanelor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelui acestora şi a tuturor propunerilor/opiniilor membrilor organelor de conducere.

20. Societatea are obligaţia să includă în reglementările interne primare prevederi privind angajarea şi alegerea membrilor organului executiv şi realegerea celor existenţi, în modul în care să se asigure funcţionalitatea organului executiv.

21. Consiliul societăţii şi organul executiv trebuie să interacţioneze şi să facă schimb de informaţii suficiente pentru a le permite să îşi îndeplinească adecvat atribuţiile şi responsabilităţile încredinţate.

22. Consiliul societăţii şi organul executiv au obligaţia de a comunica cu părţile interesate în baza unui sistem de comunicare care respectă cel puţin următoarele cerinţe:

22.1. asigurarea unui tratament echitabil pentru acţionari şi părţi interesate;

22.2. comunicarea informaţiilor în timp util;

22.3. asigurarea unui cadru transparent de comunicare.

Secţiunea a 2-a

Responsabilităţile consiliului societăţii

23. Structura şi componenţa consiliului societăţii sunt stabilite în conformitate cu cerinţele legislaţiei, astfel încât acesta să îşi îndeplinească în mod eficient obligaţiile ce îi revin.

24. Consiliul societăţii, adoptă şi revizuieşte, cel puţin o dată pe an, principiile generale ale politicii de remunerare potrivit art.35 alin.(9) lit.f) din Legea nr.92/2022.

25. Consiliul societăţii este responsabil pentru administrarea prudentă şi corectă a societăţii, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, pentru adoptarea strategiei de afaceri a societăţii şi are obligaţia ca, în baza unor dispoziţii formale şi transparente, să efectueze evaluarea poziţiei financiare a societăţii.

26. Consiliul societăţii stabileşte criterii relevante de supraveghere a activităţii organului executiv şi a societăţii în ansamblu.

27. Consiliul societăţii supraveghează activitatea organului executiv, monitorizând acţiunile acestuia, pentru a se asigura că acestea sunt în concordanţă cu strategia de afaceri şi politicile/strategiile societăţii, prin examinarea informaţiilor furnizate de către organul executiv şi de către funcţiile de conformitate, de audit intern, de management al riscurilor şi de actuariat şi prin întrunirea regulată cu organul executiv şi conducătorii funcţiilor respective.

28. Consiliul societăţii are responsabilitatea de a se asigura că există un cadru adecvat de verificare a modului în care se aplică legislaţia privind raportarea către Banca Naţională a Moldovei şi un cadru adecvat de verificare a informaţiilor transmise, la solicitarea acesteia, privind anumite acţiuni întreprinse de către societate.

29. Consiliul societăţii analizează adecvarea, eficienţa şi actualizarea sistemului de management al riscului în vederea gestionării eficiente a activelor deţinute de către societate, precum şi managementul riscurilor aferente la care aceasta este expusă.

30. Consiliul societăţii asigură respectarea cerinţelor aferente externalizării unor funcţii sau activităţi, atât înainte de efectuarea acestora, cât şi pe toată durata respectivelor externalizări.

31. Consiliul societăţii în vederea conformării cu legislaţia aprobă reglementările interne primare cum ar fi: statutul, strategiile, codurile, politicile, regulamentele şi alte reglementări interne pentru administrarea activităţii societăţii şi a riscurilor la care aceasta este expusă.

32. Consiliul societăţii poate constitui, în funcţie de natura, amploarea şi complexitatea riscurilor inerente activităţii societăţii comitete specializate care pot emite recomandări pentru consiliu.

Secţiunea a 3-a

Organizarea comitetelor specializate ale consiliului societăţii

33. Comitetele specializate menţionate la pct.32 susţin consiliul societăţii în anumite domenii specifice şi contribuie la dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de guvernanţă al societăţii.

34. Consiliul societăţii poate decide asupra numărului şi structurii comitetelor specializate pentru facilitarea propriilor activităţi. Existenta comitetelor nu exonerează consiliul societăţii de la îndeplinirea sarcinilor şi a responsabilităţilor sale.

35. Atribuţiile, funcţiile şi responsabilităţile comitetelor specializate se stabilesc în reglementările interne primare, care trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului.

36. Preşedintele comitetului specializat este numit de către consiliul societăţii din cadrul membrilor aleşi ai comitetului.

37. Societatea se asigură că comitetele specializate:

37.1. au acces la toate informaţiile relevante şi datele necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile şi responsabilităţile stabilite;

37.2. primesc rapoarte periodice şi informaţii în caz de necesitate, comunicări şi opinii de la funcţiile sistemului de guvernanţă în vederea realizării responsabilităţilor atribuite;

37.3. revizuiesc periodic şi decid cu privire la conţinutul, formatul şi frecvenţa informaţiilor privind riscul care va fi raportat acestora;

37.4. asigură implicarea corespunzătoare a funcţiilor sistemului de guvernanţă şi a altor funcţii relevante în domeniile lor specifice de expertiză şi/sau solicită consultanţă din partea unor experţi externi, dacă este necesar.

38. Comitetele specializate raportează consiliului societăţii, cel puţin anual, în modul stabilit de reglementările interne primare, despre activitatea desfăşurată.

Secţiunea a 4-a

Responsabilităţile organului executiv

39. Organul executiv al societăţii este responsabil pentru administrarea şi buna desfăşurare a activităţilor acesteia, inclusiv pentru punerea în aplicare a politicilor/ strategiilor şi atingerea obiectivelor. În acest scop, organul executiv este obligat să asigure implementarea adecvată a sistemului de guvernanţă a societăţii, să elaboreze şi să aprobe, după caz, reglementări interne secundare cum ar fi: instrucţiuni, proceduri, ghiduri, manuale sau alte acte pentru implementarea prevederilor reglementărilor interne primare.

40. Organul executiv nu poate lua decizii care contravin politicilor/strategiilor societăţii aprobate de consiliul societăţii.

41. Organul executiv trebuie să cunoască şi să înţeleagă structura organizatorică a societăţii, riscurile pe care aceasta le generează pentru asigurarea desfăşurării activităţilor, în corespundere cu strategia de afaceri a societăţii, apetitul la risc şi politicile/strategiile societăţii aprobate de către consiliul societăţii.

42. Organul executiv furnizează consiliului societăţii informaţii calitative şi cantitative în timp util, la solicitarea acestuia sau din proprie iniţiativă ca urmare a îndeplinirii responsabilităţilor privind implementarea sistemului de guvernanţă.

Capitolul IV

CERINŢE MINIME PRIVIND SISTEMELE, FUNCŢIILE ŞI

POLITICILE ÎN CADRUL SISTEMULUI DE GUVERNANŢA

Secţiunea 1

Sistemul de management al riscurilor

43. Societatea stabileşte, aplică şi menţine un sistem de management al riscurilor care cuprinde reglementările interne primare şi reglementările interne secundare ale societăţii, făcându-se distincţie între regulile generale aplicabile întregului personal şi regulile specifice aplicabile anumitor categorii de personal şi care trebuie să includă, cel puţin următoarele:

43.1. o politică clar definită de management al riscurilor coroborată cu strategia de afaceri a societăţii. În respectiva politică se consemnează obiectivele şi principiile de bază ale acesteia, inclusiv procesele şi procedurile de raportare necesare pentru a identifica, a evalua, a monitoriza, a administra şi a raporta, în mod continuu, riscurile la care societatea este expusă sau la care ar putea fi expusă, precum şi interdependenţele acestora, limitele aprobate de toleranţă la risc şi atribuirea responsabilităţilor în toate activităţile societăţii;

43.2. o procedură clar definită privind procesul decizional;

43.3. proceduri scrise care să asigure efectiv definirea şi împărţirea în categorii a riscurilor semnificative la care este expusă societatea, precum şi a limitelor de toleranţă aprobate pentru fiecare tip de risc. Prin intermediul respectivelor proceduri societatea aplică sistemul de management al riscurilor al societăţii, facilitează mecanismele de control ţinând seama de natura, domeniul de aplicare şi orizontul de timp ale activităţii şi ale riscurilor asociate;

43.4. proceduri şi procese de raportare prin care se asigură faptul că, atât informaţiile referitoare la riscurile semnificative cu care se confruntă societatea, cât şi eficacitatea sistemului de management al riscurilor sunt monitorizate şi analizate în mod activ şi faptul că, atunci când este necesar, sistemului i se aduc modificările corespunzătoare.

44. Societatea se asigură că persoanele cu funcţii de conducere sau care deţin funcţii-cheie ţin cont, în procesul lor decizional, de informaţiile raportate în cadrul sistemului de management al riscurilor.

45. Societatea include în sistemul de management al riscurilor, când este cazul, efectuarea testelor pentru evaluarea capacităţii de menţinere a stabilităţii financiare şi de analize ale scenariilor cu privire la toate riscurile relevante cu care se confruntă societatea, în corespundere cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei privind evaluarea internă a riscurilor proprii şi a solvabilităţii de către societatea de asigurare sau de reasigurare şi cerinţele cu privire la efectuarea testelor pentru evaluarea capacităţii de menţinere a stabilităţii financiare.

46. Politica de management al riscului va cuprinde prevederi care vor asigura elaborarea şi aprobarea unui plan de management a riscurilor, procedurile interne de gestionare a riscurilor, procedurile de monitorizare a realizării măsurilor de gestionare a riscurilor şi va cuprinde, şi cel puţin:

46.1. categoriile de risc şi metodele de evaluare a acestora;

46.2. modul în care societatea efectuează managementul fiecărei categorii de risc precum şi posibilele concentrări de riscuri;

46.3. legătura cu evaluarea necesităţilor de solvabilitate, identificate în cadrul evaluării interne a riscurilor proprii şi a solvabilităţii cu cerinţele de capital şi cu limitele de toleranţă la risc;

46.4. limitele de toleranţă la risc în cadrul categoriilor de risc, în funcţie de apetitul la risc;

46.5. frecvenţa şi descrierea conţinutului testelor pentru evaluarea capacităţii de menţinere a stabilităţii financiare şi situaţiile care ar justifica realizarea altor tipuri de teste.

