Hotărâre nr.25 din 29.10.2019 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă "Bălţi" (angajarea răspunderii Guvernului) (Sesizarea nr.161a/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru

modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică

Liberă “Bălţi” (angajarea răspunderii Guvernului)

(sesizarea nr.161a/2019)

nr. 25  din  29.10.2019

 (în vigoare 29.10.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 338-343 art. 208 din 15.11.2019

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă pe 9 septembrie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă pe 9 septembrie 2019, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dl Igor Munteanu, deputat în Parlament, pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”.

2. Autorul sesizării a pretins că legea contestată, care face obiectul controlului de neconstituţionalitate, încalcă prevederile articolelor 6 şi 106¹ din Constituţie.

3. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 10 octombrie 2019, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Universităţii de Stat din Moldova şi a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.

5. În şedinţa publică a Curţii, sesizarea a fost examinată cu participarea dlui Igor Munteanu, autorul sesizării. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dna Viorica Mihailov-Moraru, secretar de stat, şi de către dl Alexandru Otgon, şef al Direcţiei management instituţional a Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

ÎN FAPT

6. Pe 27 iulie 2001, Parlamentul a adoptat Legea nr.440 cu privire la zonele economice libere. Potrivit articolului 1 alin.(1) din Lege, zonele economice libere (zonele antreprenorialului liber), denumite în continuare zone libere, sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care sunt permise pentru investitorii autohtoni şi străini, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii. De asemenea, articolul 1 al Legii prevede că zonele libere se creează în scopul accelerării dezvoltării social-economice a anumitor teritorii şi a ţării în ansamblu. Totodată, Legea menţionată stabileşte anumite condiţii pentru crearea zonelor economice libere. Una din condiţii este că în Lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective. Teritoriul zonelor libere este delimitat de restul ţării prin îngrădire sigură. Paza hotarelor zonelor libere se asigură de către întreprinderile specializate de pază din Republica Moldova, în baza contractelor încheiate de acestea cu administraţia zonei respective. Faţă de persoanele fizice şi mijloacele de transport se aplică sistemul de trecere autorizată a hotarelor zonei libere, al cărui mod de funcţionare este stabilit prin hotărâre de Guvern.

7. Pe 4 martie 2010, în executarea prevederilor Legii nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, Parlamentul a adoptat Legea nr.26 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”.

8. Legea nr.26 din 4 martie 2010 cu privire la Zona Economică Liberă “Bălţi” conţine norme referitoare la terenurile care intră în componenţa acestei zone libere.

9. Prin Legea nr.187 din 26 iulie 2018, Parlamentul a modificat, inter alia, Legea nr.26 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”. Prin pct.VII din Legea menţionată, articolul 1 alin.(2) din Legea nr.26 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” a fost completat cu o nouă literă, p), care prevedea că în componenţa zonei libere se includ un teren de 4,823 ha, cu numărul cadastral 0100212178, cu construcţiile de pe acesta, cu numerele cadastrale 010021217801–010021217823, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău.

10. Pe 30 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat Legea nr.302, prin care a modificat articolul 1 alin.(2) din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” şi a expus litera p) într-o nouă formă, cu următorul cuprins:

“p) un teren de 2,238 ha, cu numărul cadastral 0100212178, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău, precum şi construcţiile de pe acesta cu numerele cadastrale 010021217801–010021217806 şi 010021217819;”.

11. Pe 15 februarie 2019, în conformitate cu prevederile articolului 106¹ din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, a fost adoptată Legea nr.17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”.

12. Prin Legea nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”, lit.p) din articolul 1 alin.(2) a fost abrogată.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

“În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Articolul 106¹

Angajarea răspunderii Guvernului

“(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în fata Parlamentului asupra unui program, unei declaraţii de politică generală sau unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaraţiei de politică generală sau proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 106.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.”

14. Prevederile relevante ale Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” sunt următoarele:

Art.I – La articolul 1 alineatul (2) din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.39–40, art.105), cu modificările ulterioare, litera p) se abrogă.

[...]”

