Hotărâre nr.311 din 23.12.2025 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional, modificarea şi abrogarea unor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţa de fonduri

proprii pentru riscul operaţional, modificarea şi abrogarea

unor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei

nr. 311  din  23.12.2025

 (în vigoare 01.01.2027) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 646-650 art.1151 din 30.12.2025

* * *

UE

În temeiul art.70 alin.(1) din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434 - 439, art.727), cu modificările ulterioare,

Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parţial (transpune art.1 lit.(a), art.4 pct.52, pct.52a- 52c, art.311a - 313, art.314 (1), (2), (5) - (8), art.315, art.316 (1), (2), art.317 (1) - (8), art.318, art.319, art.320 (1), (2), art.321 (1), art.322, art.323 (1), şi art.324) Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 176 din 27 iunie 2013, CELEX: 32013R0575, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1623 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2024.

1. Se aprobă Regulamentul privind cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.113/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.183-194, art.903), înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1335/2018.

3. Regulamentul privind cadrul de administrare a activităţii băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.322/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.1-5, art.56), înregistrat la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1400/2018, se modifică după cum urmează:

3.1. La pct.4:

3.1.1. noţiunea "risc aferent tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (risc TIC)" va avea următorul cuprins: "risc aferent tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (risc TIC)" înseamnă riscul de pierderi legat de orice circumstanţă care poate fi identificată în mod rezonabil în legătură cu utilizarea reţelelor şi a sistemelor informatice care, dacă se materializează, ar putea compromite securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice, a oricărui instrument sau proces dependent de tehnologie, a operaţiunilor şi proceselor sau a prestării de servicii prin producerea de efecte adverse în mediul digital sau fizic;

3.1.2. în noţiunea "risc de conformitate" cuvintele "subcategorie a riscului operaţional ce se referă la" se exclud;

3.1.3. după noţiunea "risc de finanţare" se introduce noţiunea "risc juridic " cu următorul cuprins: "risc juridic înseamnă riscul de pierdere, inclusiv cheltuielile, amenzile, penalităţile sau daunele punitive pe care o bancă le-ar putea suporta ca urmare a unor evenimente care duc la proceduri judiciare, inclusiv următoarele:

a) acţiuni de supraveghere şi tranzacţii extrajudiciare;

b) absenţa unei acţiuni atunci când o astfel de acţiune este necesară pentru a respecta o obligaţie juridică;

c) acţiuni întreprinse pentru a evita respectarea unei obligaţii juridice;

d) evenimente legate de o conduită necorespunzătoare, care sunt evenimente ce rezultă din abateri săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă, inclusiv prestarea necorespunzătoare de servicii financiare sau furnizarea de informaţii inadecvate sau înşelătoare privind riscul financiar al produselor vândute de bancă;

e) nerespectarea oricărei cerinţe derivate din dispoziţiile statutare sau legislative naţionale sau internaţionale;

f) nerespectarea oricărei cerinţe derivate din acorduri contractuale sau a unor norme interne şi coduri de conduită stabilite în conformitate cu normele şi practicile naţionale sau internaţionale;

g) nerespectarea normelor de etică.

Riscul juridic nu cuprinde rambursările către terţi sau angajaţi şi compensaţiile rezultate din oportunităţi de afaceri în cazul în care nu s-a încălcat nicio normă şi nicio regulă de conduită etică, iar banca şi-a îndeplinit obligaţiile în timp util. Riscul juridic nu cuprinde nici costurile juridice externe, în cazul în care evenimentul ce generează respectivele costuri externe nu este un eveniment de risc operaţional.";

3.1.4. după noţiunea "risc de lichiditate" se introduce noţiunea "risc de model" cu următorul cuprins: "risc de model" înseamnă riscul de pierdere care rezultă în urma unor decizii care se bazează, în principal, pe rezultatul modelelor interne din cauza erorilor în elaborarea, dezvoltarea, estimarea parametrilor, punerea în aplicare sau utilizarea ori monitorizarea unor astfel de modele, inclusiv din cauza următoarelor:

a) elaborarea necorespunzătoare a modelului intern ales şi a caracteristicilor sale;

b) verificarea necorespunzătoare a caracterului adecvat al modelului intern ales în ceea ce priveşte instrumentul financiar care trebuie evaluat sau produsul căruia trebuie să i se stabilească un preţ ori a caracterului adecvat al modelului intern ales pentru condiţiile de piaţă aplicabile;

c) erorile în punerea în aplicare a modelului intern ales;

d) evaluările incorecte la preţul pieţei şi măsurarea incorectă a riscului ca urmare a unei erori în momentul înregistrării unei tranzacţii în sistemul de tranzacţionare;

e) utilizarea modelului intern ales sau a rezultatelor acestuia într-un scop pentru care modelul respectiv nu a fost conceput sau căruia nu îi era destinat, inclusiv manipularea parametrilor de modelare;

f) monitorizarea sau validarea tardivă sau ineficace a performanţei modelului sau a capacităţii predictive de a evalua dacă modelul intern ales este în continuare adecvat scopului;"

3.1.5. noţiunea "risc operaţional" va avea următorul cuprins: "risc operaţional" înseamnă riscul de pierdere care rezultă fie din utilizarea unor procese, persoane sau sisteme interne inadecvate sau care nu şi-au îndeplinit funcţia în mod corespunzător, fie din evenimente externe, incluzând riscul juridic, riscul de conformitate, riscul de model şi riscul aferent tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, fără a se limita la acestea, dar excluzând riscul strategic şi riscul reputaţional;".

