Hotărâre nr.44 din 28.05.2019 cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului

privind executarea bugetului de stat pe anul 2018

nr. 44  din  28.05.2019

 (în vigoare 05.07.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 218-222 art. 40 din 05.07.2019

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului finanţelor, dl Ion Chicu; secretarului de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, dl Anatol Usatîi; directorului Serviciului Fiscal de Stat, dl Serghei Puşcuţa; directorului general al Serviciului Vamal, dl Vitalie Vrabie; directorului general adjunct al Agenţiei Proprietăţii Publice, dl Vadim Dermenji; directorului adjunct al Agenţiei Naţionale Transport Auto, dl Oleg Botnari; şefului Direcţiei politici fiscale şi vamale din cadrul Ministerului Finanţelor, dl Dorel Noroc; şefului Direcţiei Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor, dna Angela Voronin; şefului Secţiei rapoarte din cadrul Direcţiei Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor, dna Nadejda Slova; şefului Direcţiei investiţii publice şi asistenţă financiară externă din cadrul Ministerului Finanţelor, dl Viorel Pană, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, în conformitate cu prevederile art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.32 alin.(3) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova¹, a examinat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018.

^{_____________________________________}

¹ Legea nr.260 din 07.12.2017 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit public extern a fost realizată în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2019², Standardele Internaţionale de Audit aplicate de Curtea de Conturi³, cadrul de reglementare intern, precum şi cu bunele practici în domeniu. Pentru susţinerea constatărilor, formularea opiniei şi înaintarea recomandărilor de audit, misiunea de audit s-a desfăşurat la Ministerul Finanţelor.

^{_____________________________________}

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.100 din 21.12.2018 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2019” (cu modificările şi completările ulterioare).

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2018⁴, parametrii bugetului de stat au fost precizaţi la venituri în sumă de 36 969,4 mil. MDL şi la cheltuieli – de 42 031,9 mil. MDL, cu un deficit bugetar de (-5 062,5) mil. MDL. Exerciţiul bugetar, la situaţia din 31.12.2018, a înregistrat executarea veniturilor în sumă de 36 432,7 mil. MDL, sau cu (-536,7) mil. MDL (1,5%) sub nivelul prevederilor bugetare precizate, cheltuielile de casă în sumă de 38 708,3 mil. MDL fiind cu (-3 323,6) mil. MDL (7,9%) sub nivelul cheltuielilor bugetare precizate. Totodată, deficitul bugetar în sumă de (-2 275,7) mil. MDL este cu (-2 786,8) mil. MDL (55,0%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive, urmare a neexecutării cheltuielilor cu 3 323,6 mil. MDL şi neîncasării veniturilor cu 536,7mil. MDL.

^{_____________________________________}

⁴ Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr.289 din 15.12.2017.

Constatările din Raportul de audit au servit drept bază pentru exprimarea opiniei fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2), art.15 lit.d) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, care este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor şi se solicită, potrivit competenţelor:

2.1.1. examinarea rezultatelor auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018 în cadrul Colegiului ministerial, cu aprobarea unui plan de măsuri de remediere a situaţiilor constatate şi de implementare a recomandărilor cuprinse în prezenta Hotărâre;

2.1.2. asigurarea consolidării controlului intern în vederea excluderii riscului de admitere a unor erori la atribuirea încasărilor la unele tipuri de venituri;

2.1.3. dezvoltarea/completarea cadrului normativ cu reglementări privind executarea şi debursarea mijloacelor de finanţare externă provenite exclusiv prin intermediul sistemului trezorerial;

2.1.4. asigurarea raportării integrale a veniturilor executate de la privatizarea bunurilor proprietate publică;

2.1.5. asigurarea respectării actelor normative ce reglementează procesul de includere pentru finanţarea din buget a obiectelor de investiţii capitale, precum şi monitorizarea execuţiei obiectelor de investiţii capitale;

2.1.6. monitorizarea neadmiterii imobilizării mijloacelor bugetare de către autorităţile publice centrale în generarea creanţelor, ţinând cont de procesul de înregistrare a contractelor de achiziţii prin sistemul trezorerial;

2.1.7. asigurarea elaborării, de comun cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, metodologiilor de calcul pentru transferurile cu destinaţie specială la finanţarea instituţiilor de învăţământ (instituţii preşcolare, licee-internat cu profil sportiv, şcoli de tip internat, centre de educaţie extraşcolară etc.), precum şi completării normelor metodologice cu referire la determinarea transferurilor destinate şcolilor primare, gimnaziilor şi liceelor etc.;

2.2. Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal, şi se solicită, potrivit competenţelor, să asigure colectarea deplină şi în termen a obligaţiilor fiscale calculate şi a restanţelor aferente;

2.3. Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Prezenta Hotărâre intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data intrării în vigoare a Hotărârii.

5. Hotărârea şi Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018 se plasează pe site-ul oficial al Curţii de Conturi (http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95).

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.44 din 28 mai 2019

RAPORTUL

auditului financiar al Raportului Guvernului privind

executarea bugetului de stat pe anul 2018

Lista acronimelor

I. OPINIE FĂRĂ REZERVE

Am auditat Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat, întocmit de Ministerul Finanţelor pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2018, ce cuprinde Formularele nr.1; nr.2; nr.3; nr.4; nr.4.1; nr.4.2; nr.5; nr.5.1; nr.5.1.1; nr.6; nr.7; nr.8; nr.9; nr.10 şi nr.11, precum şi descrierea narativă. (Componenţa şi denumirea completă a formularelor se prezintă în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit, iar publicate sunt pe pagina oficială a Ministerului Finanţelor). În opinia noastră, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil¹.