47. Societatea identifică profilul de risc, determinând obiectivele pentru fiecare risc şi asigură o monitorizare sistematică a conformării activităţii cu politica şi procedurile stabilite pentru managementul riscurilor, precum şi raportarea, după caz, către organul corespunzător a încălcărilor constatate şi remedierea acestora.

48. Societatea dispune de un sistem adecvat de schimb de informaţii pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea şi documentarea continuă a riscurilor atât la nivelul societăţii, cât şi la nivelul subdiviziunilor structurale ale acesteia, care include şi raportarea expunerilor la riscuri pentru luarea deciziilor referitor la riscurile asumate de către societate.

49. Societatea este obligată să analizeze în mod prudent noile clase/tipuri de asigurare, pieţe sau activităţi şi să se asigure că acestea, schimbările semnificative ale caracteristicilor claselor/tipurilor de asigurare existente şi iniţiativele majore în ceea ce priveşte managementul riscurilor sunt aprobate de către organul împuternicit, să dispună de instrumente interne şi de personal cu experienţă corespunzătoare pentru înţelegerea, managementul şi monitorizarea riscurilor asociate.

50. În cazul unui nivel înalt al expunerii la risc şi/sau utilizării unor metode neconforme de management al riscului, societatea întreprinde măsuri de remediere, după caz, ce ţin de:

50.1. perfecţionarea sistemelor de informare şi de estimare a expunerii la risc;

50.2. reducerea nivelului riscului;

50.3. aplicarea altor măsuri sau o combinare a acestor măsuri în funcţie de situaţia concretă, starea şi condiţiile existente în societate.

Secţiunea a 2-a

Domeniile de management al riscurilor

51. În vederea dispunerii unui sistem eficace de management al riscurilor în politica de management al riscului societatea reglementează următoarele domenii:

51.1. subscrierea riscurilor, constituirea şi plasarea rezervelor tehnice;

51.2. managementul activelor şi pasivelor;

51.3. managementul riscului de investiţii;

51.4. managementul riscurilor de piaţă, de credit, de lichiditate şi de concentrare;

51.5. managementul riscului operaţional;

51.6. reasigurarea şi alte tehnici de diminuare a riscurilor aferente asigurării.

52. Subscrierea riscurilor, constituirea şi plasarea rezervelor tehnice, include:

52.1. măsurile care trebuie întreprinse de societate pentru a evalua şi a gestiona riscul de pierdere sau de modificare nefavorabilă a valorii obligaţiilor din asigurare şi reasigurare, rezultat din ipoteze inadecvate de stabilire a primelor de asigurare şi de constituire a rezervelor din cauza unor factori interni sau externi, inclusiv a unor riscuri legate de durabilitate;

52.2. suficienţa şi calitatea datelor relevante care trebuie luate în considerare în procesele de subscriere şi de calcul al rezervelor, astfel cum se prevede art.69 din Legea nr.92/2022, precum şi concordanţa acestor date cu standardele de suficienţă şi de calitate;

52.3. caracterul adecvat al procedurilor de gestionare a cererilor de despăgubire, inclusiv măsura în care acestea acoperă ciclul general al cererilor de despăgubire;

52.4. tipurile şi caracteristicile activităţii de asigurare, cum ar fi tipul de risc de asigurare pe care societatea este dispusă să şi-l asume;

52.5. modul în care se asigură nivelul adecvat al veniturilor din prime pentru a acoperi daunele şi cheltuielile estimate;

52.6. identificarea riscurilor care derivă din obligaţiile de asigurare, inclusiv din opţiunile şi din valorile de răscumpărare garantate incluse în produse;

52.7. modul în care, în procesul de elaborare a unui nou produs de asigurare şi de calculare a primei, societatea tine cont de actele normative în materie de investiţii;

52.8. modul în care, în procesul de elaborare a unui nou produs de asigurare şi de calculare a primei, societatea ia în considerare reasigurarea sau alte tehnici de minimizare a riscurilor.

53. Managementul activelor şi pasivelor prevede modul în care acestea sunt gestionate de către societate şi include:

53.1. descrierea neconcordanţei structurale dintre active şi pasive şi în special neconcordanţa dintre activele şi pasivele respective în ceea ce priveşte durata;

53.2. orice dependenţă între riscuri din diferite clase de active şi pasive;

53.3. orice dependenţă între riscurile diferitelor obligaţii care decurg din contracte de asigurare şi de reasigurare;

53.4. orice expunere extrabilanţieră a societăţii;

53.5. efectul tehnicilor relevante de diminuare a riscurilor asupra gestionării activelor şi pasivelor;

53.6. descrierea procedurii de identificare şi evaluare a diferitelor neconcordanţe între active şi pasive, cel puţin în ceea ce priveşte termenii şi moneda;

53.7. descrierea tehnicilor de diminuare a riscurilor utilizate şi efectul scontat al acestora asupra managementului active - pasive;

53.8. descrierea neconformităţilor admise intenţionat;

53.9. descrierea metodologiei şi a frecvenţei testelor pentru evaluarea capacităţii de menţinere a stabilităţii financiare şi a analizei pe baza de scenarii care urmează a fi efectuate.

54. Managementul riscului de investiţii include cel puţin:

54.1. măsurile luate de societate pentru a se asigura că investiţiile societăţii respectă cerinţele stabilite în art.75 din Legea nr.92/2022;

54.2. măsurile luate de societate pentru a se asigura că investiţiile societăţii ţin cont de natura activităţii, de limitele aprobate de toleranţă la risc, de poziţia de solvabilitate şi de expunerea la risc pe termen lung a acesteia;

54.3. evaluarea internă a riscului de credit al contrapărţilor de investiţii, pe care o efectuează societatea;

54.4. atunci când societatea utilizează instrumente financiare derivate sau alte instrumente financiare având caracteristici sau efecte similare, obiectivele utilizării lor şi strategia care stă la baza acestei utilizări, modul în care acestea facilitează o gestionare eficientă a portofoliului sau în care contribuie la o anumită reducere a riscurilor, precum şi procedurile de evaluare a riscului unor astfel de instrumente şi principiile de management al riscurilor aplicabile acestora;

54.5. când este cazul, pentru asigurarea unui management eficace a riscurilor, limite cantitative interne referitoare la active şi expuneri, inclusiv la expunerile extrabilanţiere;

54.6. măsurile care trebuie luate de societate pentru ca riscurile la care este expus portofoliul de investiţii să fie identificate, evaluate şi gestionate în mod corespunzător.

55. În ceea ce priveşte investiţiile, societatea prevede cel puţin următoarele:

55.1. nivelul de siguranţă, calitate, lichiditate şi profitabilitate pe care îl preconizează cu privire la întregul portofoliu de active şi modul în care intenţionează să îl obţină;

55.2. limitele cantitative impuse activelor şi expunerilor, inclusiv expunerilor extrabilanţiere, stabilite pentru ca societatea să se asigure că obţine nivelul preconizat de siguranţă, calitate, lichiditate, profitabilitate şi disponibilitate pentru portofoliu;

55.3. nivelul de disponibilitate pe care îl urmăreşte societatea cu privire la întregul portofoliu de active şi modul în care aceasta intenţionează să îl atingă;

55.4. luarea în considerare a mediului pieţelor financiare;

55.5. interdependenţa dintre riscul de piaţă şi alte riscuri, în funcţie de scenarii nefavorabile;

55.6. procedura de evaluare şi de verificare a adecvării investiţiilor;

55.7. procedurile de monitorizare a randamentului investiţiilor şi de revizuire a strategiei atunci când este necesar;

55.8. modul în care sunt selectate activele în interesul deplin al contractanţilor, asiguraţilor, reasiguraţilor, beneficiarilor asigurării şi terţilor păgubiţi.

56. Societatea nu se va baza exclusiv pe informaţiile furnizate de terţi. În special, societatea îşi va dezvolta propriul set de indicatori-cheie, compatibil cu strategia investiţională şi cu strategia de afaceri a societăţii.

57. La adoptarea deciziilor privind investiţiile, societatea ţine cont de riscurile asociate investiţiilor.

58. Înainte de a efectua investiţii sau activităţi de investiţii cu caracter ocazional, societatea evaluează cel puţin:

58.1. capacitatea sa de a efectua şi gestiona investiţiile sau activitatea investiţională;

58.2. riscurile legate în mod expres de investiţii sau de activitatea investiţională şi impactul acestora asupra profilului de risc al societăţii;

58.3. concordanţa dintre investiţii sau activitatea investiţională şi interesele contractanţilor, asiguraţilor, reasiguraţilor, beneficiarilor asigurării şi terţilor păgubiţi, restricţiile legate de obligaţii stabilite de societate şi managementul eficient al portofoliului;

58.4. impactul investiţiilor sau al activităţii investiţionale asupra calităţii, securităţii, lichidităţii, profitabilităţii şi disponibilităţii întregului portofoliu.

59. Societatea se asigură că dispune de proceduri care să impună ca, în cazul în care investiţiile sau activitatea investiţională implică un risc semnificativ sau o schimbare a profilului de risc, funcţia de management al riscului din cadrul societăţii să comunice consiliului societăţii riscul sau schimbarea profilului de risc al societăţii.

60. Societatea evaluează în mod regulat securitatea, calitatea, lichiditatea şi profitabilitatea întregului portofoliu ţinând cont cel puţin de următoarele:

60.1. constrângerile legate de obligaţii, inclusiv de garanţiile pentru contractanţi/asiguraţi, precum şi de condiţiile contractuale şi, dacă e cazul, de aşteptările rezonabile ale contractanţilor/asiguraţilor;

60.2. nivelul şi natura riscurilor pe care societatea este dispusă să le accepte;

60.3. nivelul de diversificare al întregului portofoliu;

60.4. caracteristicile activelor, inclusiv:

60.4.1. calitatea creditului contrapartidelor;

60.4.2. lichiditatea;

60.4.3. tangibilitatea;

60.4.4. durabilitatea;

60.4.5. existenţa şi calitatea garanţiilor reale sau a altor active care garantează activele;

60.4.6. gradul de îndatorare netă sau grevările de sarcini;

60.4.7. tranşele;

60.4.8. evenimentele care ar putea să schimbe caracteristicile investiţiilor, inclusiv garanţiile, sau să afecteze valoarea activelor;

60.4.9. aspectele care se referă la localizarea şi disponibilitatea activelor, inclusiv:

60.4.9.1. netransferabilitatea;

60.4.9.2. aspecte juridice din alte state;

60.4.9.3. măsuri valutare;

60.4.9.4. riscul asociat depozitarului.