3.2. La pct.260:

3.2.1. subpct. 2) va avea următorul cuprins: "2) risc aferent tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (risc TIC);";

3.2.2. se completează cu subpct. 3) şi 4) cu următorul cuprins:

"3) riscul juridic;

4) riscul de model.";

3.3. Pct.262 va avea următorul cuprins: "262. În procesul de administrare a riscului operaţional, banca va lua în considerare cel puţin evenimentele de pierdere enumerate în secţiunea 9, capitolul III din Regulamentul privind cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.311/2025";

3.4. La pct.354 subpct.3) textul " , subestimarea riscului operaţional în contextul utilizării abordării de bază sau abordării standardizate" se exclude.

4. Regulamentul cu privire la cerinţele de publicare a informaţiilor de către bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.158/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.188-192, art.667), înregistrat la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1581/2020, se modifică după cum urmează:

4.1. La pct.59 subpct. 5) va avea următorul cuprins:

"5) cerinţele de fonduri proprii calculate în conformitate cu Regulamentul privind cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.311/2025.".

4.2. Pct.64 se abrogă.

4.3. În anexa nr.11 în tabel rândurile 23-25 se exclud.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2027.

6. Prevederile pct.29 din Regulamentul indicat la pct.1 al prezentei hotărâri în partea ce se referă la intervalul de timp de 10 ani se aplică din 1 ianuarie 2037. Până la 1 ianuarie 2037 băncile vor actualiza calculul pierderii nete pe baza variaţiilor observate sau estimate ale pierderii brute şi ale recuperării pentru fiecare exerciţiu financiar începând cu 1 ianuarie 2027.

Aprobat

prin Hotărârea Comitetului executiv

al Băncii Naţionale a Moldovei

nr.311 din 23 decembrie 2025

REGULAMENT

PRIVIND CERINŢA DE FONDURI PROPRII

PENTRU RISCUL OPERAŢIONAL

Prezentul regulament transpune parţial Regulamentul nr.575/2013 (transpune art.1 lit.(a), art.311a - 313, art.314 (1), (2), (5) - (8), art.315, art.316 (1), (2), art.317 (1) - (8), art.318, art.319, art.320 (1), (2), art.321 (1), art.322, art.323 (1) şi art.324) al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 176 din 27 iunie 2013, CELEX: 32013R0575, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1623 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2024.

Capitolul I

PREVEDERI GENERALE

Secţiunea 1. Domeniu de aplicare

1. Prezentul regulament stabileşte reguli privind cerinţele de fonduri proprii pentru riscul operaţional potrivit abordării standardizate, în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii conform actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la fondurile proprii şi cerinţele de capital.

2. Prezentul regulament se aplică băncilor persoane juridice din Republica Moldova, precum şi sucursalelor din Republica Moldova ale băncilor din alte state.

3. Băncile respectă obligaţiile prevăzute în prezentul regulament pe bază individuală. După caz, băncile îndeplinesc, în măsura şi potrivit metodelor stipulate în capitolul IV din Regulamentul cu privire la supravegherea pe bază consolidată a băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.101/2020, obligaţiile prevăzute în prezentul regulament pe baza situaţiei lor consolidate.

Secţiunea 2. Definiţii

4. Termenii şi expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificaţia prevăzută în Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (în continuare – Legea nr.202/2017) şi în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei emise în aplicarea legii menţionate.

5. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

5.1. “eveniment de risc operaţional” înseamnă orice eveniment legat de un risc operaţional care generează o pierdere sau pierderi multiple în cursul unuia sau mai multor exerciţii financiare;

5.2. “pierdere brută agregată” înseamnă suma tuturor pierderilor brute legate de acelaşi eveniment de risc operaţional în cursul unuia sau mai multor exerciţii financiare;

5.3. “pierdere netă agregată” înseamnă suma tuturor pierderilor nete legate de acelaşi eveniment de risc operaţional în cursul unuia sau mai multor exerciţii financiare;

5.4. “pierderi grupate” înseamnă toate pierderile operaţionale determinate de un factor declanşator comun sau o cauză profundă comună care ar putea fi grupate într-un singur eveniment de risc operaţional.