15. Prevederile relevante ale Legii nr.302 din 30 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative sunt următoarele:

“Art.XIV. – La articolul 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.39–40, art.105), cu modificările ulterioare, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

[...]

litera p) va avea următorul cuprins:

“p) un teren de 2,238 ha, cu numărul cadastral 0100212178, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău, precum şi construcţiile de pe acesta cu numerele cadastrale 010021217801–010021217806 şi 010021217819;”.

16. Prevederile relevante ale Legii nr.187 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative sunt următoarele:

“Art.VII. – La articolul 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.39–40, art.105), cu modificările ulterioare, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

litera a) se completează în final cu textul “municipiul Bălţi, şi două terenuri adiacente: de 1,32380 ha, cu numărul cadastral 0300205284, amplasat pe str. Donator nr.86a, municipiul Bălţi, şi de 1,2307 ha, cu numărul cadastral 03002050074, amplasat pe str. Donator nr.86, municipiul Bălţi”;

la litera c), cifrele “110,00” se substituie cu cifrele “90,00”;

litera f) va avea următorul cuprins:

“f) un teren de 6,0158 ha, format din sectoarele de teren cu numerele cadastrale 8001105079, 8001105110, 8001105092, amplasat pe str. Miron Costin nr.2, municipiul Străşeni, şi un teren de 16,33 ha, cu numărul cadastral 8028113003, amplasat în comuna Pănăşeşti, raionul Străşeni;”

la litera k), cuvintele “oraşul Cahul” se substituie cu textul “municipiul Cahul, şi două terenuri adiacente: de 0,27030 ha, cu numărul cadastral 1701124076, amplasat pe str. Muncii nr.4a, municipiul Cahul, şi de 0,13240 ha, cu numărul cadastral 1701124077, amplasat pe str. Muncii nr.4b, municipiul Cahul”;

alineatul se completează cu literele l)–q) cu următorul cuprins:

“l) un teren de 8,92 ha, cu numărul cadastral 8501211111, amplasat pe str. Cetatea Albă, oraşul Stefan Vodă;

m) un teren de 20,00 ha, cu numărul cadastral 2901321001, amplasat pe str. Nicolae Iorga, oraşul Cimişlia;

n) trei terenuri: de 0,95570 ha, cu numărul cadastral 4310207371, de 0,22430 ha, cu numărul cadastral 4310207036, şi de 0,32270 ha, cu numărul cadastral 4310207058, amplasate în satul Albineţul Vechi, raionul Făleşti;

o) un teren de 8,715 ha, cu numărul cadastral 67012060023, amplasat pe str. Dacia nr.40, oraşul Rezina;

p) un teren de 4,823 ha, cu numărul cadastral 0100212178, cu construcţiile de pe acesta, cu numerele cadastrale 010021217801–010021217823, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău;

q) un teren de 13,2245 ha, format din sectoarele de teren cu numerele cadastrale 0100302053, 0100302904, 0100302905 şi 0100302906, amplasate pe str. Uzinelor nr.104, municipiul Chişinău.”

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

17. Prin decizia sa din 10 octombrie 2019, Curtea a reţinut că obiectul prezentei sesizări îl constituie Legea nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”. Verificarea constituţionalităţii acestui tip de act normativ ţine de competenţa sa ratione materiae, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie.

18. De asemenea, conform articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

19. Curtea a reţinut că legea contestată nu a mai fost supusă controlului de constituţionalitate. Totodată, Curtea a menţionat că fondul legii nu a fost contestat. În esenţă, a fost contestată procedura de adoptare a legii cu privire la care Guvernul şi-a angajat răspunderea.

20. Curtea a mai observat că, potrivit autorului sesizării, adoptarea Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” este contrară prevederilor articolelor 6 şi 106¹ din Constituţie. Astfel, în viziunea autorului, adoptarea Legii nr.17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” prin angajarea răspunderii Guvernului ar fi contrară rolului Parlamentului în sistemul autorităţilor publice şi funcţiei sale de legiferare, fiind încălcat principiul separaţiei ramurilor puterii în stat, precum şi prevederile articolului 106¹ din Constituţie.

21. Având în vedere opinia autorului sesizării, care a afirmat incidenţa, în prezenta cauză, a dispoziţiilor articolelor 6 şi 106¹ din Constituţie, Curtea a examinat aplicabilitatea acestor prevederi.