61. Societatea stabileşte niveluri ale veniturilor pe care urmăreşte să le obţină din investiţii, ţinând cont de necesitatea de a obţine un randament constant din portofoliile de active pentru a îndeplini obligaţiile rezonabile faţă de asiguraţi.

62. Managementul riscului de piaţă cuprinde cel puţin:

62.1. procedurile pentru determinarea nivelurilor acceptabile pentru toate riscurile, ţinând cont de tipurile de investiţii permise, calitatea şi cantitatea acceptabilă pe fiecare tip de investiţii, iar pentru riscul valutar se va tine cont de monedă;

62.2. procedurile pentru identificarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor, precum şi stabilirea tipurilor de instrumente şi activităţi permise pentru ca societatea să-şi gestioneze expunerile la riscul de piaţă, inclusiv caracteristicile şi scopurile utilizării acestora;

62.3. procesele de control în vederea managementului riscului de piaţă în conformitate cu reglementările interne ale societăţii;

62.4. procedurile de aprobare şi procesele de înştiinţare pentru excepţiile de la politicile privind riscul de piaţă, precum şi fundamentarea necesităţii acestora.

63. Societatea va stabili limite pentru riscul de piaţă, aprobate de către consiliul societăţii, care să corespundă capacităţii sale de absorbţie, dimensiunii şi complexităţii activităţii acesteia şi/sau operaţiunilor efectuate de către aceasta şi care să reflecte toate riscurile de piaţă semnificative.

64. Societatea trebuie să analizeze rezultatele simulărilor de criză, să dispună de planuri pentru situaţii neprevăzute, după caz, să valideze sau să testeze sistemele utilizate pentru cuantificarea riscului de piaţă. Abordările utilizate de către societate trebuie să fie integrate în managementul riscului de piaţă, iar rezultatele trebuie luate în considerare în cadrul strategiei de afaceri a societăţii.

65. Riscul valutar se administrează de către societate pentru toate activele şi pasivele în moneda naţională şi în valută, inclusiv cele ataşate la cursul valutar, din bilanţul contabil şi din afara bilanţului contabil.

66. Managementul riscului de credit ia în considerare apetitul la risc şi profilul de risc al societăţii, precum şi condiţiile de piaţă şi cele macroeconomice. Aceasta include proceduri de management pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea şi controlul în timp util al riscului de credit.

67. Managementul riscului de lichiditate include:

67.1. măsurile luate de societate pentru a ţine seama atât de riscurile de lichiditate pe termen scurt, cât şi de cele pe termen lung;

67.2. caracterul corespunzător al compoziţiei activelor în ceea ce priveşte natura, durata şi lichiditatea acestora în vederea îndeplinirii obligaţiilor societăţii pe măsură ce acestea ajung la scadenţă;

67.3. un plan pentru a face faţă schimbărilor din intrările şi ieşirile de numerar preconizate;

67.4. procedura de determinare a nivelului decalajului temporal dintre intrările şi ieşirile de numerar aferente activelor şi pasivelor, incluzând fluxurile de numerar estimate din asigurări directe şi reasigurări, cum ar fi daunele, rezoluţiunile sau răscumpărările;

67.5. evaluarea necesarului global de lichidităţi pe termen scurt şi mediu, inclusiv a unui fond de lichidităţi adecvat în cazul unui deficit de lichidităţi;

67.6. evaluarea nivelului şi monitorizarea activelor lichide, inclusiv cuantificarea costurilor potenţiale sau a pierderilor financiare generate de o transformare forţată a activelor în lichidităţi;

67.7. identificarea şi costul instrumentelor alternative de finanţare;

67.8. luarea în considerare a efectului activităţilor noi preconizate, asupra situaţiei lichidităţilor.

68. Managementul riscului de concentrare include:

68.1. măsurile luate de societate pentru a identifica sursele relevante de risc de concentrare, în vederea menţinerii concentrărilor de risc în limitele stabilite;

68.2. măsurile de analizare a posibilelor riscuri de contagiune între expunerile concentrate;

69. Managementul riscului operaţional include măsurile luate de societate pentru a atribui responsabilităţi clare de identificare, de consemnare şi de monitorizare regulată a expunerilor relevante la riscuri operaţionale;

70. Societatea se asigură că dispune de procese pentru identificarea, analizarea şi raportarea evenimentelor cu risc operaţional. În acest scop, societatea trebuie să dezvolte un proces de colectare şi monitorizare a evenimentelor cu risc operaţional.

71. Managementul indicat la pct.69 prevede, inclusiv:

71.1. activităţile şi procesele interne pentru identificarea riscurilor operaţionale la care este sau ar putea fi expusă şi determinarea modului de minimizare a acestora;

71.2. activităţile şi procesele interne pentru managementul riscurilor operaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul informaţional pe care se bazează acestea;

71.3. limitele de toleranţă la risc, în ceea ce priveşte principalele zone de risc operaţional.

72. În scopul gestionării riscului operaţional, societatea elaborează şi analizează un set adecvat de scenarii de risc operaţional bazate, cel puţin, pe următoarele abordări:

72.1. eşecul unui proces cheie, al unui sistem, sau erori ale personalului;

72.2. producerea unor evenimente externe.

73. Reasigurarea şi alte tehnici de diminuare a riscurilor aferente asigurării, include:

73.1. măsurile luate de societate pentru a asigura selectarea unei tehnici adecvate de reasigurare şi/sau a altor tehnici de diminuare a riscurilor;

73.2. măsurile luate de societate pentru a evalua ce tipuri de tehnici de diminuare a riscurilor sunt indicate în funcţie de natura riscurilor asumate şi de capacitatea societăţii de a gestiona şi a controla riscurile asociate cu tehnicile respective;

73.3. evaluarea proprie a riscului de credit aferent tehnicilor de diminuare a riscurilor, efectuată de societăţi;

73.4. activităţile şi procesele interne pentru identificarea nivelului de transfer al riscului adecvat pentru limitele de risc definite şi a celor mai adecvate tipuri de contracte de reasigurare având în vedere profilul de risc;

73.5. principiile de selectare a contrapartidelor prin care se minimizează riscul şi procedurile de evaluare şi monitorizare a creditului şi a diversificării acestora;

73.6. procedurile de evaluare a transferului efectiv de risc;

73.7. procedurile aferente managementului lichidităţilor pentru a gestiona decalajul temporal dintre plata daunelor şi recuperarea sumelor din reasigurare.

74. Societatea integrează riscurile legate de durabilitate în domeniile menţionate la pct.52 şi pct.54 şi, dacă este cazul, în celelalte domenii de management al riscurilor menţionate în prezenta secţiune.

75. Societatea elaborează şi aprobă, anual, un plan de management al riscurilor care cuprinde fiecare tip de risc la care este expusă aceasta, procedurile interne de gestionare a riscurilor şi procedurile de monitorizare a realizării măsurilor de gestionare a riscurilor în conformitate cu prezenta secţiune.

Secţiunea a 3-a

Sistemul de control intern

76. Societatea trebuie să instituie şi să implementeze, propriul sistem de control intern, capabil să asigure gestionarea eficientă a societăţii, desfăşurarea activităţilor într-un mod corect şi prudent, conformarea cu prevederile legislaţiei, precum şi protejarea intereselor contractanţilor, asiguraţilor, reasiguraţilor, beneficiarilor asigurării şi terţilor păgubiţi.

77. Obiectivele controlului intern sunt: stabilirea unor proceduri administrative şi contabile adecvate, dezvăluirea informaţiei şi raportarea acesteia la toate nivelurile, identificarea şi evaluarea riscurilor la care este sau ar putea fi expusă activitatea de asigurare sau de reasigurare şi evaluarea şi verificarea îndeplinirii cerinţelor aferente gestionării riscurilor privind rezervele tehnice, cerinţele ratei de solvabilitate şi coeficientul de lichiditate, cerinţele de capital minim şi investiţiile.

78. La elaborarea, organizarea şi implementarea sistemului de control intern, societatea va determina domeniul aplicării şi tipul procedurilor de control intern care urmează a fi implementate.

79. Sistemul de control intern trebuie să asigure cel puţin următoarele:

79.1. activităţile sunt planificate şi conduse în mod corect, prudent şi eficient;

79.2. activităţile sunt efectuate, iar angajamentele sunt îndeplinite în conformitate cu limitele competenţelor profesionale şi funcţionale ale membrilor organului de conducere şi ale personalului societăţii;

79.3. organele de conducere sunt capabile să asigure evaluarea şi verificarea îndeplinirii cerinţelor aferente managementului riscurilor privind rezervele tehnice, cerinţele ratei de solvabilitate, coeficientului de lichiditate, cerinţele de capital minim şi investiţiile, existenta măsurilor de minimizare a riscului pierderilor, încălcărilor şi fraudelor, erorilor, precum şi a măsurilor de identificare a acestora;

79.4. organele de conducere sunt capabile să asigure întocmirea rapoartelor complete şi corecte în conformitate cu actele normative şi să reflecte informaţia veridic, complet şi oportun în registrele societăţii.

80. Sistemul de control intern asigură respectarea de către societate a actelor normative şi a actelor administrative, eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor societăţii prin prisma obiectivelor sale, precum şi disponibilitatea şi fiabilitatea informaţiilor financiare şi nefinanciare.