^{___________________________}

¹ Art.31 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

II. BAZA PENTRU OPINIA FĂRĂ REZERVE

Am realizat misiunea de audit în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit². Responsabilităţile noastre, potrivit standardelor respective, sunt expuse în secţiunea Responsabilităţile auditorului într-un audit al situaţiilor financiare din prezentul Raport. Suntem independenţi faţă de entitatea auditată şi am îndeplinit responsabilităţile de etică, conform cerinţelor Codului etic al Curţii de Conturi. Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia noastră.

^{___________________________}

² HCC nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; HCC nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999)”.

III. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

3.1 PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Ministerul Finanţelor este organul central de specialitate al administraţiei publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul finanţelor publice, cu competenţele şi responsabilităţile respective³. În conformitate cu cadrul legal⁴, Ministerului Finanţelor îi revine funcţia de administrator al bugetului de stat.

Raportul anual privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat, potrivit prevederilor legale⁵, se întocmeşte şi se prezintă Guvernului de către MF, spre examinare şi aprobare, iar Guvernul îl prezintă spre aprobare Parlamentului până la 01.06.2019.

Direcţia Trezoreria de Stat şi trezoreriile regionale ale MF exercită executarea de casă a bugetelor componente ale BPN şi asigură reflectarea distinctă, transparentă, exactă şi în termen a operaţiunilor trezoreriale în evidenţa contabilă în baza planului de conturi. Gestionarea mijloacelor BS se efectuează prin contul unic trezorerial, deschis în sistemul de evidenţă contabilă al BNM.

Calendarul activităţilor pentru întocmirea Raportului anual privind executarea bugetului de stat, inclusiv componenţa şi formatul acestuia, se aprobă prin ordinele ministrului finanţelor⁶.

Componenţa şi formatul Raportului includ formularele de raportare a executării bugetului de stat în toate aspectele Clasificaţiei bugetare, o notă narativă privind politica bugetar-fiscală şi formularul “Raport privind executarea bugetului public naţional” etc. (denumirea completă a acestora este prezentată în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit).

Potrivit Raportului privind executarea bugetului public naţional pe anul 2018⁷, în BS au fost încasate venituri în sumă totală de 57 995,9 mil. MDL, ceea ce reprezintă 30,5% din PIB. Veniturile BPN, în comparaţie cu indicatorii precizaţi, au înregistrat o descreştere cu 0,2%, echivalentă cu (–123,1) mil. MDL. Totodată, comparativ cu anul 2017, veniturile încasate în BPN au fost în creştere cu 8,7%, sau cu 4 618,3 mil. MDL. Executarea principalilor indicatori ai BPN pe anul 2018 se prezintă în Tabelul nr.1.

Auditul relevă că, potrivit datelor Raportului, încasarea veniturilor peste nivelul precizat a fost asigurată doar la 2 bugete – BASS, cu +161,3 mil. MDL, şi FAOAM, cu +144,1 mil. MDL, pe când încasările în BS au fost realizate sub nivelul precizat cu (– 536,7) mil. MDL şi în BUAT – cu (– 87,1) mil. MDL.

Deşi execuţia BPN la partea de cheltuieli în anul 2018 a fost sub nivelul precizat cu (–4 971,4) mil. MDL, sau cu 7,7% mai puţin, în comparaţie cu anul precedent, cheltuielile sunt în creştere cu 5 086,5 mil. MDL, sau cu 9,3%. Ca pondere în PIB, cheltuielile BPN constituie 31,4%, ceea ce denotă o creştere faţă de anul precedent cu 0,9%.

În anul 2018, cel mai scăzut nivel de executare a cheltuielilor bugetelor componente ale BPN, faţă de cheltuielile precizate, a fost raportat de BUAT – de 90,0%, urmate fiind de BS – de 92,1%, totodată cheltuielile la FAOAM au înregistrat o execuţie de 99,7% şi, respectiv, la BASS de 99,0%. BPN s-a încheiat cu un deficit de (–1 613,0) mil. MDL, înregistrând o scădere de (–4 848,3) mil. MDL, faţă de nivelul precizat.

Se atestă că execuţia BS pentru anul 2018 a fost încheiată cu un deficit de (–2 275,6) mil. MDL, pe când alte 3 componente ale BPN au fost încheiate cu un sold bugetar (excedent) de 662,6 mil. MDL înregistrat la: BASS – 363,8 mil. MDL, la FAOAM – 163,3 mil. MDL, şi de 135,5 mil. MDL – la BUAT.

Totodată, soldurile mijloacelor băneşti în conturile bugetelor componente ale BPN, la situaţia din 31.12.2018, au înregistrat o tendinţă de descreştere faţă de 31.12.2017 cu (–372,9) mil. MDL, însumând în total 6 404,0 mil. MDL, dintre care: BS – 4 299,1 mil. MDL; BUAT – 1 338,1 mil. MDL; BASS – 363,8 mil. MDL; FAOAM – 403,0 mil. MDL.

Potrivit cadrului legal⁸, Curtea de Conturi efectuează auditul financiar anual al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat în anul bugetar încheiat. Se atestă că formatul/structura Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018⁹ coincide cu conţinutul Legii bugetare anuale, iar formularele Raportului includ: indicatorii generali şi sursele de finanţare ale BS, executarea veniturilor, cheltuielilor şi activelor nefinanciare, executarea bugetelor autorităţilor publice, executarea investiţiilor capitale, transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale, creanţele şi datoriile la cheltuielile şi activele nefinanciare (inclusiv cu termenul expirat), repartizarea şi utilizarea mijloacelor fondului de rezervă şi fondului de intervenţie ale Guvernului, Bilanţul contabil privind executarea BS, precum şi Raportul privind executarea bugetului public naţional (vezi Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit).