22. În acest sens, cu privire la aplicabilitatea articolului 6 din Constituţie, Curtea a reţinut că, având în vedere faptul că procedura angajării răspunderii prezintă o particularitate a procedurii legislative, ea îşi va efectua analiza prin prisma principiului separaţiei ramurilor puterii, verificând dacă Guvernul şi-a depăşit competenţa de reglementare şi şi-a arogat atribuţii de legiferare.

23. Cu privire la aplicabilitatea principiului separaţiei ramurilor puterii în stat Curtea a reamintit că, potrivit acestui principiu, autorităţile statului au datoria de a-şi exercita competenţele în limitele impuse de Constituţie şi de lege, fără implicare în atribuţiile legale ale celorlalte autorităţi (HCC nr.21 din 24 iunie 2015, § 41). Astfel, Curtea menţionează că, potrivit acestui principiu, toate ramurile puterii de stat trebuie să-şi desfăşoare activitatea în strictă concordanţă cu rigorile constituţionale şi nicio putere nu poate interveni sau nu-şi poate aroga atribuţiile celorlalte puteri. Aşadar, Curtea reţine că exigenţa primordială care stă la baza principiului separaţiei ramurilor puterii este că nicio putere nu-şi poate aroga atribuţiile constituţionale ale altor puteri.

24. Cu privire la aplicabilitatea articolului 106¹ din Constituţie, Curtea a reţinut că normele constituţionale prevăd adoptarea legilor inclusiv în condiţiile angajării răspunderii Guvernului.

25. Autorul sesizării consideră că adoptarea Legii pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” în condiţiile angajării răspunderii de către Guvern nu a fost determinată de necesităţi urgente. Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale, la această modalitate excepţională şi simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis, iar proiectul de lege trebuie să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării trebuie să vizeze stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă şi aplicabilitatea trebuie să fie imediată (HCC nr.5 din 2 martie 2016, § 38; HCC nr.11 din 13 mai 2015, § 54, § 72; HCC nr.28 din 22 decembrie 2011, § 60).

26. Astfel, Curtea a menţionat că problema abordată poate fi examinată prin prisma prevederilor articolului 106¹ din Constituţie, în sensul în care au fost respectate criteriile şi principiile care urmează a fi luate în consideraţie la aplicarea mecanismului constituţional de adoptare a legilor prin angajarea răspunderii Guvernului.

27. Curtea a considerat că la examinarea constituţionalităţii legii contestate trebuie să opereze cu prevederile articolelor 6 şi 106¹ Constituţie.

28. Prin urmare, Curtea a apreciat că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi că nu există niciun alt motiv de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

B. FONDUL CAUZEI

PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLELOR 6 ŞI 106¹ DIN CONSTITUŢIE

1. Argumentele autorului sesizării

29. În motivarea sesizării, autorul susţine că adoptarea Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” printr-o procedură vicioasă de angajare a răspunderii de către Guvern a încălcat principiul constituţional al separării ramurilor puterii, precum şi prevederile articolului 106¹ din Constituţie. În acest sens, autorul consideră că Guvernul şi-a depăşit atribuţiile, intrând în aria de competenţă a autorităţii legislative.

30. De asemenea, autorul invocă lipsa unei urgenţe la adoptarea acestei legi prin angajarea răspunderii Guvernului, în aşa fel, nu au fost respectate criteriile şi principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii referitoare la angajarea răspunderii Guvernului.

31. În faţa Curţii, autorul sesizării a susţinut că prin adoptarea prevederilor contestate prin angajarea răspunderii Guvernului s-au urmărit interese mercantile, ignorându-se interesul general. În opinia autorului, acest mod de acţiune al Guvernului ar fi stagnat proiecte investiţionale, ar fi creat un climat de instabilitate, care ar fi provocat prejudicii statului.

2. Argumentele autorităţilor

32. În opinia prezentată de către Preşedintele Republicii Moldova se menţionează că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, angajarea răspunderii Guvernului în mod discreţionar şi în orice condiţii ar echivala cu transformarea acestei autorităţi în autoritate legislativă, având în vedere faptul că la momentul adoptării legii prin angajarea răspunderii de către Guvern Parlamentul avea doar funcţii operative pentru a asigura continuitatea activităţii permanente.