81. Societatea trebuie să dispună atât de sisteme şi controale eficace pentru a se asigura că estimările acesteia în scopuri de evaluare a activelor şi pasivelor sunt fiabile şi corespunzătoare pentru a asigura respectarea art.57 din Legea nr.92/2022, cât şi de un proces pentru a confirma cu regularitate că preturile de piaţă sau datele de intrare ale modelului de evaluare sunt corespunzătoare şi fiabile.

82. Societatea stabileşte, aplică, menţine şi consemnează politici şi proceduri clar definite pentru procesul de evaluare, care cuprind descrierea şi definirea rolurilor şi a responsabilităţilor personalului implicat în evaluare, modelele relevante de evaluare şi sursele de informaţii care trebuie utilizate.

83. La cererea Băncii Naţionale a Moldovei, societatea recurge la serviciile unei entităţi independente pentru efectuarea unei evaluări sau a unei verificări a valorii activelor şi pasivelor semnificative.

84. În cadrul sistemului de control intern al evaluării activelor şi pasivelor societatea îndeplineşte următoarele cerinţe:

84.1. alocă resurse suficiente, atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi cantitatea, pentru elaborarea, calibrarea, aprobarea şi revizuirea metodelor de evaluare utilizate în scopuri de solvabilitate;

84.2. stabileşte procese de control intern care cuprind următoarele elemente:

84.2.1. asigură revizuirea şi verificarea, cu regularitate, de către o entitate independentă, a informaţiilor, datelor şi ipotezelor utilizate în metoda de evaluare, rezultatelor metodei de evaluare şi a caracterului corespunzător al metodei de evaluare;

84.2.2. asigură supravegherea de către persoanele cu funcţii de conducere, atât a proceselor interne de aprobare a evaluărilor respective, cât şi a procesului existent pentru luarea în considerare a oricărei evaluări sau verificări independente a valorii activelor sau pasivelor semnificative.

85. Activităţile de control trebuie să fie proporţionale cu riscurile generate de activităţile şi procesele care fac obiectul controlului.

86. Societatea trebuie să dispună de proceduri privind dezvăluirea informaţiei asigurând confidenţialitatea şi raportarea acesteia la toate nivelurile.

87. Sistemele informaţionale, trebuie să asigure securitatea informaţională, monitorizată independent şi susţinută de planuri corespunzătoare pentru situaţii neprevăzute.

88. Pentru a stabili un proces solid de administrare a continuităţii activităţii, societatea va analiza expunerea sa la întreruperi prelungite ale activităţii şi va evalua, cantitativ şi calitativ, potenţialul impact al acestora, prin folosirea unor date interne şi/sau externe şi a unor analize de tip scenariu.

89. Pe baza analizei prevăzute la pct.88, societatea trebuie să dispună de:

89.1. planuri pentru situaţii neprevăzute şi de continuitate a activităţii pentru a asigura că reacţionează în mod corespunzător la situaţii de urgenţă şi este capabilă să îşi menţină cele mai importante activităţi, dacă există o întrerupere a procedurilor de desfăşurare a activităţii;

89.2. planuri de redresare sau planuri de finanţare în situaţii de dificultate financiară, pentru a-i permite să revină la procedurile normale de desfăşurare a activităţii într-o perioadă de timp corespunzătoare. Orice risc rezidual din eventuale întreruperi ale activităţii trebuie să fie conform toleranţei/apetitului la risc al societăţii.

Secţiunea a 4-a

Organizarea funcţiilor în cadrul sistemului de guvernanţă

Subsecţiunea 1

Prevederi generale privind funcţiile

90. Prezenta secţiune se aplică funcţiei de management al riscurilor, funcţiei de conformitate, funcţiei de audit intern şi funcţiei actuariale (în continuare - funcţii).

91. Societatea încorporează funcţiile şi ordinea ierarhică aferentă acestora în structura organizatorică astfel încât să asigure că fiecare funcţie evită oricare influenţe care ar putea compromite capacitatea persoanei care ocupă funcţia respectivă de a-şi îndeplini sarcinile în mod obiectiv, onest şi independent. Fiecare funcţie îşi desfăşoară activitatea sub responsabilitatea finală a consiliului societăţii, este subordonată acestuia şi, când este cazul, cooperează cu celelalte funcţii pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

92. Persoanele care îndeplinesc o funcţie au dreptul să comunice din proprie iniţiativă cu orice angajat al societăţii şi dispun de autoritatea, resursele şi cunoştinţele de specialitate necesare, precum şi de acces liber la toate informaţiile relevante necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor lor.

93. Funcţia de management al riscurilor, cea de conformitate şi cea actuarială trebuie să fie verificate de către funcţia de audit intern.

94. Funcţia de management al riscurilor şi funcţia de conformitate pot fi combinate, dar funcţia de audit intern nu poate fi combinată cu altă funcţie din cadrul sistemului de guvernanţă.

95. În cazul în care societatea este o sucursală a unei societăţi dintr-un stat terţ, funcţiile se conformează principiilor stabilite de către societatea din ţara de origine, cu condiţia respectării cerinţelor stabilite de legislaţia naţională.

96. Funcţiile trebuie să dispună de acces la resurse financiare şi umane suficiente pentru a-şi putea realiza rolul. Acestea trebuie să aibă un număr suficient de personal calificat şi să beneficieze de instruire, după caz.

97. Funcţiile trebuie să dispună de sisteme şi asistenţă informaţionale corespunzătoare, cu acces la informaţiile interne şi externe necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor lor. Acestea trebuie să dispună de acces la toate informaţiile necesare cu privire la toate liniile de activitate care suportă riscuri, în special la cele care pot genera riscuri semnificative pentru societate.

98. Funcţiile trebuie să dispună de independenţă. Pentru aceasta următoarele criterii trebuie respectate:

98.1. personalul funcţiilor nu îndeplinesc sarcini operaţionale care intră în sfera activităţilor pe care funcţiile sunt prevăzute a le monitoriza şi/sau controla;

98.2. acestea sunt separate din punct de vedere organizaţional de activităţile pe care sunt însărcinate să le monitorizeze şi/sau să le controleze;

98.3. fără a aduce atingere responsabilităţii generale a membrilor organului de conducere pentru societate, conducătorul funcţiei nu trebuie să fie subordonat unei persoane care răspunde de administrarea activităţilor pe care le monitorizează şi le controlează funcţia din cadrul sistemului de guvernanţă;

98.4. remunerarea personalului care exercită funcţii nu trebuie să fie corelată cu îndeplinirea activităţilor pe care funcţia le monitorizează şi/sau le controlează şi nu trebuie să compromită astfel obiectivitatea acestuia.

99. Conducătorii funcţiilor trebuie să fie numiţi de consiliul societăţii şi nu pot fi concediaţi fără aprobarea prealabilă a consiliului societăţii.

100. Consiliul societăţii trebuie să le confere conducătorilor funcţiilor autoritatea şi statutul necesar pentru a-şi îndeplini responsabilităţile şi să asigure independenţa acestora de liniile de activitate şi de subdiviziunile structurale pe care le controlează. În acest scop, conducătorii funcţiilor poartă responsabilitate, în mod direct, în faţa consiliului societăţii.

101. Conducătorii funcţiilor trebuie să raporteze cu promptitudine direct consiliului societăţii orice problemă care afectează sau ar putea afecta activitatea societăţii.

102. Performanţa funcţiilor sistemului de guvernanţă trebuie să fie evaluată de către consiliul societăţii.

103. Societatea trebuie să dispună de procese documentate pentru atribuirea postului de conducător al unei funcţii sau pentru retragerea responsabilităţilor acestuia.

104. Funcţia de management al riscurilor şi funcţia de conformitate trebuie să participe la aprobarea claselor/tipurilor de asigurare sau a modificărilor semnificative aduse acestora, proceselor şi sistemelor existente. Contribuţia acestora trebuie să includă o evaluare completă şi obiectivă a riscurilor decurgând din noile clase/tipuri de asigurare, într-o varietate de scenarii, a oricăror eventuale deficienţe din politica de management al riscurilor şi de control intern, precum şi a capacităţii societăţii de gestionare a oricărui nou risc în mod eficient. Funcţia de management al riscurilor trebuie să posede de o viziune şi o perspectivă clară asupra introducerii de noi clase/tipuri de asigurare sau a unor modificări semnificative ale acestora, proceselor şi sistemelor existente, dar şi competenţa de a solicita ca modificările acestor clase/tipuri să fie aprobate la nivel de organ de conducere.

Subsecţiunea a 2-a

Funcţia de management al riscurilor

105. Societatea trebuie să dispună de funcţia de management al riscurilor, a cărei independenţă în activitate va fi asigurată prin raportarea nemijlocită consiliului societăţii.

106. Funcţia de management al riscurilor trebuie să fie adecvată în raport cu natura, dimensiunea şi complexitatea activităţii desfăşurate de societate şi să considere natura, amploarea şi complexitatea diferitelor riscuri la care societatea este expusă.

107. Funcţia de management al riscurilor are dreptul de acces la informaţiile şi procesele considerate necesare atingerii obiectivelor şi nu trebuie să fie implicată în efectuarea sau evidenţa tranzacţiilor şi/sau a operaţiunilor societăţii.

108. Consiliul societăţii asigură condiţii pentru ca funcţia de management al riscurilor să fie implicată în mod activ la o etapă incipientă în elaborarea strategiei de afaceri a societăţii şi asigurarea faptului că aceasta a instituit procese eficiente de management al riscurilor.

109. Funcţia de management al riscurilor trebuie să prezinte consiliului societăţii toate informaţiile relevante privind riscurile pentru a permite acestuia să stabilească nivelul apetitului la risc al societăţii. Funcţia de management al riscurilor evaluează soliditatea şi durabilitatea politicii privind managementul riscurilor şi a apetitului la risc.