Capitolul II

CERINŢA DE FONDURI PROPRII PENTRU RISCUL OPERAŢIONAL

Secţiunea 1. Calculul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional

6. Cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional este componenta indicatorului de activitate calculată în conformitate cu pct.7.

7. Băncile îşi calculează componenta indicatorului de activitate conform următoarei formule:

unde:

BIC = componenta indicatorului de activitate;

BI = indicatorul de activitate, exprimat în miliarde de lei moldoveneşti, calculat în conformitate cu secţiunea 2.

Secţiunea 2. Indicatorul de activitate

8. Băncile îşi calculează indicatorul de activitate conform următoarei formule:

BI = ILDC + SC + FC

unde:

BI = indicatorul de activitate, exprimat în miliarde de lei moldoveneşti

ILDC = componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor, exprimată în miliarde de lei moldoveneşti şi calculată în conformitate cu pct.9;

SC = componenta serviciilor, exprimată în miliarde de lei moldoveneşti şi calculată în conformitate cu pct.10;

FC = componenta financiară, exprimată în miliarde de lei moldoveneşti şi calculată în conformitate cu pct.11.

9. În sensul pct.8, componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

unde:

ILDC = componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor;

IC = componenta dobânzilor, care reprezintă veniturile din dobânzi ale băncii din toate activele financiare şi alte venituri din dobânzi, inclusiv veniturile financiare din contractele de leasing financiar, veniturile din contractele de leasing operaţional şi profiturile din activele care fac obiectul unui contract de leasing, minus cheltuielile băncii cu dobânzile aferente tuturor datoriilor financiare şi alte cheltuieli cu dobânzile, inclusiv cheltuielile cu dobânzile provenite din contracte de leasing financiar şi operaţional, din amortizarea şi deprecierea activelor care fac obiectul unui contract de leasing operaţional şi din pierderile rezultate din astfel de active, calculată ca medie anuală a valorilor absolute ale diferenţelor pe ultimele trei exerciţii financiare;

AC = componenta activelor, care reprezintă suma cuantumurilor brute totale ale creditelor în curs de derulare, avansurilor, titlurilor de valoare purtătoare de dobândă, inclusiv obligaţiuni de stat, şi activelor care fac obiectul unui contract de leasing ale băncii, calculată ca medie anuală pe ultimele trei exerciţii financiare pe baza cuantumurilor de la sfârşitul fiecăruia dintre exerciţiile financiare respective;

DC = componenta dividendelor, care reprezintă veniturile din dividende ale băncii din investiţii în acţiuni şi fonduri care nu au fost consolidate în situaţiile financiare ale băncii, inclusiv veniturile din dividende provenite de la filiale, entităţi asociate şi asocieri în participaţie neconsolidate, calculată ca medie anuală pe ultimele trei exerciţii financiare.

10. În sensul pct.8, componenta serviciilor se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

SC = max (OI, OE) + max (FI, FE)

unde:

SC = componenta serviciilor;

OI = alte venituri din exploatare, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a veniturilor băncii din operaţiunile bancare obişnuite care nu sunt incluse în alte elemente ale indicatorului de activitate, dar sunt de natură similară;

OE = alte cheltuieli de exploatare, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a cheltuielilor şi pierderilor băncii din operaţiunile bancare obişnuite care nu sunt incluse în alte elemente ale indicatorului de activitate, dar sunt de natură similară, precum şi din evenimentele de risc operaţional;

FI = componenta veniturilor din taxe şi comisioane, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a veniturilor băncii obţinute din furnizarea de consultanţă şi de servicii, inclusiv veniturile obţinute de bancă prin externalizarea serviciilor financiare;

FE = componenta cheltuielilor cu taxe şi comisioane, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a cheltuielilor plătite de bancă pentru a beneficia de consultanţă şi servicii, inclusiv taxele de externalizare plătite de bancă pentru furnizarea de servicii financiare, dar excluzând taxele de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii nefinanciare.

11. În sensul pct.8, componenta financiară se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

FC = TC + BC

unde:

FC = componenta financiară;

TC = componenta portofoliului de tranzacţionare, care reprezintă media anuală a valorilor absolute pe ultimele trei exerciţii financiare ale profitului net sau pierderii nete, după caz, rezultat(ă) din portofoliul de tranzacţionare al băncii, stabilit, după caz, fie în conformitate cu standardele de contabilitate, fie în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.114/2018, inclusiv din activele şi datoriile destinate tranzacţionării, din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor şi din diferenţele de curs valutar;

BC = componenta portofoliului bancar, care reprezintă media anuală a valorilor absolute pe ultimele trei exerciţii financiare ale profitului net sau pierderii nete, după caz, rezultat(ă) din afara portofoliului de tranzacţionare al băncii, inclusiv din activele şi datoriile financiare evaluate la valoarea justă prin profit şi pierdere, din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, din diferenţele de curs valutar şi din câştigurile şi pierderile realizate din activele şi datoriile financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit şi pierdere.