Datele privind indicii bugetari aprobaţi şi precizaţi la venituri şi cheltuieli, executarea de casă a veniturilor şi cheltuielilor sunt date agregate din sistemul de evidenţă al MF, iar ceilalţi indici se includ ca rezultat al consolidării datelor din rapoartele financiare prezentate de către autorităţile/instituţiile bugetare, responsabilitatea pentru corectitudinea şi veridicitatea datelor revenindu-le acestora.

Auditul financiar exercitat a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, întocmit de Ministerul Finanţelor şi prezentat Guvernului spre aprobare, este elaborat, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu prevederile legale şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor autorităţilor/instituţiilor bugetare, iar operaţiunile sunt corecte şi conforme prevederilor legale.

Astfel, aspectele-cheie ale prezentului audit financiar public extern se referă la rezultatele verificărilor Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul de gestiune încheiat la 31 decembrie 2018.

^{___________________________}

³ HG nr.696 din 30.08.2017 “Cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor”.

⁴ Art.31 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁵ Art.73 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁶ Ordinul ministrului finanţelor nr.32 din 19.02.2019 “Cu privire la modificarea Ordinului nr.44 din 12.02.2018 “Cu privire la structura, componenţa şi formatul formularelor la Raportul anual privind executarea bugetului de stat” (în continuare – Ordinul MF nr.32 din 19.02.2019).

⁷ Formularul nr.11 “Raportul privind executarea bugetului public naţional”, aprobat prin Ordinul MF nr.44 din 12.02.2018.

⁸ Art.47 alin.(1) lit.g) din Legea nr.181 din 25.07.2014 şi art.32 alin.(3) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017.

⁹ Ordinul MF nr.32 din 19.02.2019.

3.2 ASPECTE FINANCIARE

3.2.1 Indicatorii generali ai bugetului de stat pe anul 2018 au fost executaţi sub nivelul precizat.

Bugetul de stat pe anul 2018¹⁰ a fost aprobat iniţial la venituri în sumă de 36 618,5 mil. MDL şi la cheltuieli – de 41 332,4 mil. MDL, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 4 713,9 mil. MDL. Pe parcursul anului 2018, la Legea bugetară anuală¹¹ au fost operate 5 modificări, urmare a cărora indicatorii iniţiali au fost majoraţi la venituri cu 303,5 mil. MDL, la cheltuieli – cu 652,1 mil. MDL, şi deficitul¹² – cu 348,6 mil. MDL.

Analiza auditului denotă că, în temeiul art.18 din Legea bugetară anuală, indicatorii aprobaţi de Parlament (urmare a modificărilor operate) au fost modificaţi spre majorare la venituri cu 47,4 mil. MDL, la cheltuieli – cu 47,4 mil. MDL, iar deficitul nu a fost modificat. Totalul modificărilor operate la indicatorii definitivaţi, faţă de cei aprobaţi iniţial, a înregistrat o creştere a veniturilor cu 350,9 mil. MDL (+1,0%), iar a cheltuielilor – cu 699,5 mil. MDL (+1,7%). Sinteza modificărilor operate la principalii indicatori ai bugetului de stat pe anul 2018 este prezentată în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Totodată, ca rezultat al modificărilor şi completărilor¹³, precum şi precizărilor operate de MF în temeiul prevederilor art.16 din Legea bugetului de stat pentru anul 2018, parametrii precizaţi au fost stabiliţi la venituri în sumă de 36 969,4 mil. MDL şi la cheltuieli – de 42 031,9 mil. MDL, cu un deficit bugetar de 5 062,5 mil. MDL. Analiza execuţiei de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2018 se prezintă în Tabelul nr.2.

Auditul, analizând datele privind execuţia bugetului de stat pe anul 2018 faţă de indicatorii precizaţi, relevă că:

- încasările realizate în sumă de 36 432,7 mil. MDL sunt cu (–536,7) mil. MDL (1,5%) sub nivelul prevederilor bugetare precizate;

- cheltuielile de casă în sumă de 38 708,3 mil. MDL sunt cu (–3 323,6) mil. MDL (7,9%) sub nivelul cheltuielilor bugetare precizate;

- deficitul bugetar în sumă de (–2 275,7) mil. MDL este cu (–2 786,8) mil. MDL (55,0%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive, urmare a neexecutării cheltuielilor cu 3 323,6 mil. MDL şi neîncasării veniturilor cu 536,7 mil. MDL.

Drept urmare, exerciţiul bugetar 2018 a înregistrat la venituri un nivel de executare a indicilor precizaţi de 98,5% şi la cheltuieli – de 92,1%.

Totodată, comparând încasările realizate, plăţile efectuate până la finele anului 2018 şi deficitul înregistrat cu sumele veniturilor, cheltuielilor şi deficitului, aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018, rezultă o nerealizare a veniturilor estimate iniţial de 0,5% şi o diminuare a cheltuielilor cu 6,3%.

^{___________________________}

¹⁰ Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din 15.12.2017.

¹¹ Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din 15.12.2017.

¹² Art.16 alin.(1) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

¹³ Legea nr.101 din 07.06.2018 cu privire la modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289/2017.