33. De asemenea, în opinie se precizează că Legea nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” nu a avut un caracter stringent şi nu a reglementat o sferă de importanţă majoră, astfel încât nu trebuia pusă în aplicare imediat. Prin urmare, ignorând principiile şi criteriile referitoare la procedura de angajare a răspunderii, Guvernul a încălcat prevederile constituţionale ale articolului 106^1..

34. În opinia sa, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice a reţinut că prin adoptarea Legii nr.17 din 15 februarie 2019 prin procedura prevăzută de articolul 106¹ din Constituţie s-a adus atingere prevederilor constituţionale de la articolul 6, care se referă la separaţia şi colaborarea puterilor. De asemenea, a fost neglijată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia aplicabilităţii normelor constituţionale privind angajarea răspunderii Guvernului.

35. Totodată, raţionamentul unei astfel de proceduri speciale constă în necesitatea acută de a interveni şi a soluţiona anumite raporturi sociale, o nevoie stringentă de interes public, care, în condiţiile generale de legiferare, ar parcurge un interval de timp mai mare. Astfel, modalitatea prin care s-a acţionat pune în evidenţă lipsa unei urgenţe sau a unei măsuri in extremis, fapt care nu poate justifica angajarea răspunderii Guvernului la adoptarea Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”.

36. În şedinţa publică a Curţii, reprezentantul Guvernului a menţionat că Parlamentul, ca unica putere legiuitoare, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte pentru a detalia legile prin acte normative, potrivit prevederilor constituţionale şi legale.

37. De asemenea, reprezentantul Guvernului a remarcat că, pentru asigurarea unei administrări eficiente a terenurilor proprietate publică a statului, Guvernul a propus pe 15 februarie 2019 excluderea din componenţa Zonei Economice Libere “Bălţi” a terenului de 2,238 ha situat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău, precum şi a construcţiilor de pe acesta, adoptând în acest sens Legea nr.17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” prin procedura angajării răspunderii faţă de Parlament. S-a subliniat că în argumentarea amendamentului amintit nu există nicio referinţă la studiul de fezabilitate prevăzut la articolul 4 din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, însă procedura stabilită de lege se aplică corespunzător şi în cazul modificării configuraţiei zonelor libere, modificării termenului de funcţionare a acestora, precum şi în cazul creării unei subzone, potrivit articolului 4 alin.(13) din Legea menţionată.

38. Totodată, Guvernul a evidenţiat că prin includerea terenului situat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău, în componenţa Zonei Economice Libere “Bălţi” Ministerul Economiei şi Infrastructurii de comun acord cu administraţia Zonei Economice Libere “Bălţi” a preconizat dezvoltarea activităţilor de cercetare şi extindere ale companiilor cu renume mondial, existente în zona liberă, cu scopul de a atrage investitori, prin crearea unui Centru de expertiză şi a unui Laborator privind testarea produselor, proceselor şi susţinerea inovaţiilor.

39. În consecinţă, reprezentantul Guvernului a remarcat că excluderea terenului din componenţa Zonei Economice Libere “Bălţi” a avut un impact defavorabil asupra iniţiativelor de dezvoltare nominalizate supra.

40. În şedinţa publică a Curţii, reprezentantul Parlamentului a menţionat că, în temeiul articolului 106¹ alin.(1) din Constituţie şi al articolului 119 din Regulamentul Parlamentului, Guvernul a adoptat pe data de 11 februarie 2019 Hotărârea nr.101 cu privire la angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”. Totodată, reprezentantul Parlamentului a menţionat că nota informativă anexată la proiectul de lege a fost prezentată fără a conţine o justificare suficientă a criteriilor imperative prevăzute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, reprezentantul Parlamentului a reţinut că, potrivit notei informative, Guvernul nu a ţinut cont de prevederile articolului 4 alin.(13) din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, care se referă la modificarea configuraţiei zonelor libere, modificarea termenului de funcţionare a acestora, precum şi crearea unei subzone.

41. În concluzie, reprezentantul Parlamentului a susţinut că şedinţa plenară a legislativului nu a fost convocată. Astfel, angajarea răspunderii politice a Guvernului nu a fost asumată în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului şi, prin urmare, nu a fost posibilă înaintarea unei moţiuni de cenzură pentru demiterea Guvernului.