12. La calcularea indicatorului de activitate, băncile nu utilizează niciunul dintre următoarele elemente:

12.1. veniturile şi cheltuielile provenite din activităţile de asigurare sau reasigurare;

12.2. primele plătite şi plăţile primite pentru poliţele de asigurare sau de reasigurare achiziţionate;

12.3. cheltuielile administrative, inclusiv cheltuielile cu personalul, taxele de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii nefinanciare şi alte cheltuieli administrative;

12.4. recuperarea cheltuielilor administrative, inclusiv recuperarea plăţilor efectuate în numele clienţilor;

12.5. cheltuielile cu spaţiile şi activele fixe, cu excepţia cazului în care aceste cheltuieli rezultă din evenimente de riscuri operaţionale;

12.6. amortizarea imobilizărilor corporale şi amortizarea imobilizărilor necorporale, cu excepţia deprecierii aferente activelor care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, care trebuie inclusă în cheltuielile de leasing financiar şi operaţional;

12.7. provizioanele şi reluările de provizioane, cu excepţia cazului în care aceste provizioane sunt legate de evenimente de riscuri operaţionale;

12.8. cheltuielile generate de capitalul social rambursabil la cerere;

12.9. deprecierea şi reluarea deprecierii;

12.10. modificările fondului comercial recunoscut în profit sau pierdere;

12.11. impozitul pe profit.

13. În cazul în care o bancă funcţionează de mai puţin de trei ani, aceasta utilizează estimări ale evoluţiei activităţii pentru calcularea componentelor relevante ale indicatorului său de activitate, cu condiţia ca acestea să fie considerate satisfăcătoare de către Banca Naţională a Moldovei (în continuare – BNM) în cadrul procesului de supraveghere. Banca începe să utilizeze date istorice de îndată ce acestea sunt disponibile.

Secţiunea 3. Ajustările indicatorului de activitate

14. Băncile includ în calculul indicatorului lor de activitate elementele indicatorului de activitate aferente entităţilor sau activităţilor fuzionate sau achiziţionate din momentul fuziunii sau al achiziţiei, după caz, acoperind ultimele trei exerciţii financiare.

15. Băncile pot solicita BNM aprobarea prealabilă de a exclude din indicatorul de activitate cuantumurile legate de entităţile sau activităţile cedate.

CAPITOLUL III

COLECTAREA DATELOR ŞI GUVERNANŢA

Secţiunea 1. Calcularea pierderii anuale din riscul operaţional

16. Băncile cu un indicator de activitate mai mare sau egal cu 750 de milioane lei moldoveneşti îşi calculează pierderea anuală din riscul operaţional ca sumă a tuturor pierderilor nete dintr-un exerciţiu financiar dat, calculate în conformitate cu pct.28, care sunt egale sau mai mari decât pragurile datelor privind pierderile prevăzute la pct.36 sau 37.

17. Prin derogare de la pct.16, BNM le poate acorda băncilor cu un indicator de activitate care nu depăşeşte 1 miliard de lei moldoveneşti o derogare de la cerinţa de a calcula pierderea anuală din riscul operaţional, cu condiţia ca banca în cauză va demonstra într-un mod considerat satisfăcător de BNM, că aplicarea pct.16 ar constitui pentru ea o povară nejustificată.

18. În sensul pct.16, indicatorul de activitate relevant este valoarea cea mai mare dintre valorile indicatorului de activitate raportate de bancă la ultimele opt date de referinţă a raportării. O bancă care nu şi-a raportat încă indicatorul de activitate utilizează cel mai recent indicator de activitate.

Secţiunea 2. Setul de date privind pierderile

19. Băncile care calculează o pierdere anuală din riscul operaţional în conformitate cu pct.16 dispun de un cadru de administrare, procese şi mecanisme care să permită colectarea şi actualizarea în permanenţă a unui set de date privind pierderile care să cuprindă, pentru fiecare eveniment de risc operaţional înregistrat, cuantumurile pierderii brute, recuperările din alte activităţi decât cele de asigurare, recuperările din asigurări, datele de referinţă şi pierderile grupate, inclusiv cele rezultate în urma unor evenimente legate de o conduită necorespunzătoare.

20. Setul de date privind pierderile al băncii cuprinde toate evenimentele de risc operaţional care decurg de la toate entităţile incluse în perimetrul de consolidare în temeiul Regulamentului cu privire la supravegherea pe bază consolidată a băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.101/2020.

21. În scopul pct.19, băncile:

21.1. includ în setul de date privind pierderile fiecare eveniment de risc operaţional înregistrat în cursul unuia sau mai multor exerciţii financiare;

21.2. utilizează data contabilizării pentru a include pierderile legate de evenimentele de risc operaţional în setul de date privind pierderile;

21.3. alocă pierderile şi recuperările aferente unui eveniment de risc operaţional comun sau unor evenimente de risc operaţional conexe survenite de-a lungul timpului şi înregistrate în conturi pe parcursul mai multor exerciţii financiare exerciţiilor financiare corespunzătoare setului de date privind pierderile, în conformitate cu tratamentul contabil al acestora.