3.2.2 Veniturile bugetului de stat în anul 2018 nu au atins nivelul precizat, dar au înregistrat o uşoară tendinţă de creştere faţă de anul precedent.

(i) Evidenţa încasărilor bugetului de stat este asigurată prin conturi trezoreriale bazate pe Clasificaţia bugetară şi pe Planul de conturi contabile¹⁴.

Conform datelor Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, veniturile bugetului de stat însumează 36 432,7 mil. MDL, fiind cu 2 485,3 mil. MDL mai mari faţă de anul 2017, dar neatingând nivelul precizat pentru anul 2018 cu 536,7 mil. MDL. Realizarea veniturilor bugetului de stat în anul 2018, în comparaţie cu anii 2016 şi 2017, se prezintă în Tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă că veniturile executate în anul 2018, faţă de perioadele precedente, relevă o tendinţă de creştere. Astfel, creşterea faţă de anii 2017 şi 2016 constituie circa 7,3% şi, respectiv, 26,2%, sau cu 2 485,3 mil. MDL şi, respectiv, cu 7 553,1 mil. MDL mai mult.

De asemenea, se atestă că ponderea veniturilor BS încasate în anul 2018 în totalul încasărilor în PIB constituie 19,2%, fiind în creştere cu doar 0,2 p. p., comparativ cu anul 2017. Totodată, auditul constată că ponderea majoră în totalul veniturilor bugetului de stat revine impozitelor şi taxelor – 93,5%, acestea fiind încasate în sumă de 34 057,9 mil. MDL (17,9% în PIB), sau cu 904,8 mil. MDL peste nivelul precizat. În comparaţie cu anul 2017, nivelul acestora înregistrează o creştere de 2 856,3 mil. MDL. Rezultatele analizei efectuate de audit se prezintă în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Astfel, se relevă că, în anul 2018, creşterea veniturilor în BS se datorează şi modificărilor operate în cadrul legal, prin introducerea unor noi impozite şi majorarea cotelor aferente:

- s-a introdus un acciz suplimentar pentru autoturismele de lux, în mărime de 2% din valoarea în vamă a autoturismului importat¹⁵;

- s-a majorat impozitul pe venitul persoanelor fizice cetăţeni (reţinere finală) din livrarea producţiei agricole către agenţii economici, de la 3% la 5%¹⁶;

- s-a majorat cota de impozitare, de la 3% la 4%, din venitul din activitatea operaţională¹⁷;

- s-a majorat mărimea procentului de demarcare în cazul livrărilor de mărfuri şi servicii ce nu constituie obiect impozabil cu TVA efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vânzărilor, de la 0,2% până la 0,5% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare¹⁸ etc.

De asemenea, în anul 2018, clasificaţia economică a fost completată cu 4 coduri ECO. Verificările auditului au constatat că la 2 coduri ECO au fost executate venituri în sumă totală de 10,8 mil. MDL: “143116 amenzi aplicate de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului” – 3,5 mil. MDL; “143117 amenzi aplicate de Consiliul Concurenţei” – 7,3 mil. MDL. Totodată, la alte 2 coduri ECO, “141541 redevenţa din concesionarea activelor şi terenurilor, inclusiv achitate de către ÎS “Aeroportul Internaţional Chişinău”¹⁹, “142234 recuperarea bunurilor infracţionale indisponibilizate prin hotărâre judecătorească definitivă încasate în BS (Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale)”, nu au fost executate venituri.

Analiza auditului denotă că, în totalul veniturilor BS, ponderea cea mai semnificativă revine celor provenite din încasările TVA, în sumă de 18 527,3 mil. MDL, sau 50,9%; accizele – 5 682,8 mil. MDL, sau 15,6%; impozitul pe venit – 6 865,9 mil. MDL, sau 18,8% etc. Ponderea principalelor categorii de venituri în totalul veniturilor bugetului de stat în anul 2018 se prezintă în mod grafic în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Ponderea principalelor tipuri de venituri

ale bugetului de stat în totalul veniturilor bugetului de stat executate în anul 2018

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit conform Raportului

privind executarea bugetului de stat pe anul 2018,Formularul nr.2.

Se menţionează că totalul veniturilor bugetului de stat este raportat, luând în considerare sumele restituite la TVA, accizele şi impozitul pe venit, în sumă totală de 3 129,5 mil. MDL.

^{___________________________}

¹⁴ Art.63 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

¹⁵ Art.123 alin.(10) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

¹⁶ Art.90¹ alin.(3⁵) din Codul fiscal.

¹⁷ Art.54³ din Codul fiscal.

¹⁸ Art.95 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal.

¹⁹ HG nr.780 din 04.10.2013 “Cu privire la reconfirmarea aprobării concesionării activelor ÎS “Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora”, pct.4.1 “Redevenţa concesionării activelor ÎS “Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent acesteia se stabileşte în mărime de cel puţin 1,0% din veniturile din vânzările realizate din activitatea întreprinderii concesionate, cu o perioadă de graţie de 5 ani din data semnării contractului de concesiune şi va fi transferată la bugetul de stat”.

(ii) Volumul restituirilor TVA din bugetul de stat a fost în limita bugetară şi în creştere faţă de anii precedenţi. Pentru restituirea de accize nu au fost mijloace suficiente, iar restituirile impozitului pe venit persoanelor fizice au depăşit limita bugetară.