3. Aprecierea Curţii

42. Curtea reţine că, potrivit articolului 6 din Constituţie, puterile legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea competenţelor care le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Curtea menţionează că instituirea principiului separaţiei ramurilor puterii statului are ca scop crearea unui sistem de guvernare care ar asigura echilibrul între ramurile puterii de stat, precum şi prevenirea şi stoparea abuzului din partea unei puteri.

43. În jurisprudenţa sa, Curtea a dezvoltat principiul separaţiei şi colaborării puterilor statului, garantat de articolul 6 din Constituţie. Potrivit acestui principiu constituţional, puterile legislativă, executivă şi judecătorească nu pot concura între ele, având sarcina de a-şi exercita separat atribuţiile în limitele rigorilor impuse de Constituţie, printr-o colaborare reciprocă pentru exercitarea puterii de stat (HCC nr.24 din 10 septembrie 2013, § 38).

44. Astfel, în cadrul sistemului democratic de aplicare a principiului separaţiei celor trei ramuri ale puterii de stat este importantă colaborarea între puteri şi exercitarea competenţelor în limitele prevăzute de Constituţie.

45. Curtea menţionează că, în conformitate cu articolul 60 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului, care exercită principala sa funcţie de legiferare. Totodată, potrivit prevederilor articolului 106¹ din Constituţie, Parlamentul a învestit Guvernul cu atribuţii de legiferare. Articolul 106¹ din Constituţie prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, unei declaraţii de politică generală sau unui proiect de lege.

46. Curtea relevă că angajarea răspunderii Guvernului reprezintă o procedură parlamentară specială prin care, pentru a face faţă unei împrejurări deosebite, care reclamă stabilirea de măsuri urgente, care sunt de competenţa Parlamentului, Guvernul urmăreşte adoptarea unui proiect de lege în condiţii de maximă celeritate.

47. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că procedura angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului este o particularitate a procedurii legislative, conform căreia proiectul de lege nu mai urmează procedura legislativă prevăzută de Regulamentul Parlamentului, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, având drept consecinţă menţinerea sau demiterea Guvernului prin retragerea încrederii acordate de Parlament (HCC nr.28 din 22 decembrie 2011, § 55). Astfel, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o iniţiativă legislativă a acestuia, înaintată sub forma unui proiect de lege Parlamentului, care îl poate accepta fără a-l supune dezbaterilor şi votării sau care poate demite Guvernul iniţiind şi adoptând o moţiune de cenzură.

48. Curtea menţionează că această cale de adoptare a unei legi este una excepţională şi simplificată, fiind vorba de o modalitate legislativă la care se recurge in extremis, numai atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau în procedura de urgenţă nu este posibilă. O asemenea procedură este dezirabilă atunci când Guvernul doreşte să promoveze extrem de rapid o lege pe care o consideră vitală pentru programul său de activitate asupra căruia a primit votul de încredere la învestire.

49. Examinând sesizarea, Curtea observă că, în prezenta cauză, problema abordată de către autorul sesizării se referă la nerespectarea regulilor constituţionale la adoptarea Legii nr.17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” prin angajarea răspunderii de către Guvern. Curtea observă că, prin abrogarea literei p) din articolul 1 alin.(2) al Legii menţionate supra, din cadrul Zonei Economice Libere “Bălţi” a fost exclus un teren de 2,238 ha, cu numărul cadastral 0100212178, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău, precum şi construcţiile de pe acesta cu numerele cadastrale 010021217801–010021217806 şi 010021217819.

50. Curtea relevă că adoptarea legii prin angajarea răspunderii de către Guvern reprezintă nu numai o măsură de substituire a regulilor procedurii legislative, dar şi o modalitate foarte rapidă, generată de împrejurări excepţionale, de adoptare a legii cu respectarea anumitor rigori.

51. Cu acest prilej, Curtea în jurisprudenţa sa a menţionat că dispoziţiile articolului 106¹ din Constituţie prin care legislatorul constituant a împuternicit Guvernul cu atribuţii de legiferare nu pot fi interpretate în sensul în care ar permite Guvernului substituirea Parlamentului oricând şi în orice condiţii. Astfel, Curtea subliniază că, deşi la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut (HCC nr.11 din 13 mai 2015, § 52-53).