22. De asemenea, băncile colectează:

22.1. informaţii privind datele de referinţă ale evenimentelor de risc operaţional, inclusiv:

22.1.1. data la care evenimentul de risc operaţional a avut loc sau a început pentru prima dată (“data apariţiei”), dacă este disponibilă;

22.1.2. data la care banca a luat cunoştinţă de evenimentul de risc operaţional (“data descoperirii”);

22.1.3. data sau datele la care un eveniment de risc operaţional generează o pierdere sau rezerva ori provizionul pentru o pierdere, recunoscute în conturile de profit şi pierdere ale băncii (“data contabilizării”);

22.2. informaţii privind orice recuperare a cuantumurilor pierderilor brute, precum şi informaţii descriptive privind factorii determinanţi sau cauzele evenimentelor de pierdere.

23. Nivelul de detaliu al oricărei informaţii descriptive este proporţional cu cuantumul pierderii brute.

24. O bancă nu include în setul de date privind pierderile evenimentele de risc operaţional legate de riscul de credit care sunt contabilizate în cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru riscul de credit. Evenimentele de risc operaţional care sunt legate de riscul de credit, dar care nu sunt contabilizate în cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru riscul de credit se includ în setul de date privind pierderile.

25. Evenimentele de risc operaţional legate de riscul de piaţă se tratează ca risc operaţional şi se includ în setul de date privind pierderile.

26. La cererea BNM, o bancă trebuie să coreleze datele sale interne istorice privind pierderile cu tipul de evenimente.

27. În sensul prezentei secţiuni, băncile asigură stabilitatea, soliditatea şi performanţa sistemelor şi infrastructurii informatice necesare pentru a menţine şi a actualiza setul de date privind pierderile, în special asigurând toate elementele următoare:

27.1. sistemele şi infrastructura lor informatică sunt stabile şi reziliente şi stabilitatea şi rezilienţa acestora pot fi menţinute în mod continuu;

27.2. sistemele şi infrastructura lor informatică fac obiectul unor procese de gestionare a configuraţiei, a modificărilor şi a versiunilor;

27.3. în cazul în care o bancă externalizează părţi ale întreţinerii sistemelor şi infrastructurii sale informatice, stabilitatea, soliditatea şi performanţa sistemelor şi a infrastructurii informatice sunt asigurate prin confirmarea cel puţin a următoarelor elemente:

27.3.1. sistemele şi infrastructura sa informatică sunt stabile şi reziliente şi stabilitatea şi rezilienţa acestora pot fi menţinute în mod continuu;

27.3.2. procesul de planificare, creare, testare şi implementare a sistemelor şi infrastructurii informatice este solid şi adecvat în ceea ce priveşte managementul de proiect, administrarea riscurilor, guvernanţa, ingineria, asigurarea calităţii şi planificarea testării, modelarea şi dezvoltarea sistemelor, asigurarea calităţii în legătură cu toate activităţile, inclusiv revizuirea codurilor şi, după caz, verificarea codurilor, şi testarea, inclusiv acceptarea de către utilizatori;

27.3.3. sistemele şi infrastructura sa informatică fac obiectul unor procese de gestionare a configuraţiei, a modificărilor şi a versiunilor;

27.3.4. procesul de planificare, creare, testare şi implementare a sistemelor şi infrastructurii informatice şi a planurilor de urgenţă este aprobat de consiliul băncii sau de organul executiv al băncii şi consiliul băncii şi organul executiv sunt informate periodic cu privire la performanţa sistemelor şi a infrastructurii informatice.

Secţiunea 3. Calcularea pierderii nete şi a pierderii brute

28. În sensul pct.16, băncile calculează pierderea netă pentru fiecare eveniment de risc operaţional, după cum urmează:

pierdere netă = pierdere brută – recuperare

unde:

pierdere brută = o pierdere legată de un eveniment de risc operaţional înainte de efectuarea oricărui tip de recuperări;

recuperare = unul sau mai multe evenimente independente legate de evenimentul de risc operaţional iniţial, separate în timp, prin care se primesc fonduri sau intrări de beneficii economice de la un terţ.

29. Băncile menţin în permanenţă un calcul actualizat al pierderii nete pentru fiecare eveniment specific de risc operaţional. În acest scop, băncile actualizează calculul pierderii nete pe baza variaţiilor observate sau estimate ale pierderii brute şi ale recuperării pentru fiecare exerciţiu financiar din ultimele 10 exerciţii financiare. În cazul în care se observă pierderi legate de acelaşi eveniment de risc operaţional în cursul mai multor exerciţii financiare din intervalul de timp de 10 ani menţionat, banca calculează şi actualizează:

29.1. pierderea netă, pierderea brută şi recuperarea pentru fiecare dintre exerciţiile financiare din intervalul de timp de 10 ani în care au fost înregistrate pierderea netă, pierderea brută şi recuperarea;

29.2. pierderea netă agregată, pierderea brută agregată şi recuperarea agregată pentru toate exerciţiile financiare relevante din intervalul de timp de 10 ani.