Analiza auditului denotă că, prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018, pentru restituirea TVA au fost aprobate mijloace în sumă de 2 649,5 mil. MDL. Urmare a modificărilor operate pe parcursul anului, resursele destinate restituirii TVA au fost precizate în sumă de 2 933,1 mil. MDL, sau cu 292,6 mil. MDL mai mult (+10,7%).

Verificările auditului au stabilit că, în perioada auditată, executarea restituirilor TVA au însumat 2 854,6 mil. MDL (beneficiari – 1 118 contribuabili), ceea ce constituie 15,4% din suma TVA încasată la buget.

Totodată, în ultimii 3 ani s-a înregistrat o tendinţă stabilă de creştere a volumului TVA restituită din BS. Astfel, în anul 2018, comparativ cu anul 2017, acestea au înregistrat o creştere cu 212,0 mil. MDL (8,0%) şi, respectiv, faţă de anul 2016, cu 282,9 mil. MDL (11,0%).

De asemenea, analiza auditului relevă că, şi restituirile la accize au o tendinţă variabilă, fiind mai mari cu 7,4 mil. MDL, faţă de anul 2017, şi cu 53,0 mil. MDL, faţă de anul 2016. Astfel, potrivit datelor raportate de MF, restituirea accizelor în anul 2018 a însumat 220,0 mil. MDL, sau cu 0,8 mil. MDL mai puţin decât limita precizată în buget şi cu 13,4 mil. MDL (6,5%) mai mult decât limita aprobată. Totodată, se atestă că un document de plată pentru restituirea de accize în sumă de 14,0 mil. MDL, prezentat MF pentru achitare la data de 27.12.2018, nu a fost executat/achitat contribuabilului din cauza lipsei de alocaţii planificate necesare executării.

Conform datelor raportate de MF, în anul 2018 din BS au fost efectuate restituiri ale impozitului pe venitul persoanelor fizice, potrivit declaraţiilor prezentate, în sumă totală de 54,9 mil. MDL, sau cu 5,9 mil. MDL (12,0%) mai mult decât limita aprobată în buget, dar în limita precizată. Totodată, sumele calculate procentual din impozitul pe venitul persoanelor fizice, conform art.15² din Codul fiscal (2% din impozitul pe venit achitat), au constituit 5,6 mil. MDL, sau cu 2,8 mil. MDL (50,0%) mai mult faţă de anul 2017.

(iii) Neconfirmarea unor venituri (1,0%) raportate de către administratorii veniturilor publice.

Potrivit cadrului legal²⁰, administratorul de venituri este autoritatea/instituţia bugetară împuternicită cu dreptul de colectare, restituire, evidenţă şi control al încasărilor la bugetele componente ale BPN şi care poartă responsabilitate pentru corectitudinea calculării şi încasării acestora şi doar în cazul în care legislaţia nu prevede autoritatea responsabilă de administrarea anumitor venituri bugetare, MF desemnează administratorii veniturilor bugetare respective.

Examinările auditului relevă că MF s-a desemnat ca administrator de venituri²¹ la 9 coduri economice, pe când la altele este desemnat prin lege administratorul de la care au fost încasate venituri în sumă totală de 47,4 mil. MDL. Sinteza veniturilor BS executate şi raportate de către MF pentru anul 2018 se prezintă în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

Urmare a procedurilor de audit, MF a efectuat şi în anul 2018 verificarea lunară a veniturilor BPN doar cu 4 administratori principali ai veniturilor publice: SFS, SV, CNAS şi CNAM, nefiind implementată recomandarea Curţii de Conturi.

Astfel, prin verificarea reciprocă cu SFS şi SV a veniturilor încasate, MF a asigurat conformitatea şi veridicitatea veniturilor raportate în volum de 36 076,6 mil. MDL (inclusiv Granturi în sumă de 335,4 mil. MDL), sau 99,0% din totalul veniturilor încasate în bugetul de stat, dintre care 16 475,6 mil. MDL administrate de SFS, 21 410,3 mil. MDL administrate de SV şi 65,1 mil. MDL – de către ambasade care se deservesc în afara sistemului trezorerial. Totodată, 1,0%, sau 356,1 mil. MDL, reprezintă venituri în BS încasate în anul 2018 prin sistemul trezorerial, dar care nu au fost confirmate de către alţi administratori ai veniturilor publice. Prin care fapt, MF nu a respectat propria normă²² care stipulează că “în scopul corectitudinii întocmirii rapoartelor lunare privind executarea BS, BASS, FAOAM şi BL, Direcţia TS şi Trezoreriile teritoriale ale MF prezintă administratorilor de venit în a 5 zi a lunii următoare perioadei de gestiune Registrul veniturilor BS (Forma FI-006) în 2 exemplare, semnate de persoanele implicate, cu aplicarea ştampilei. Registrele se perfectează cumulativ de la începutul anului, pe tipuri de impozite şi taxe”.

Deşi MF în anul 2018 a dispus de o listă a beneficiarilor informaţiei ce se transmite în mod electronic unor instituţii, Ministerul nu s-a asigurat prin actele de verificare cu aceştia. Se atestă că aceste circumstanţe limitează auditul în posibilitatea de a se expune asupra veridicităţii şi plenitudinii informaţiei incluse la partea de venituri din Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018.

De asemenea, auditul relevă că, contribuţiile obligatorii ale producătorilor de produse vitivinicole, încasate pe parcursul anilor 2017 (20,3 mil. MDL) şi 2018 (21,4 mil. MDL), nu au fost supuse verificărilor reciproce între MF şi SFS²³, fiind luate măsuri din anul 2019.