110. Funcţia de management al riscurilor va fi responsabilă de cel puţin următoarele:

110.1. identificarea riscurilor la care este supusă societatea, măsurarea, evaluarea şi monitorizarea acestor riscuri şi a expunerii reale a societăţii la riscurile respective;

110.2. determinarea poziţiei capitalului şi a lichidităţii în contextul riscurilor la care este supusă societatea;

110.3. monitorizarea şi evaluarea consecinţelor acceptării anumitor riscuri, măsurilor de atenuare a impactului acestora şi corespunderii nivelului riscurilor respective nivelului de toleranţă la risc;

110.4. raportarea către consiliul societăţii şi emiterea recomandărilor relevante.

111. Funcţia de management al riscurilor are următoarele atribuţii:

111.1. asistarea organelor de conducere şi a altor funcţii-cheie în activitatea de management al riscurilor;

111.2. monitorizarea sistemului de management al riscurilor;

111.3. monitorizarea profilului general de risc al societăţii în ansamblul său;

111.4. prezentarea unor rapoarte detaliate privind expunerile la risc şi consilierea organelor de conducere în chestiuni de management al riscurilor;

112. Rolul funcţiei de management al riscurilor în identificarea, cuantificarea, evaluarea, administrarea, diminuarea, monitorizarea şi raportarea riscurilor constă în următoarele:

112.1. să se asigure că au fost identificate, evaluate, cuantificate, monitorizate, administrate şi raportate corespunzător toate riscurile de către subdiviziunile structurale relevante ale societăţii;

112.2. să asigure că identificarea şi evaluarea riscurilor nu sunt bazate exclusiv pe informaţii cantitative sau rezultate ale tipului de risc, dar iau în considerare, de asemenea, abordări calitative, precum şi să ţină la curent organele de conducere cu privire la ipotezele utilizate şi la posibilele deficienţe pentru fiecare tip de risc şi ale analizei riscurilor;

112.3. să se asigure că sunt evitate condiţii mai favorabile decât cele existente în mod general pentru celelalte persoane, în tranzacţiile cu persoanele afiliate şi că riscurile pe care acestea le prezintă pentru societate sunt identificate şi evaluate în mod corespunzător;

112.4. să monitorizeze periodic profilul de risc efectiv al societăţii şi să-l examineze în raport cu obiectivele strategice şi apetitul la risc;

112.5. să analizeze tendinţele şi să identifice riscurile noi sau emergente şi să analizeze intensificarea riscurilor care apar ca urmare a modificării circumstanţelor;

112.6. să revizuiască periodic rezultatele actuale ale riscurilor în raport cu estimările anterioare pentru a evalua şi îmbunătăţi acurateţea şi eficacitatea procesului de management al riscurilor;

112.7. să evalueze tehnicile de diminuare a riscurilor aferente asigurării.

112.8. să se asigure că se efectuează teste pentru evaluarea capacităţii de menţinere a stabilităţii financiare şi se aplică scenarii adecvate, luând în considerare şi acţiunile de management ce se impun.

112.9. să asigure facilitarea declanşării şi performanţei efective a unei rulări a procesului de evaluare a riscurilor proprii şi a solvabilităţii într-un interval periodic, anual sau mai frecvent ca rezultat al unui eveniment de declanşare a procesului de evaluare a riscurilor proprii şi a solvabilităţii.

113. Aferent evaluării interne a riscurilor proprii şi a solvabilităţii de către societate, funcţia de management al riscurilor coordonează procesul de evaluare şi de raportare, prin care se asigură faptul că atât informaţiile referitoare la riscurile semnificative cu care se confruntă societatea, cât şi eficacitatea sistemului de management al riscurilor sunt monitorizate şi analizate în mod activ şi faptul că, atunci când este necesar, sistemului i se aduc modificările corespunzătoare.

114. Funcţia de management al riscurilor va conlucra în mod continuu cu consiliul societăţii şi comitetele specializate ale consiliului, pentru luarea deciziilor ce ţin de expunerea societăţii la risc. Funcţia de management al riscurilor va raporta la necesitate consiliului societăţii riscurile semnificative la care este expusă societatea şi tehnicile de diminuare a acestora.

115. Funcţia de management al riscurilor va evalua, în mod independent, încălcările la nivelul apetitului la risc sau ale limitelor, inclusiv constatarea cauzei şi efectuarea unei analize juridice şi economice a costului real al excluderii, reducerii sau acoperirii expunerii în raport cu costul potenţial al menţinerii acesteia, cu informarea subdiviziunilor structurale vizate şi consiliul societăţii, recomandând posibile remedii. Funcţia de management al riscurilor va raporta direct consiliului societăţii atunci când o încălcare este semnificativă, fără a aduce atingere faptului că, funcţia de management al riscurilor raportează altor/informează alte funcţii şi comitete specializate.

116. Înaintea luării deciziei cu privire la schimbările semnificative, funcţia de management al riscurilor se va implica în evaluarea impactului unor astfel de schimbări asupra riscului general al societăţii, va evalua modul în care riscurile identificate pot afecta capacitatea acesteia de a-şi administra profilul de risc, lichiditatea şi fondurile proprii în condiţii normale şi în condiţii nefavorabile şi va raporta constatările sale direct consiliului societăţii.

117. Societatea trebuie să încadreze în funcţia de management al riscurilor personal care să dispună de suficientă experienţă şi cunoştinţe, inclusiv cunoştinţe referitor la piaţă, la produse, la tehnici şi proceduri de management al riscurilor şi trebuie să dispună de acces la instruiri periodice.

118. Conducătorul funcţiei de management al riscurilor raportează consiliului societăţii cu privire la evoluţiile contrare toleranţei la risc stabilite în politicile/strategiile societăţii şi comunică acest fapt organului executiv şi, după caz, comitetului de audit.

119. Conducătorul funcţiei de management al riscurilor trebuie să dispună de capacitatea necesară pentru a supraveghea activităţile societăţii în ceea ce priveşte managementul riscurilor.

120. Conducătorul funcţiei de management al riscurilor trebuie să dispună de capacitatea de a analiza şi gestiona riscurile într-o manieră clară şi inteligibilă cu privire la subiectele-cheie legate de riscuri.

Subsecţiunea a 3-a

Funcţia de conformitate

121. Societatea trebuie să dispună de o funcţie distinctă de conformitate a cărei independenţă în activitate este asigurată prin raportarea nemijlocită către consiliul societăţii.

122. Funcţia de conformitate stabileşte o politică şi un plan de asigurare a conformităţii în cadrul societăţii. În politica de asigurare a conformităţii sunt definite responsabilităţile, competenţele şi obligaţiile de raportare ale funcţiei de conformitate. În planul de asigurare a conformităţii sunt stabilite activităţile planificate ale funcţiei de conformitate care ţin cont de domeniile relevante ale activităţilor societăţii şi de expunerea acestora la riscul de conformitate.

123. Funcţia de conformitate va analiza caracterul adecvat al măsurilor adoptate de către societate pentru prevenirea cazurilor de neconformitate.

124. Rolul funcţiei de conformitate este de a consilia organele de conducere privind corespunderea activităţii desfăşurate cu principiile şi legislaţia ce reglementează activitatea de asigurare sau de reasigurare, cu reglementările interne, prin furnizarea de informaţii legate de modificările în acest domeniu, identificarea şi evaluarea riscului privind conformitatea operaţiunilor societăţii cu reglementările în domeniu şi cu alte angajamente, precum şi notificarea organelor de conducere despre acest fapt şi evaluarea impactului pe care îl pot avea modificările cadrului normativ asupra activităţii de asigurare sau de reasigurare.

125. Funcţia de conformitate nu dispune de atribuţii în efectuarea nemijlocită a activităţii de asigurare sau de reasigurare.

126. Conducătorul funcţiei de conformitate va raporta, cel puţin anual, consiliului societăţii cu privire la identificarea şi evaluarea riscului privind conformitatea operaţiunilor societăţii cu reglementările în domeniu şi cu alte angajamente, şi evaluarea impactului pe care îl pot avea modificările cadrului normativ asupra activităţii de asigurare sau de reasigurare.

127. Responsabilităţile funcţiei de conformitate trebuie să fie îndeplinite în baza unui plan care să cuprindă, cel puţin:

127.1. implementarea şi revizuirea politicilor/strategiilor şi procedurilor specifice;

127.2. evaluarea riscului de conformitate, testarea şi informarea personalului societăţii asupra aspectelor de conformitate;

127.3. verificarea corespunderii noilor clase/tipuri de asigurare şi noilor proceduri cadrului de reglementare şi amendamentelor acestuia incluse în actele normative adoptate, ale căror prevederi vor deveni aplicabile ulterior;

127.4. elaborarea şi aplicarea metodologiilor de evaluare a riscului de conformitate, prin utilizarea unor indicatori de performanţă, care vor fi dezvoltaţi prin prelucrarea, agregarea sau filtrarea datelor ce indică potenţialele probleme de conformitate.

128. Personalul funcţiei de conformitate are următoarele drepturi:

128.1. să comunice cu orice angajat al societăţii şi să dispună de acces la orice înregistrări, informaţie sau documente necesare pentru a-i permite îndeplinirea responsabilităţilor;

128.2. să efectueze investigaţii asupra încălcărilor posibile ale politicii de conformitate şi să dezvăluie fără impedimente constatările consiliului societăţii;

128.3. să propună recomandări în scopul corectării situaţiilor de neconformitate constatate.

129. În cazul în care, pe parcursul investigaţiilor, se constată nereguli sau încălcări ale politicii de conformitate, conducătorul funcţiei de conformitate raportează imediat consiliului societăţii şi informează organul executiv.

130. Personalul funcţiei de conformitate trebuie să deţină calificările necesare, experienţa în domeniu şi calităţile personale şi profesionale care să îi permită să desfăşoare aceste activităţi specifice. De asemenea, acesta trebuie să dispună de o bună cunoaştere a legislaţiei şi a standardelor profesionale şi de etică.

Subsecţiunea a 4-a

Funcţia de audit intern

131. Conducătorul funcţiei de audit intern nu poate fi persoana afiliată societăţii, cu excepţia afilierii determinate de calitatea de conducător al funcţiei de audit intern.