52. În acest sens, Curtea menţionează că în jurisprudenţa sa a stabilit criteriile care urmează a fi luate în consideraţie la aplicarea acestui mecanism constituţional. Procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, ca o modalitate simplificată de legiferare, trebuie să fie o măsură in extremis, determinată de urgenţa în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea, de necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate, de importanta domeniului reglementat şi de aplicarea imediată a legii în cauză (HCC nr.5 din 2 martie 2016, § 38; HCC nr.11 din 13 mai 2015, § 54, § 72; HCC nr.28 din 22 decembrie 2011, § 60).

53. În nota informativă la Legea nr.17 din 15 februarie 2019 se menţionează că “întru asigurarea unei administrări eficiente a terenurilor proprietate publică a statului, este judicioasă excluderea din componenţa Zonei Economice Libere “Bălţi” a întregului teren proprietate publică a statului, cu suprafaţa lăsată intactă de 2,238 ha, precum şi a construcţiilor de pe acesta”. Având în vedere criteriile stabilite de către Curte în jurisprudenţa sa referitoare la aplicarea mecanismului constituţional privind angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege şi analizând domeniul legii adoptate, Curtea constată că, potrivit notei informative, adoptarea Legii nr.17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” nu a fost generată de necesităţi imperioase obiective de ordin public sau social, impuse prin lege sau care să derive din programul de activitate al Guvernului.

54. Mai mult, Curtea relevă că Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere prevede la articolul 4 că zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege adoptată de Parlament în conformitate cu această lege, care va delimita în acest scop o parte sau câteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova şi că în lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective.

55. Totodată, Curtea observă că, potrivit articolului 4 alin.(13) din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, procedura stabilită de legislaţie pentru crearea zonelor libere se aplică corespunzător şi în cazul modificării configuraţiei zonelor libere, modificării termenului de funcţionare a acestora, precum şi în cazul creării unei subzone.

56. De asemenea, Curtea reţine că articolul 4 din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere stabileşte condiţiile creării zonei economice libere şi totodată prevede obligativitatea efectuării unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere.

57. În acest context, Curtea menţionează că, potrivit notei informative, Guvernul nu a ţinut cont de limitele prevăzute de lege privind crearea zonei economice libere, precum şi de modificarea configuraţiei zonei economice libere. De asemenea, Curtea observă că în nota informativă nu se face referire la un studiu de fezabilitate. În asemenea condiţii, Curtea relevă că Guvernul a eludat prevederile Legii nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

58. Curtea reiterează faptul că acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii ar echivala cu transformarea acestei autorităţi în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul (HCC nr.11 din 13 mai 2015, § 57).

59. Curtea concluzionează că Guvernul nu a demonstrat, în cadrul angajării răspunderii politice asupra proiectului de lege menţionat, necesitatea unei urgenţe reale în excluderea din componenţa Zonei Economice Libere “Bălţi” a terenului de 2,238 ha, cu numărul cadastral 0100212178, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr.1, municipiul Chişinău, precum şi a construcţiilor de pe acesta cu numerele cadastrale 010021217801–010021217806 şi 010021217819, nu a prezentat argumente concludente privind necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate şi că este obiectiv necesară aplicarea imediată a legii în cauză.

60. Astfel, Curtea reiterează că eludarea principiilor şi criteriilor enunţate la angajarea răspunderii de către Guvern determină încălcarea normelor constituţionale (HCC nr.11 din 13 mai 2015, § 58), în cazul de faţă fiind încălcate prevederile articolelor 6 şi 106¹ din Constituţie.

61. În acelaşi timp, Curtea reţine că atunci când Guvernul urmează să-şi asume răspunderea asupra unui proiect de lege, în condiţiile articolului 106¹ din Constituţie, acest fapt se va aduce la cunoştinţa Parlamentului.