Deşi au fost întocmite acte de verificare cu SFS şi SV, auditul relevă admiterea unor erori nesemnificative la atribuirea unor tipuri de venituri. Astfel, au fost repartizate eronat, la 3 coduri economice, venituri în sumă totală de 35,7 mii MDL, dintre care: la codul ECO 141541 “redevenţa din concesionarea activelor şi terenurilor aferente” – 1,5 mii MDL, la codul ECO 141221 “dividende primite de la cota-parte a proprietăţii publice în SA în BS” – 20,4 mii MDL, şi la codul ECO 113311 “impozit privat încasat în BS” – 13,8 mii MDL. Potrivit cadrului normativ²⁴, în cazul depistării unor divergenţe, administratorii de venit, de comun acord cu Direcţia Trezoreria de Stat a MF, urmau să întocmească Actul de verificare a veniturilor încasate la bugetul de stat, pentru confirmarea divergenţelor identificate. Actele menţionate, conform explicaţiilor MF, nu se întocmesc din cauza că, după depistarea acestora, sunt comunicate în regim de lucru de către administratori, iar corectările sunt efectuate imediat de către Direcţia Trezoreria de Stat a MF.

Notă: Pe parcursul auditului, veniturile la 2 coduri economice (21,9 mii MDL) au fost atribuite la codurile economice corespunzătoare.

Deoarece Curtea de Conturi nu a auditat administrarea veniturilor în anul 2018 de către principalii administratori de venituri (SFS şi SV), echipa de audit a solicitat rapoartele de activitate ale Direcţiilor audit intern din cadrul instituţiilor menţionate, precum şi principalele constatări de audit. Astfel, pe parcursul anului 2018, Direcţia audit intern a SFS a realizat 9 misiuni de audit intern, dintre care 4 misiuni în domeniul administrării impozitelor şi taxelor, iar Direcţia audit intern a SV a efectuat la fel 9 misiuni de audit intern, dintre care doar o misiune în domeniul administrării obligaţiilor vamale.

Urmare a analizei constatărilor efectuate de Direcţiile audit intern din cadrul SFS şi SV, se menţionează că au fost identificate o serie de puncte slabe ale sistemului de management financiar şi control în administrarea veniturilor, precum şi abateri de la cadrul legal. Dar acestea nu sunt abateri de sistem şi nu pot fi luate ca bază la evaluarea evidenţei şi administrării veniturilor în BS.

^{___________________________}

²⁰ Art.3 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

²¹ Ordinul MF nr.158 din 22.12.2017 “Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2018” (Ordin emis anual de MF).

²² Pct.3.9.3 din Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.215 din 28.12.2015.

²³ Art.32³ alin. (11) din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10.03.2006.

²⁴ Pct.3.9.3 din Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.215 din 28.12.2015.

(iv) Din contul mijloacelor disponibile ale bugetului de stat, la BNM au fost depozitate mijloace pentru care au fost încasate venituri sub nivelul aprobat.

Conform datelor Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, dobânzile încasate în BS însumează 203,4 mil. MDL, sau cu 92,4 mil. MDL (68,8%) mai puţin faţă de suma precizată şi cu 101,5 mil. MDL (66,7%) mai puţin faţă de suma aprobată. Analiza dobânzilor încasate în BS faţă de sumele precizate şi aprobate se prezintă în Tabelul nr.4.

Auditul atestă că, pe parcursul anului 2018, din contul mijloacelor disponibile ale BS, au fost depozitate la BNM 253,5 mil. MDL şi 508,9 mil. MDL în anul 2017 la rata dobânzii echivalentă cu rata medie ponderată constituită la licitaţia de vânzare a valorilor mobiliare de stat, care a variat de la 5,8% până la 7,75%. Urmare a depozitării acestor mijloace, au fost obţinute venituri în sumă totală de 37,2 mil. MDL, iar la soldurile mijloacelor bugetare au fost încasate dobânzi în sumă totală de 69,3 mil. MDL.

Totodată, la buget au fost încasate dobânzi la soldurile mijloacelor băneşti la conturile bancare a 2 proiecte investiţionale din surse externe (Tranziţia la agricultura performantă şi Grantul pentru promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice), în valoare totală de 326,5 mii MDL. Soldul mijloacelor băneşti ale proiectelor menţionate, la sfârşitul anului 2018, a constituit 79,1 mil. MDL.

3.2.3 Debursările în bugetul de stat a mijloacelor financiare provenite din granturi externe în anul 2018 s-au diminuat semnificativ faţă de anul precedent şi nu au atins nivelul precizat.

În anul 2018, BS a beneficiat de încasări provenite din surse externe (granturi) în valoare totală de 335,4 mil. MDL, din care: granturi primite de la guvernele altor state în sumă de 80,1 mil. MDL şi granturi primite de la organizaţiile internaţionale în sumă de 255,3 mil. MDL, sau cu 1 607,2 mil. MDL mai puţin decât a fost precizat. Comparativ cu anul 2017, debursările din granturile externe s-au diminuat cu 657,6 mil. MDL.

De către donatorii externi au fost evaluate pentru debursare granturi în sumă de 1 942,6 mil. MDL (echivalentul a 116,7 mil. dolari SUA), inclusiv granturi pentru susţinerea bugetului – 1 285,5 mil. MDL (echivalentul a 77,2 mil. dolari SUA), şi granturi pentru proiecte finanţate din surse externe – 657,1 mil. MDL (echivalentul a 39,4 mil. dolari SUA).