30. În sensul pct.28, în calculul pierderii brute se includ următoarele elemente:

30.1. cheltuielile directe, cum ar fi deprecierile, decontările, sumele plătite pentru repararea prejudiciilor, penalităţile şi dobânzile de întârziere şi cheltuielile juridice, din conturile de profit şi pierdere ale băncii şi reducerile valorii contabile datorate evenimentului de risc operaţional, inclusiv:

30.1.1. în cazul în care evenimentul de risc operaţional este legat de riscul de piaţă, costurile aferente lichidării poziţiilor pe piaţă din cuantumul pierderilor înregistrate pentru elementele de risc operaţional;

30.1.2. în cazul în care plăţile sunt legate de deficienţe sau de procese inadecvate ale băncii, penalităţile, dobânzile, penalităţile de întârziere, cheltuielile juridice şi impozitele, fără a se include cuantumul iniţial al impozitului datorat, cu excepţia cazului în care cuantumul respectiv este deja inclus la subpct.30.5;

30.2. costurile suportate ca urmare a evenimentului de risc operaţional, inclusiv cheltuielile externe care au o legătură directă cu evenimentul de risc operaţional şi costurile reparaţiilor sau ale înlocuirilor efectuate, suportate pentru a restabili situaţia existentă înainte de producerea evenimentului de risc operaţional;

30.3. provizioanele sau rezervele contabilizate în conturile de profit şi pierdere pentru acoperirea impactului potenţial al pierderii operaţionale, inclusiv al pierderii rezultate în urma unor evenimente legate de o conduită necorespunzătoare;

30.4. pierderile provenite din evenimente de risc operaţional cu un impact financiar definitiv, care sunt înregistrate temporar în conturi tranzitorii sau conturi de aşteptare şi care nu sunt încă recunoscute în contul de profit şi pierdere (“pierderi latente”);

30.5. impacturile economice negative înregistrate într-un exerciţiu financiar care se datorează evenimentelor de risc operaţional cu impact asupra fluxurilor de numerar sau a situaţiilor financiare aferente exerciţiilor financiare anterioare (“pierderi temporare”).

31. În sensul subpct. 30.4, pierderile latente semnificative se includ în setul de date privind pierderile într-un termen proporţional cu dimensiunea şi vechimea elementului latent.

32. În sensul subpct. 30.5, banca include pierderile temporare semnificative în setul de date privind pierderile în cazul în care aceste pierderi se datorează unor evenimente de risc operaţional care acoperă o perioadă mai lungă decât un exerciţiu financiar. Băncile includ în cuantumul pierderii înregistrate pentru elementul de risc operaţional într-un exerciţiu financiar pierderile datorate corectării erorilor de contabilizare survenite în orice exerciţiu financiar anterior, chiar şi în cazul în care pierderile respective nu afectează în mod direct părţi terţe. În cazul în care există pierderi temporare semnificative şi evenimentul de risc operaţional afectează direct părţi terţe, inclusiv clienţi, furnizori şi angajaţi ai băncii, banca include, de asemenea, reformularea oficială a rapoartelor financiare emise anterior.

33. În sensul pct.28, din calculul pierderii brute se exclud următoarele elemente:

33.1. costurile contractelor de întreţinere generală aferente imobilizărilor corporale;

33.2. cheltuielile interne sau externe menite să consolideze activitatea după pierderile din riscul operaţional, inclusiv cheltuielile legate de modernizări, îmbunătăţiri, adoptarea de măsuri privind evaluarea riscurilor şi consolidarea acestora;

33.3. primele de asigurare.

34. În sensul pct.28, recuperările se utilizează pentru a reduce pierderile brute numai în cazul în care banca a primit plata. Creanţele nu sunt considerate recuperări.

35. La cererea BNM, banca furnizează toată documentaţia necesară pentru verificarea plăţilor primite şi luate în considerare la calcularea pierderii nete aferente unui eveniment de risc operaţional.

Secţiunea 4. Pragurile datelor privind pierderile

36. La calcularea pierderii anuale din riscul operaţional menţionate la pct.16, băncile iau în considerare, din setul de date privind pierderile, evenimentele de risc operaţional cu o pierdere netă, calculată în conformitate cu secţiunea 3, care este mai mare sau egală cu 20000 de lei moldoveneşti.

37. Fără a aduce atingere pct.36 băncile calculează, de asemenea, pierderea anuală din riscul operaţional menţionată la pct.16, luând în considerare, din setul de date privind pierderile, evenimentele de risc operaţional cu o pierdere netă, calculată în conformitate cu secţiunea 3, care este mai mare sau egală cu 100000 de lei moldoveneşti.