132. Societatea este responsabilă pentru asigurarea că funcţia de audit intern nu îndeplineşte alte funcţii operaţionale şi că nu este influenţată în mod necorespunzător de celelalte funcţii.

133. Atunci când efectuează un audit şi raportează rezultatele auditului, societatea întreprinde măsurile pentru ca funcţia de audit intern să nu fie influenţată de organele de conducere, ceea ce i-ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea.

134. Funcţia de audit intern este responsabilă de îndeplinirea următoarelor sarcini:

134.1. stabilirea, aplicarea şi menţinerea unui plan de audit intern în care sunt prevăzute activităţile de audit care urmează să fie întreprinse în următorii ani, luând în considerare toate activităţile societăţii şi sistemul de guvernanţă al acesteia;

134.2. adoptarea unei abordări bazate pe risc în stabilirea priorităţilor;

134.3. informarea consiliului societăţii cu privire la planul de audit intern;

134.4. formularea de recomandări bazate pe rezultatele activităţii desfăşurate în conformitate cu sbp.134.1. şi prezentarea unui raport scris privind constatările şi recomandările sale consiliului societăţii, cel puţin o dată pe an;

134.5. verificarea conformităţii cu deciziile luate de consiliul societăţii pe baza recomandărilor menţionate la sbp. 134.4. Când este necesar, funcţia de audit intern poate efectua misiuni de audit care nu sunt incluse în planul de audit intern.

135. Societatea se asigură că planul de audit intern:

135.1. se bazează pe analizarea metodică a riscurilor, ţinând cont de toate activităţile şi de întregul sistem de guvernanţă, precum şi de evoluţiile preconizate ale activităţilor;

135.2. cuprinde activităţile semnificative care urmează a fi revizuite într-o perioadă rezonabilă de timp.

136. În legătură cu asigurarea evaluării sistematice a riscurilor aferente activităţii societăţilor de asigurare sau de reasigurare, funcţia de audit intern are următoarele sarcini:

136.1. să se asigure că la planificarea activităţii au fost luate în considerare strategia de afaceri şi impactul asupra profilului de risc şi toleranţei la risc;

136.2. să evalueze măsura în care gestiunea capitalului încorporează riscurile identificate sau care pot apărea;

136.3. să verifice dacă limita privind toleranţa/apetitul la risc a fost revizuită şi aprobată de consiliul societăţii cel puţin o dată pe an;

136.4. aferent evaluării riscurilor semnificative şi a riscurilor depistate în mod repetat, care ar prejudicia reputaţia societăţii sau activitatea acesteia, să confirme adecvarea proceselor de identificare şi evaluare a riscurilor semnificative (riscurile de credit, operaţional, de piaţă, de lichiditate, de concentrare, de subscriere şi alte riscuri, care pot apărea în cadrul desfăşurării activităţii societăţii);

136.5. aferent capacităţii de modelare să verifice dacă modele utilizate în scopul evaluării interne a riscurilor proprii şi a solvabilităţii de către societate şi cerinţele cu privire la efectuarea testelor pentru evaluarea capacităţii de menţinere a stabilităţii financiare au fost validate şi testate pentru rezultate pertinente de ieşire;

136.6. aferent evaluării riscurilor, să verifice dacă evaluarea internă a riscurilor proprii şi a solvabilităţii de către societate şi cerinţele cu privire la efectuarea testelor pentru evaluarea capacităţii de menţinere a stabilităţii financiare are o cuprindere completă a expunerii la riscuri şi măsurile necesare de a gestiona aceste riscuri;

136.7. aferent raportării, să verifice dacă raportul intern este aprobat în baza unei documentaţii temeinice care ar demonstra subiectele abordate.

137. Societatea instituie funcţia de audit intern, ţinând cont cel puţin de următoarele principii:

137.1. funcţia de audit intern îşi desfăşoare activitatea în baza regulamentului cu privire la auditul intern, aprobat de către consiliul societăţii, care include informaţia cu privire la modul de organizare, drepturile şi responsabilităţile, conlucrarea cu alte subdiviziuni structurale ale societăţii, etc. Regulamentul trebuie adus la cunoştinţa întregului personal al societăţii;

137.2. în activitatea operaţională funcţia de audit intern se conduce de manualul de audit intern care include instrucţiuni cu privire la desfăşurarea auditului pe domenii de activitate, fiind prioritare subdiviziunile structurale supuse unui nivel de risc înalt. Fiecare misiune de audit intern trebuie să fie derulată în baza unui plan centrat pe risc. Efectuarea misiunii de audit intern în afara planului de audit intern trebuie să fie argumentată;

137.3. structura şi numărul personalului funcţiei de audit intern se determină de către consiliul societăţii. Societatea asigură încadrarea personalului suficient pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor auditului intern şi pentru soluţionarea problemelor legate de acesta.

138. În vederea realizării responsabilităţilor în conformitate cu art.41 alin.(1) din Legea nr.92/2022, funcţia de audit intern trebuie:

138.1. să elaboreze, având la bază abordarea bazată pe risc, să implementeze şi să revizuiască cel puţin anual planul de audit intern, aprobat de către consiliul societăţii, care să prevadă inclusiv evaluarea sistemelor utilizate de către societate pentru identificarea, estimarea, monitorizarea şi controlul riscurilor la care aceasta este expusă;

138.2. să evalueze calitatea şi să verifice respectarea politicilor/strategiilor şi procedurilor societăţii în cadrul tuturor activităţilor şi subdiviziunilor structurale ale societăţii, inclusiv privind managementul riscurilor, să analizeze scenariile de risc, precum şi mecanismele de control dacă acestea sunt suficiente şi adecvate activităţii desfăşurate;

138.3. să elaboreze un raport care să conţină constatări şi recomandări ca urmare a auditului în scopul înlăturării şi prevenirii apariţiei repetate a încălcărilor şi neajunsurilor depistate, precum şi în vederea optimizării şi dezvoltării activităţii, cu prezentarea acestuia consiliului societăţii, comitetului de audit, precum şi persoanelor a căror activitate a fost vizată în misiunea de audit;

138.4. să supravegheze implementarea constatărilor şi recomandărilor emise ca urmare a auditului;

138.5. să informeze la timp, conform reglementărilor interne ale societăţii, consiliul societăţii şi comitetul de audit despre:

138.5.1. deficienţele în reglementările interne sau în funcţionarea subdiviziunilor structurale şi/sau cazurile de încălcare de către personal a prevederilor legislaţiei, reglementărilor interne, care ar putea afecta activitatea societăţii;

138.5.2. măsurile luate de către conducătorii subdiviziunilor structurale supuse controalelor privind lichidarea încălcărilor comise şi rezultatele acestora;

138.5.3. rezultatele agregate ale activităţii auditului intern care includ o analiză a gradului de realizare a planului anual de audit intern, opinia privind expunerea societăţii la riscurile semnificative şi eficienta mecanismului de control intern al societăţii cu o periodicitate de raportare cel puţin anuală;

138.6. să evalueze eficienta proceselor care stau la baza externalizării funcţiilor şi activităţilor societăţii şi să determine riscurile care pot afecta desfăşurarea activităţii societăţii şi respectarea legislaţiei. În acest sens, planul de audit al societăţii trebuie să includă misiuni de verificare a externalizării, inclusiv adecvarea măsurilor pentru protecţia datelor, controale, managementul riscurilor şi măsurile întreprinse pentru asigurarea continuităţii activităţii societăţii.

139. Pentru realizarea activităţii în conformitate cu art.41 alin.(3) din Legea nr.92/2022 funcţia de audit intern dispune de următoarele drepturi:

139.1. de iniţiativă privind comunicarea cu orice angajat al societăţii;

139.2. de a examina activităţile subdiviziunilor structurale ale societăţii, sucursalelor societăţii;

139.3. de a avea acces, în limitele competenţei funcţionale, la informaţie şi la sistemul de comunicare a datelor, la înregistrări, fişiere şi informaţii interne, inclusiv la informaţiile destinate organelor de conducere ale societăţii;

139.4. de a avea acces la procesele-verbale şi alte materiale cu caracter similar ale tuturor organelor de conducere şi consultative, care sunt relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor;

139.5. de a propune consiliului societăţii angajarea consultanţilor externi pentru a înţelege un anumit domeniu supus auditului;

139.6. de a dispune de alte resurse necesare, inclusiv umane şi tehnice.

140. Societatea ţine evidenţa activităţii pentru a permite evaluarea eficienţei activităţii funcţiei de audit intern şi documentarea acţiunilor de audit astfel încât să se poată reconstitui acţiunile de audit realizate şi constatările rezultate în urma acestora.

141. Societatea se asigură că funcţia de audit intern include în raportul către consiliul societăţii termenul estimat pentru aplicarea recomandărilor aferente auditului anterior, inclusiv remedierea neconformităţilor constatate.

142. Modul de raportare curentă de către auditul intern, prevăzut în regulamentul cu privire la auditul intern al societăţii, trebuie să includă raportarea către consiliul societăţii, comitetul de audit şi informarea persoanelor, activitatea cărora a fost vizată în misiunea de audit, într-un termen rezonabil după finalizarea auditului, despre constatările şi recomandările funcţiei de audit intern.

143. Regulamentul indicat în pct.142 trebuie să prevadă obligativitatea funcţiei de audit intern de a raporta trimestrial consiliului societăţii şi comitetului de audit despre rezultatele activităţii auditului intern.

Subsecţiunea a 5-a

Funcţia actuarială

144. Societatea se asigură că dispune de o funcţie actuarială eficace şi permanentă în scopul realizării atribuţiilor şi responsabilităţilor prevăzute de art.42 din Legea nr.92/2022, Regulament şi alte acte normative emise de Banca Naţională a Moldovei.