Neexecutarea granturilor faţă de indicatorii precizaţi este o consecinţă a Deciziei Comisiei Europene, prin care în anul 2018 a fost stopată temporar debursarea granturilor prevăzute pentru susţinerea bugetului, în sumă de 1 285,5 mil. MDL.

Pentru proiectele finanţate din surse externe au fost debursate granturi la nivel de 51,0% faţă de planul precizat, reieşind din gradul de implementare a proiectelor. Potrivit motivaţiei MF, nivelul scăzut al debursărilor de granturi a fost influenţat de: (i) desfăşurarea cu întârziere a licitaţiilor; (ii) capacitatea redusă de valorificare a resurselor; (iii) nerespectarea termenelor de prezentare a documentelor pentru debursare.

În anul 2018 au fost semnate 2 acorduri de granturi externe în valoare totală de 23,6 mil. euro. Informaţia privind acordurile de granturi semnate în anul 2018 se prezintă în Tabelul nr.5.

La închiderea rapoartelor financiare, MF a modificat cu 22,8 mil. MDL suma executată a încasărilor provenite din granturi. Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2018, pentru implementarea “Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare”, în bugetul MEI au fost planificate mijloace financiare în mărime de 100,0 mil. MDL. Conform scrisorii MEI nr.14/1–10102, dreptul de a debursa resurse financiare în acest scop a fost delegat ÎS “Calea Ferată din Moldova”.

Potrivit explicaţiilor MF, ÎS “Calea Ferată din Moldova” urma să prezinte lunar MEI, iar acesta, respectiv, MF raportul privind executarea bugetului în afara sistemului trezorerial (Forma FD-040) a resurselor din proiectele finanţate din surse externe, ceea ce nu s-a efectuat în anul 2018. Astfel, după constatarea neprezentării şi, respectiv, nereflectării de către MEI a mijloacelor financiare în mărime de 22,8 mil. MDL debursate în calitate de grant în sistemul trezorerial, a fost solicitată completarea şi ajustarea la situaţia reală a Raportului de executare a bugetului de stat pe anul 2018, ca urmare acest fapt neavând impact asupra opiniei de audit.

Referitor la aceasta, MF motivează că nu dispune de posibilitatea de a urmări şi a identifica de sine stătător sumele debursate din granturi de către instituţiile din afara sistemului trezorerial.

Circumstanţele elucidate denotă necesitatea dezvoltării cadrului de reglementare privind debursarea şi executarea surselor de finanţare externă provenite din granturi exclusiv prin intermediul sistemului trezorerial.

3.2.4 Corectitudinea raportării sumelor provenite din privatizarea proprietăţii publice de stat este afectată.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2018, au fost prevăzute venituri ce urmau a fi încasate în BS din privatizarea proprietăţii publice de stat, în mărime de 390,0 mil. MDL. Astfel, în bugetul de stat au fost încasate mijloace băneşti ca rezultat al privatizării proprietăţii statului în sumă totală de 350,4 mil. MDL, sau la nivel de 89,8% (cu excepţia vânzării pachetului de acţiuni nou-emise de banca de importanţă sistemică în sumă de 451,5 mil. MDL). Concomitent, menţionăm că, în BS au fost achitate mijloace financiare în sumă de 8,2 mil. MDL, ceea ce reprezintă 1% din valoarea de achiziţie a bunurilor proprietate publică în procesul privatizării (impozit privat), prevăzut de Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Pentru realizarea prevederilor Legii nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi actelor normative aferente executării legii, pe parcursul anului 2018, APP a organizat şi desfăşurat concursuri comerciale, concursuri investiţionale, licitaţii cu strigare, runde de licitaţii pe piaţa reglementată a Bursei de Valori, în cadrul cărora au fost expuse la privatizare 70 de bunuri proprietate publică de stat. Drept rezultat, au fost privatizate: 5 pachete de acţiuni în valoare de 47,5 mil. MDL şi un pachet de acţiuni nou-emise de banca de importanţă sistemică în valoare de 451,5 mil. MDL, 7 întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice) în valoare de 289,4 mil. MDL, 7 complexe de bunuri imobile în valoare de 2,8 mil. MDL, 11 încăperi nelocuibile în valoare de 18,8 mil. MDL, 11 terenuri aferente bunurilor imobile proprietate privată în valoarea de 3,7 mil. MDL.

Verificările auditului au constatat devieri între datele prezentate de APP şi MF. Astfel, conform informaţiei prezentate de către APP la contul “Privatizarea obiectelor nefinalizate, complexelor de bunuri, bunurilor imobile şi mobile, încăperilor nelocuibile” (ECO 415234), au fost încasate venituri în sumă de 21,6 mil. MDL, iar MF a raportat doar 9,8 mil. MDL, sau cu 11,8 mil. MDL mai puţin. Această diferenţă este motivată de MF ca fiind suma restituită din BS pentru răscumpărarea unor bunuri proprietate publică. Sinteza încasărilor pe anul 2018 din vânzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică este prezentată în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

Astfel, în anul 2018, APP, la solicitarea agenţilor economici succesori de drepturi, a efectuat procedura de rezoluţiune, pe cale amiabilă, a 15 contracte de vânzare-cumpărare a unor încăperi nelocuibile, în valoare totală de 10,2 mil. MDL, pentru 1 601,9 m. p. (suprafaţa totală a clădirii este de 3398,9 m. p.) situate în mun. Chişinău, bd Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.73, lit.A (actualmente Procuratura Generală), cu aducerea părţilor în poziţia iniţială şi restituirea spaţiilor în proprietatea statului.