38. În cazul unui eveniment de risc operaţional care generează pierderi pe parcursul mai multor exerciţii financiare, astfel cum se menţionează la pct.29, pierderea netă care trebuie luată în considerare pentru pragurile menţionate la pct.36 şi 37 este pierderea netă agregată.

39. În vederea colectării şi analizei datelor generale despre pierderile interne, băncile vor aplica praguri interne aferente pierderilor generate de evenimentele de risc operaţional, în funcţie de complexitatea şi profilul de risc al băncii, în scopul gestionării prudente a riscului operaţional.”

Secţiunea 5. Excluderea pierderilor

40. O bancă poate solicita BNM aprobarea prealabilă de a exclude din calculul pierderii sale anuale din riscul operaţional evenimentele excepţionale de risc operaţional care nu mai sunt relevante pentru profilul de risc al băncii, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

40.1. banca poate demonstra, într-un mod considerat satisfăcător de BNM, că cauza evenimentului de risc operaţional care a generat pierderile respective din riscul operaţional nu se va mai reproduce;

40.2. pierderea netă agregată din evenimentul de risc operaţional corespunzător este:

40.2.1. fie mai mare sau egală cu 10 % din pierderea medie anuală din riscul operaţional a băncii, calculată pentru ultimele 10 exerciţii financiare şi pe baza pragului menţionat la pct.36, în cazul în care evenimentul de pierdere din riscul operaţional se referă la activităţi care fac încă parte din indicatorul de activitate;

40.2.2. fie legată de un eveniment de risc operaţional care se referă la activităţi cesionate care nu mai sunt incluse în indicatorul de activitate în conformitate cu pct.15;

40.3. pierderea din riscul operaţional a fost inclusă în baza de date privind pierderile pentru o perioadă minimă de un an, cu excepţia cazului în care pierderea din riscul operaţional este legată de activităţi cesionate care nu mai sunt incluse în indicatorul de activitate în conformitate cu pct.15.

41. În sensul subpct.40.3, perioada minimă de un an începe de la data la care evenimentul de risc operaţional, inclus în setul de date privind pierderile, a depăşit pentru prima oară pragul de semnificaţie prevăzut la pct.36.

42. O bancă care solicită aprobarea menţionată la pct.40 îi transmite BNM justificări documentate pentru excluderea unui eveniment excepţional de risc operaţional, inclusiv:

42.1. o descriere a evenimentului de risc operaţional;

42.2. dovada că pierderea cauzată de evenimentul de risc operaţional depăşeşte pragul de semnificaţie pentru excluderea pierderilor menţionat la subpct.40.2.1, inclusiv data la care evenimentul de risc operaţional respectiv a depăşit pragul de semnificaţie;

42.3. data la care evenimentul de risc operaţional în cauză ar fi exclus, având în vedere perioada minimă de includere prevăzută la subpct.40.3;

42.4. motivul pentru care evenimentul de risc operaţional nu mai este considerat relevant pentru profilul de risc al băncii;

42.5. demonstrarea faptului că nu există expuneri legale similare sau reziduale şi că evenimentul de risc operaţional care urmează să fie exclus nu are nicio relevanţă pentru alte activităţi sau produse;

42.6. rapoarte privind analiza sau validarea independentă a băncii, care să confirme că evenimentul de risc operaţional nu mai este relevant şi că nu există expuneri legale similare sau reziduale;

42.7. dovada că organele competente ale băncii au aprobat, în cadrul proceselor de aprobare ale băncii, cererea de excludere a evenimentului de risc operaţional şi data acestei aprobări;

42.8. impactul excluderii evenimentului de risc operaţional asupra pierderii anuale din riscul operaţional.

Secţiunea 6. Includerea pierderilor de la entităţi

sau activităţi fuzionate sau achiziţionate

43. Pierderile care provin de la entităţi sau activităţi fuzionate sau achiziţionate se includ în setul de date privind pierderile de îndată ce elementele indicatorului de activitate legate de respectivele entităţi sau activităţi sunt incluse în calculul indicatorului de activitate al băncii, în conformitate cu pct.14. În acest scop, băncile includ pierderile observate în cursul unei perioade de 10 ani înainte de achiziţie sau fuziune.

Secţiunea 7. Exhaustivitatea, exactitatea şi calitatea datelor privind pierderile

44. Băncile dispun de organizarea şi de procesele necesare pentru a asigura exhaustivitatea, exactitatea şi calitatea datelor privind pierderile şi pentru a supune aceste date unei examinări independente.

45. BNM examinează periodic şi cel puţin o dată la cinci ani calitatea datelor privind pierderile unei bănci care calculează o pierdere anuală din riscul operaţional în conformitate cu pct.16. În cazul unei bănci al cărei indicator de activitate depăşeşte 1 miliard lei moldoveneşti, BNM efectuează o astfel de examinare cel puţin o dată la trei ani.