145. Pentru coordonarea activităţii de calculare a rezervelor tehnice, funcţia actuarială exercită următoarele sarcini:

145.1. aplicarea de metodologii şi proceduri pentru analizarea suficienţei rezervelor tehnice şi pentru asigurarea faptului că acestea sunt calculate în conformitate cu cerinţele art.65-66 din Legea nr.92/2022 şi actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

145.2. evaluarea incertitudinii asociate cu estimările folosite în calculul rezervelor tehnice;

145.3. asigurarea tratării în mod corespunzător a tuturor limitărilor de date utilizate în calculul rezervelor tehnice;

145.4. asigurarea faptului că în anumite circumstanţe, atunci când societatea nu dispune de un volum suficient de date de o calitate adecvată pentru a aplica o metodă actuarială fiabilă portofoliului de obligaţii de asigurare şi de reasigurare sau sumelor recuperabile din contracte de reasigurare sunt utilizate aproximările care corespund cel mai bine calculului;

145.5. asigurarea definirii unor riscuri similare aferente obligaţiilor care decurg din contractele de asigurare sau de reasigurare, în vederea unei evaluări corespunzătoare a riscurilor acoperite de contractele respective;

145.6. asigurarea luării în considerare a informaţiilor relevante furnizate de pieţele financiare şi a datelor disponibile în general cu privire la riscurile de subscriere şi asigurarea integrării acestora în evaluarea rezervelor tehnice;

145.7. compararea şi justificarea anuală a tuturor diferenţelor semnificative intervenite în calculul rezervelor tehnice;

145.8. asigurarea unei evaluări corespunzătoare a opţiunilor şi a garanţiilor incluse în contractele de asigurare şi de reasigurare.

146. Funcţia actuarială verifică, pe baza datelor disponibile, dacă metodologiile şi ipotezele utilizate în calculul rezervelor tehnice sunt corespunzătoare pentru liniile specifice ale activităţii societăţii şi pentru modul în care activitatea este gestionată.

147. Funcţia actuarială, în limitele mandatului de coordonare a calculării rezervelor tehnice, coordonează, de asemenea, evaluarea suficienţei şi calităţii datelor şi validarea celor relevante utilizate în procesul de evaluare. Funcţia actuarială verifică dacă sistemele informatice utilizate în calculul rezervelor tehnice sprijină într-o măsură suficientă procedurile actuariale şi statistice.

148. Funcţia actuarială este responsabilă pentru identificarea neconcordanţelor cu cerinţele normative în ceea ce priveşte calcularea rezervelor tehnice şi propune corecţiile corespunzătoare, iar în cazul în care este necesar, funcţia actuarială formulează recomandări cu privire la procedurile interne în scopul îmbunătăţirii calităţii datelor.

149. Societatea se asigură că funcţia actuarială explică efectele semnificative ale modificărilor efectuate asupra datelor, metodologiilor sau ipotezelor între datele de evaluare a rezervelor tehnice.

150. Funcţia actuarială efectuează compararea celor mai bune estimări cu experienţa anterioară, în partea ce ţine de rezervele tehnice, conform Legii nr.92/2022 şi actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

151. Societatea se asigură că funcţia actuarială raportează consiliului societăţii abaterile semnificative urmare a comparării celor mai bune estimări cu experienţa anterioară. În raport se analizează cauzele abaterilor şi, dacă este cazul, se propun modificări ale ipotezelor şi a modelului de evaluare în vederea optimizării calculului rezervelor tehnice.

152. Informaţiile comunicate consiliului societăţii cu privire la calculul rezervelor tehnice cuprind cel puţin o analiză motivată referitoare la caracterul fiabil şi adecvat al calculării rezervelor, la sursele estimării rezervelor tehnice şi la gradul de incertitudine al acestei estimări. Analiza motivată este însoţită de o analiză a sensibilităţii care cuprinde o examinare a sensibilităţii rezervelor tehnice la fiecare dintre riscurile majore aflate la baza obligaţiilor acoperite de rezervele tehnice. Funcţia actuarială precizează şi explică în mod clar toate preocupările eventuale cu privire la caracterul adecvat al rezervelor tehnice.

153. În ceea ce priveşte politica globală de subscriere, opinia funcţiei actuariale în sensul art.42 alin.(5) lit.g) din Legea nr.92/2022 cuprinde cel puţin concluziile privind:

153.1. suficienţa primelor care urmează să fie câştigate pentru acoperirea cererilor de despăgubire şi a cheltuielilor viitoare, luându-se în considerare în special riscurile acoperite (inclusiv riscurile de subscriere) şi impactul opţiunilor şi al garanţiilor incluse în contractele de asigurare şi de reasigurare asupra suficienţei primelor;

153.2. efectul produs de inflaţie, de riscul juridic, de modificările survenite în compoziţia portofoliului societăţii şi de sistemele de ajustare a primelor pe care contractanţii/asiguraţii le plătesc în plus sau în minus, în funcţie de istoricul daunelor (sisteme bonus-malus) sau de sisteme similare introduse în anumite tipuri/produse de asigurare;

153.3. tendinţa progresivă a unui portofoliu de contracte de asigurare de a atrage sau de a păstra asiguraţi cu un profil de risc mai ridicat (antiselecţie).

154. În ceea ce priveşte pertinenţa contractelor de reasigurare, opinia pe care funcţia actuarială trebuie să o exprime în conformitate cu art.42 alin.(5) lit.h) din Legea nr.92/2022 va cuprinde o analiză a caracterului adecvat al următoarelor:

154.1. profilul de risc al societăţii şi politica globală de subscriere a acesteia;

154.2. reasigurătorii, ţinând seama de bonitatea acestora;

154.3. acoperirea preconizată în scenarii de criză în raport cu politica globală de subscriere;

154.4. calcularea sumelor recuperabile din contracte de reasigurare.

155. Societatea se asigură că funcţia actuarială, atunci când emite o opinie cu privire la politica globală de subscriere şi la programul de reasigurare, ţine cont de interdependenţa dintre acestea şi rezervele tehnice.

156. În procesul de implementare a sistemului de management al riscurilor, în particular în ceea ce priveşte procesul de evaluare a riscurilor proprii şi a solvabilităţii, funcţia actuarială realizează următoarele sarcini:

156.1. selectează şi aplică metodele actuariale şi statistice pentru generarea şi analiza datelor;

156.2. asigură adecvarea metodologiilor şi a modelelor de bază utilizate, precum şi a ipotezelor folosite la calcularea rezervelor tehnice;

156.3. contribuie la implementarea eficace a sistemului de management al riscurilor, în special în ceea ce priveşte modelarea riscurilor care stau la baza evaluării interne a solvabilităţii;

156.4. îşi exprimă opinia privind politica globală de subscriere.

157. Funcţia actuarială întocmeşte cel puţin o dată pe an, raportul actuarial anual al societăţii şi îl transmite consiliului societăţii elaborat în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei care reglementează raportul actuarial.

158. În scopul realizării atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei actuariale stabilite în art.42 din Legea.92/2022, actuarul are următoarele drepturi şi obligaţii:

158.1. Drepturi:

158.1.1. expunerea oricărei declaraţii/opinii, acordarea de consultaţii în special în domeniile care vizează direct atribuţiile şi responsabilităţile actuarului;

158.1.2. solicitarea oricărui document şi/sau a oricărei informaţii, inclusiv explicaţii ale persoanelor cu funcţii de conducere şi ale altor angajaţi ai societăţii, necesare exercitării atribuţiilor şi responsabilităţilor sale şi emiterii concluziilor/opiniilor;

158.1.3. participarea la şedinţele organizate în cadrul societăţii care vizează funcţia actuarială, cu expunerea opiniilor calificate, în special în domeniile care vizează direct atribuţiile şi responsabilităţile actuarului prevăzute în Legea nr.92/2022;

158.1.4. participarea în calitate de membru al echipei de audit extern, atras în calitate de expert independent, în conformitate cu actele normative, în vederea examinării activităţii de asigurare sau de reasigurare prin prisma responsabilităţilor actuariale.

158.2. Obligaţii:

158.2.1. evaluarea suficienţei rezervelor tehnice şi a calităţii datelor utilizate la calcularea acestora, inclusiv prin analiza comparativă a celor mai bune estimări cu experienţa anterioară, a valorii fondurilor proprii şi cerinţei de capital minim (MCR), ratei de solvabilitate, coeficientului de lichiditate, suficienţei activelor admise să acopere rezervele tehnice şi MCR;

158.2.2. coordonarea elaborării şi validării bazelor tehnice pentru calculul primelor de asigurare şi al rezervelor tehnice, inclusiv certificarea suficienţei primelor şi tarifelor de asigurare aferente produselor de asigurări;

158.2.3. elaborarea, confirmarea şi prezentarea raportului actuarial anual, opiniilor, concluziilor şi declaraţiilor actuariale realizate în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

158.2.4. confirmarea prin semnătură a rapoartelor specializate şi a documentelor societăţii, prezentate autorităţii de supraveghere sau altor părţi interesate, care conţin concluzii, estimări şi calcule realizate. În acest caz, conducătorul funcţiei actuariale poartă răspundere, conform legislaţiei, numai pentru partea aferentă concluziilor, estimărilor şi calculelor proprii;

158.2.5. informarea sub orice formă a organelor de conducere ale societăţii asupra oricărei probleme sau risc cu referire la care actuarul consideră că sunt necesare de întreprins acţiuni în scopul evitării unor încălcări a legislaţiei sau oricăror situaţii care pot prejudicia interesele asiguraţilor;

158.2.6. asigurarea suficienţei datelor şi informaţiilor necesare în scopul realizării evaluărilor/calculelor actuariale aferente activelor şi obligaţiilor societăţii;

158.2.7. furnizarea de servicii actuariale în asigurări sau în reasigurări astfel încât să se asigure protejarea intereselor asiguraţilor, reasiguraţilor, beneficiarilor asigurării, terţilor păgubiţi şi ale altor persoane a căror drepturi pot fi lezate;

158.2.8. păstrarea confidenţialităţii informaţiei dobândite;

158.2.9. conformarea cu actele administrative individuale şi normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

158.2.10. notificarea Băncii Naţionale a Moldovei asupra imposibilităţii exercitării obligaţiilor sale în cazul în care societatea nu furnizează informaţii complete, furnizează informaţii false sau în alte situaţii argumentate.