62. În jurisprudenţa sa, Curtea a constatat că o dezbatere politică privind demiterea Guvernului prin retragerea încrederii acordate poate avea loc în condiţiile articolului 106¹ din Constituţie numai în şedinţa plenară a Parlamentului. Prin urmare, depunerea la Secretariatul Parlamentului a hotărârii Guvernului privind angajarea răspunderii cu materialele anexate, fără prezentarea acestui act politic de angajare a răspunderii în şedinţa plenară, nu corespunde cerinţelor normelor constituţionale privind angajarea răspunderii “în faţa” Parlamentului. În caz contrar, o asemenea dezbatere devine imposibilă, deoarece, potrivit articolului 37 alin.(4) din Regulamentul Parlamentului, convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială se va face în 3 zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel. Din aceste motive, în afara sesiunilor parlamentare, procedura angajării răspunderii Guvernului este condiţionată de convocarea unei sesiuni extraordinare sau speciale, iar termenul de 3 zile pentru depunerea moţiunii curge din momentul prezentării în plenul Parlamentului a proiectului de lege asupra căruia Guvernul îşi angajează răspunderea (HCC nr.28 din 22 decembrie 2011, § 56-57).

63. Ţinând cont de jurisprudenţa sa anterioară, Curtea reiterează că Parlamentul este şi rămâne unica autoritate legiuitoare, chiar şi în cazul angajării răspunderii de către Guvern. Prevederile articolului 106¹ din Constituţie reglementează expres o excepţie de la regula instituită prin dispoziţiile constituţionale ale articolului 60, angajarea răspunderii Guvernului neputând împiedica Parlamentul de la îndeplinirea rolului său, întrucât procedura asumării răspunderii de către Guvern se derulează în faţa Parlamentului şi se desfăşoară sub supravegherea şi controlul său. Parlamentul are la îndemână, în virtutea prevederilor constituţionale, posibilitatea de a demite Guvernul prin iniţierea şi dezbaterea unei moţiuni de cenzură (HCC nr.5 din 2 martie 2016, § 29).

64. Aşadar, Curtea menţionează că, potrivit constatărilor sale, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept consecinţă menţinerea atribuţiilor sau demiterea Guvernului prin retragerea încrederii acordate de Parlament şi poate avea loc în condiţiile articolului 106¹ din Constituţie numai în faţa Parlamentului.

65. În acest sens, Curtea remarcă că Legea nr.17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, potrivit informaţiei de pe pagina oficială a Parlamentului, fără prezenţa de facto a reprezentantului Guvernului în şedinţa plenară a Parlamentului, determinând astfel imposibilitatea depunerii moţiunii de cenzură şi, implicit, a dezbaterii politice privind menţinerea sau retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură.

66. În aceste condiţii, Curtea consideră că modalitatea de care Guvernul a făcut uz în procedura angajării răspunderii sale a lipsit în mod efectiv Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unică autoritate legislativă a statului, de dreptul de control asupra unor astfel de măsuri legislative excepţionale.

67. Prin urmare, Curtea reţine că Legea nr.17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” a fost adoptată printr-o procedură de angajare a răspunderii Guvernului contrară prevederilor articolelor 6 şi 106¹ din Constituţie.

68. Totodată, Curtea reiterează că pe data de 22 decembrie 2011 a adoptat Hotărârea nr.28 prin care a declarat neconstituţională Legea nr.184 din 27 august 2011 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, pentru că a fost încălcată procedura de adoptare a acesteia. Curtea a emis o Adresă prin care a atras atenţia Parlamentului că procedura angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, prevăzută de articolul 106¹ din Constituţie, nu este suficient detaliată în articolul 119 din Regulamentul Parlamentului. Astfel, Curtea a atenţionat Parlamentul despre necesitatea modificării şi completării Regulamentului Parlamentului în conformitate cu revizuirea Constituţiei operată prin Legea nr.1115-XV din 5 iulie 2000 şi a reglementării clare a procedurilor de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului şi delegare legislativă.

69. Curtea constată că până în prezent nu a fost executată Adresa Curţii Constituţionale din 22 decembrie 2011 şi îi atrage atenţia Parlamentului în mod repetat despre necesitatea de a soluţiona problemele indicate în adresă.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea dlui Igor Munteanu, deputat în Parlament, privind exercitarea controlului constituţionalităţii Legii nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvern.

2. Se declară neconstituţională Legea nr.17 din 15 februarie 2019 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr.26/2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvern.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.