Secţiunea 8. Cadrul de gestionare a riscului operaţional

46. Fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului privind cadrul de administrare a activităţii băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.322/2018, băncile urmează să dispună de:

46.1. un sistem bine documentat de evaluare şi gestionare a riscului operaţional, care este strâns integrat în procesele de gestionare zilnică a riscurilor, face parte integrantă din procesul de monitorizare şi control al profilului de risc operaţional al băncii şi pentru care au fost atribuite responsabilităţi clare; sistemul de evaluare şi de gestionare a riscului operaţional identifică expunerile băncii la riscul operaţional şi urmăreşte datele relevante privind riscul operaţional, inclusiv datele privind pierderile semnificative;

46.2. o funcţie de gestionare a riscului operaţional care este independentă de unităţile operaţionale ale băncii;

46.3. un sistem de raportare către conducerea superioară care permite transmiterea de rapoarte privind riscul operaţional către funcţiile relevante din cadrul băncii;

46.4. un sistem de monitorizare şi raportare periodică a expunerilor la riscul operaţional şi a pierderilor înregistrate, precum şi proceduri pentru luarea măsurilor corective adecvate;

46.5. practici de asigurare a conformităţii şi politici de tratare a cazurilor de neconformitate;

46.6. examinări periodice ale proceselor şi sistemelor de gestionare şi evaluare a riscului operaţional ale băncii, efectuate de auditori interni sau externi care deţin cunoştinţele necesare;

46.7. procese interne de validare care funcţionează în mod corect şi eficace;

46.8. fluxuri şi procese de date transparente şi accesibile asociate sistemului de evaluare a riscului operaţional al băncii.

Secţiunea 9. Clasificarea evenimentelor de pierdere

47. Tipurile de evenimente de pierdere menţionate la pct.26 sunt expuse în tabelul din prezentul punct, după cum urmează:

Tabel

CAPITOLUL IV

PROCEDURA DE EMITERE DE CĂTRE BANCA NAŢIONALĂ A

MOLDOVEI A APROBĂRILOR PREALABILE AFERENTE CERINŢEI

DE FONDURI PROPRII PENTRU RISCUL OPERAŢIONAL

48. Prezentul capitol se aplică aprobărilor prealabile emise de către BNM potrivit pct.15 şi 40. Pentru eliberarea aprobării prealabile, banca înaintează către BNM o cerere la care se anexează documentele şi informaţiile care confirmă îndeplinirea de către bancă a condiţiilor stabilite la punctele respective.

49. Cererile pentru eliberarea aprobărilor prealabile emise de către BNM potrivit pct.15 şi 40, precum şi documentele şi informaţiile care confirmă îndeplinirea de către bancă a condiţiilor stabilite la punctele respective se prezintă la BNM în limba română şi se semnează de către persoana împuternicită de bancă.

50. În cazul în care documentele şi/sau informaţiile prezentate de către bancă nu corespund pct.48 şi 49, BNM înştiinţează în scris banca despre acest fapt în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Banca, în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării scrisorii BNM, completează şi prezintă la BNM documentele şi/sau informaţiile care lipsesc.

51. În cazul în care banca nu completează în termenul prevăzut la pct.50 setul de documente şi informaţii, BNM informează banca despre încetarea procedurii administrative în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului acordat.

52. În termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii setului complet de documente şi informaţii în conformitate cu prezentul capitol, BNM eliberează aprobarea prealabilă corespunzătoare sau respinge cererea, informând în scris banca despre decizia sa. Dacă este necesară o examinare suplimentară sau este nevoie de mai mult timp pentru prelucrarea informaţiilor şi documentelor, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare, cu notificarea băncii.

53. În cazul în care documentele şi informaţiile prezentate conform prezentul capitol sunt insuficiente pentru a lua o decizie cu privire la cererea de aprobare prealabilă în contextul pct.48, BNM este în drept să solicite prezentarea documentelor şi a informaţiilor suplimentare.

54. Banca este obligată să prezinte informaţiile şi documentele suplimentare în termenul indicat de BNM, perioadă pe parcursul căreia termenul prevăzut la pct.52 se suspendă.

55. În caz de respingere a cererii pentru obţinerea aprobării prealabile, se vor indica temeiurile în baza cărora se respinge cererea. Drept temei de respingere a cererii pentru obţinerea aprobării prealabile a BNM sunt considerate următoarele:

55.1. neîndeplinirea condiţiilor stabilite pentru obţinerea aprobării prealabile respective, după caz şi/sau

55.2. prezentarea la BNM a informaţiei eronate, neautentice şi/sau contradictorii;

55.3. neprezentarea documentelor şi informaţiilor care confirmă întrunirea de către bancă a condiţiilor stabilite pentru obţinerea aprobării prealabile respective.

56. Banca este în drept să aplice prevederile stabilite în aprobările prealabile începând cu data eliberării aprobării prealabile.