Secţiunea a 5-a

Principiile generale ale politicii de remunerare

159. Politica de remunerare menţionată la sbp.5.12, stabilită şi aplicată de către societate, ţine cont de următoarele:

159.1. politica de remunerare şi practicile de remunerare sunt stabilite, puse în aplicare şi menţinute în conformitate cu strategia de afaceri şi politica de management al riscurilor utilizate de societate, cu profilul de risc al acesteia, cu obiectivele acesteia, cu practicile acesteia de management al riscurilor şi cu interesele şi performanţa pe termen lung ale societăţii în ansamblu;

159.2. politica de remunerare promovează un management al riscurilor corect şi eficace şi nu încurajează asumarea unor riscuri peste limitele de toleranţă la risc ale societăţii;

159.3. politica de remunerare se aplică societăţii în ansamblul său şi conţine măsuri specifice care iau în considerare sarcinile şi performanţele persoanelor care deţin funcţii de conducere şi ale persoanelor care deţin funcţii-cheie;

159.4. se asigură o guvernanţă clară, transparentă şi eficace cu privire la remunerare, inclusiv supravegherea politicii de remunerare;

159.5. politica de remunerare este concepută astfel încât să se ţină cont de organizarea internă a societăţii, precum şi de natura, amploarea şi complexitatea riscurilor inerente activităţii;

159.6. politica de remunerare se aduce la cunoştinţa tuturor angajaţilor societăţii.

160. Măsurile specifice menţionate la sbp.159.3 iau în consideraţie următoare:

160.1. în cazul în care sistemele de remunerare includ atât componente fixe, cât şi variabile, acestea se echilibrează astfel încât componenta fixă sau garantată să reprezinte o proporţie suficient de ridicată din remuneraţia totală, în scopul de a se evita situaţia în care angajaţii ar depinde într-o măsură excesivă de componentele variabile şi de a permite societăţii să aplice o politică de prime complet flexibilă, care să includă posibilitatea de a nu se plăti nicio componentă variabilă;

160.2. în cazul în care remuneraţia variabilă este legată de performanţă, valoarea totală a remuneraţiei variabile se bazează pe combinarea evaluării performanţei persoanei şi a unităţii de activitate în cauză cu rezultatul general al societăţii sau al grupului din care face parte societatea;

160.3. plata unei părţi substanţiale din componenta de remuneraţie variabilă, indiferent de forma în care aceasta urmează să fie achitată, conţine o componentă flexibilă, amânată, care ţine seama de natura şi durata activităţii societăţii: perioada de amânare respectivă nu este mai mică de trei ani, iar perioada se aliniază corect cu natura activităţii, cu riscurile acesteia şi cu activităţile angajaţilor în cauză;

160.4. la evaluarea performanţei unei persoane se ţine seama de criterii atât financiare, cât şi nefinanciare;

160.5. măsurarea performanţei, ca bază pentru remuneraţia variabilă, include o ajustare în sens descrescător a expunerii la riscuri actuale şi viitoare, care ţine seama de profilul de risc al societăţii şi de costul capitalului;

160.6. plăţile acordate la încetarea contractului sunt legate de performanţele obţinute în întreaga perioadă de activitate şi pot fi concepute astfel încât eşecurile să nu fie recompensate;

160.7. persoanele care intră sub incidenţa politicii de remunerare se angajează să nu utilizeze niciun fel de strategii de acoperire personală sau de asigurare referitoare la remunerare sau răspundere care ar submina efectele alinierii riscurilor, care sunt încorporate în contractul lor în care este prevăzută remunerarea.

161. Partea variabilă a remuneraţiei persoanelor care exercită funcţiile menţionate în Secţiunea a 4-a este independentă de performanţa subdiviziunilor structurale controlate de persoanele respective. Remuneraţia conducătorilor funcţiilor este stabilită de către consiliul societăţii.

162. Politica de remunerare a societăţii se stabileşte în baza unei analize fundamentate şi a unor indicatori bine definiţi ai performanţei individuale a celui remunerat, corelate cu performanţa colectivă şi în baza unei repartizări judicioase a cheltuielilor societăţii, acolo unde este posibil, precum şi având în vedere evitarea stabilirii unor stimulente care să încurajeze asumarea excesivă de riscuri sau în conformitate cu principiile enunţate în reglementările interne ale societăţii, după caz.

163. Nivelul remunerării se stabileşte în strânsă concordanţă cu responsabilităţile şi angajamentele aferente atribuţiilor. Politica de remunerare include informaţii privind modul în care ia în considerare integrarea riscurilor legate de durabilitate în sistemul de management al riscurilor.

Capitolul V

DISPOZIŢII PRIVIND RAPORTAREA

164. Societatea întocmeşte şi transmite Băncii Naţionale a Moldovei anual, până la data de 1 martie a anului în curs, informaţiile prevăzute la art.34 alin.(1)–(4) din Legea nr.92/2022 sub forma unui raport, care va cuprinde, inclusiv:

164.1. o inventariere a principalelor deficienţe identificate în cadrul fiecărei funcţii şi a măsurilor întreprinse pentru remedierea acestora;

164.2. o descriere a modificărilor semnificative intervenite în cadrul funcţiilor, în perioada de raportare;

164.3. o descriere a condiţiilor de aplicare a procedurilor de control aferente noilor clase/tipuri de asigurare;

164.4. desfăşurarea controlului intern în cadrul subdiviziunilor structurale ale societăţii;

164.5. informaţii cu privire la activitatea de audit desfăşurată în perioada de raportare, din care să reiasă constatările şi recomandările auditului intern şi gradul de implementare a recomandărilor de către organul executiv al societăţii;

164.6. nivelul de conformare a societăţii cerinţelor prudenţiale stabilite de cadrul normativ.

165. Raportul menţionat la pct.164 este semnat de preşedintele consiliului societăţii şi urmează să fie prezentat în limba română, în format electronic.

166. Societatea notifică Banca Naţională a Moldovei într-un termen de până la 5 zile lucrătoare cu privire la orice schimbări semnificative în activitatea acesteia, structura şi situaţia generală, incluzând încălcarea cerinţelor normative.

167. Societatea informează Banca Naţională a Moldovei cu privire la orice situaţii care pot afecta negativ activitatea organului de conducere în termen de până la 5 zile lucrătoare.

168. Fără a aduce atingere prevederilor pct.164, societatea notifică Banca Naţională a Moldovei despre cazurile de ilegalităţi constatate, cel târziu următoarea zi lucrătoare de la data constatării, în situaţia în care acestea pot afecta siguranţa şi reputaţia societăţii. Informaţia va cuprinde descrierea ilegalităţii constatate, valoarea prejudiciilor suportate de societate ca urmare a producerii ilegalităţii. În situaţiile în care valoarea prejudiciului nu a fost stabilită cu exactitate, societatea va prezenta o estimare a acesteia, la momentul raportării.

169. Societatea prezintă Băncii Naţională a Moldovei reglementările sale interne, întocmite în limba română, cu excepţia reglementărilor interne secundare pe domeniul tehnologiei informaţionale şi comunicaţiilor, în format electronic, în termen de 10 zile lucrătoare de la data aprobării de către organul de conducere abilitat, prin intermediul portalului WEB al Sistemului informatic al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la licenţiere, autorizare şi notificare, conform Ghidului privind utilizarea portalului WEB al Sistemului informatic al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la licenţiere, autorizare şi notificare în vederea transmiterii de societăţi / sucursalele societăţii din state terţe a reglementărilor interne, precum şi stocării în format electronic a acestora.

170. În cazul în care reglementările interne ale societăţii au fost supuse modificărilor, acestea se transmit la Banca Naţională a Moldovei cu modificările încorporate, în termen de 10 zile lucrătoare de la data aprobării acestora.

171. Reglementările interne aprobate până la data înregistrării pe portalul WEB al Sistemului informatic al Băncii Naţionale a Moldovei a societăţii / sucursalei societăţii din alte state, se vor prezenta la Banca Naţională a Moldovei în format electronic prin intermediul portalului WEB al Sistemului informatic al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la licenţiere, autorizare şi notificare în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

172. În conformitate cu pct.169, societatea prezintă Băncii Naţionale a Moldovei informaţia întocmită în limba română, după cum urmează:

172.1. trimestrial, în termen de 20 zile lucrătoare de la încheierea fiecărui trimestru, următoarele documente întocmite în trimestrul respectiv:

172.1.1. procesele-verbale ale şedinţelor consiliului societăţii şi organului executiv colegial / conducerii sucursalei societăţii dintr-un stat terţ;

172.1.2. ordine, decizii, hotărâri sau orice acte cu caracter decizional adoptate de către organul executiv unipersonal, care au un impact semnificativ asupra aspectelor financiare şi contabile, asupra conformităţii, managementului riscului, politicilor şi reglementărilor interne sau implică schimbări majore ale strategiei de afaceri şi ale structurii şi activităţii societăţii;

172.1.3. procesele-verbale ale şedinţelor comitetelor specializate ale consiliului societăţii.

172.1.4. rapoartele întocmite de funcţia de audit intern, funcţia actuarială, funcţia de management al riscurilor şi funcţia de conformitate prezentate consiliului societăţii şi/sau organului executiv / conducerii sucursalei societăţii dintr-un stat terţ.

172.2. anual, în termen de 10 zile lucrătoare de la data aprobării de către consiliul societăţii / conducerea sucursalei societăţii dintr-un stat terţ, planul de audit intern al societăţii / sucursalei societăţii dintr-un stat terţ pentru anul de gestiune.

172.3. în termen de 15 zile lucrătoare de la data închiderii adunării generale a acţionarilor societăţii, procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor (fără anexe);

172.4. în termen de 20 zile lucrătoare de la data închiderii adunării generale a acţionarilor societăţii dintr-un stat terţ, extrasul din procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor care include chestiuni aferente activităţii sucursalei societăţii dintr-un stat terţ.

173. Nerespectarea prevederilor Regulamentului se sancţionează de către Banca Naţională a Moldovei în conformitate cu Legea nr.92/2022.