Totodată, APP a anulat rezultatele unei licitaţii cu strigare desfăşurate la 22.11.2017, cu restituirea mijloacelor financiare achitate în BS (scrisoarea APP nr.04–04–494 din 30.03.2018) în sumă de 1,6 mil. MDL pentru privatizarea Bazei de odihnă Mecita (Ucraina, or. Zatoka) şi a impozitului privat în sumă de 17,6 mii MDL.

Examinările auditului atestă că tranzacţiile menţionate poartă caracter de răscumpărare a bunurilor privatizate în perioadele precedente (anii 2010–2017), care întrunesc prevederile cadrului legal²⁵ şi poartă caracter de obiect de expropriere de interes naţional.

Astfel, în viziunea auditului, cheltuielile pentru scopurile menţionate (efectuarea lucrărilor/cheltuielilor pentru cauza de utilitate publică de interes naţional) urmau a fi aprobate prin legea bugetară anuală.

Concomitent, MF, la solicitarea APP, a restituit şi impozitul privat achitat la semnarea contractului de vânzare-cumpărare de către agenţii economici la privatizarea bunurilor menţionate în perioadele precedente (anii 2010–2017), în sumă totală de 101,8 mii MDL.

Situaţia constatată de audit a condus la: (i) micşorarea veniturilor executate de către APP de la privatizarea bunurilor proprietate publică în anul 2018, cu 11,8 mil. MDL, (ii) diminuarea surselor de finanţare a deficitului BS, cu 11,8 mil. MDL, (iii) nereflectarea (micşorarea) cheltuielilor pentru răscumpărarea bunurilor pentru cauza de utilitate publică, (iv) neasigurarea şi nemonitorizarea majorării valorii clădirii cu suma răscumpărată, în valoare totală de 11,8 mil. MDL pentru încăperile cu suprafaţa de 1601,9 m. p. situate în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.73, lit.A (actualmente Procuratura Generală).

Totodată, auditul menţionează că nu au fost încheiate acorduri de rezoluţiune cu toţi proprietarii spaţiilor nelocuibile din cauza dezacordului unor proprietari asupra preţului obţinut urmare a rezoluţiunii contractelor, care nu acoperă investiţiile efectuate, precum şi înstrăinării de către cumpărătorii iniţiali a încăperilor procurate.

^{___________________________}

²⁵ Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488-XIV din 08.07.1999.

3.2.5 Cheltuielile bugetare efectuate în scopul majorării capitalului social al unor entităţi au fost raportate cu unele rezerve.

Potrivit art.5 din Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din 15.12.2017, au fost prevăzute mijloace financiare în volum de 216,2 mil. MDL pentru majorarea capitalului social al: ÎS “Calea Ferată din Moldova” (82,8 mil. MDL); SRL “Arena Naţională” (102,0 mil. MDL); ÎS “Palatul Republicii” (19,5 mil. MDL) şi ÎS “Pensiunea Holercani” (11,9 mil. MDL). Verificările efectuate de audit atestă următoarele:

- în baza HG nr.1212 din 05.12.2018, au fost alocate şi ulterior transferate (prin Ordinul de plată nr.7375 din 26 decembrie 2018) mijloace în sumă de 78,3 mil. MDL, din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiţii în cadrul “Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare”, pentru majorarea capitalului social al ÎS “Calea Ferată din Moldova”. Astfel, potrivit Deciziei privind înregistrarea modificărilor din 26.02.2019, au fost operate modificările în statutul ÎS “Calea Ferată din Moldova” şi înregistrată majorarea capitalului social al întreprinderii cu volumul mijloacelor alocate/transferate din BS;

- în baza HG nr.733 din 18.07.2018, au fost alocate şi ulterior transferate mijloace în sumă de 19,5 mil. MDL ÎS “Palatul Republicii” şi 11,95 mil. MDL – ÎS “Pensiunea Holercani”, pentru majorarea capitalului social. Cancelaria de Stat, în calitate de fondator, prin Ordinele nr.513-A din 09.10.2018 şi nr.514 din 09.10.2018, a asigurat majorarea capitalului social al ÎS “Palatul Republicii” cu 19,5 mil. MDL (Decizia ASP Departamentul Înregistrare şi Licenţiere a Unităţilor de Drept din 18.10.2018) şi al ÎS “Pensiunea Holercani” cu 11,95 mil. MDL (Decizia ASP Departamentul Înregistrare şi Licenţiere a Unităţilor de Drept din 19.10.2018);

- potrivit pct.10 din HG nr.407 din 25.04.2018 “Cu privire la aprobarea obiectivelor şi condiţiilor parteneriatului public-privat pentru proiectarea şi construcţia arenei polivalente de interes naţional, precum şi a cerinţelor generale la selectarea partenerului privat”, la solicitarea MECC (nr.08/2–09/2912 din 04.09.2018), MF, prin Ordinul de plată nr.27386 din 12.09.2018, a efectuat transferul mijloacelor financiare în sumă de 102,0 mil. MDL ca aport în capitalul social al SRL “Arena Naţională”.

Examinările auditului relevă că, potrivit pct.8 din hotărârea menţionată, unicul fondator/asociat al Societăţii este MECC al RM, cu cota de 100,0% din totalul aportului introdus în capitalul social în valoare de 419,3 mil. MDL, dintre care 419,2 mil. MDL este valoarea terenului cu suprafaţa de 69,2224 ha şi 0,1 mil. MDL – aport în numerar).

Deşi, potrivit pct.13 din hotărârea menţionată, controlul asupra executării acesteia a fost pus în sarcina MECC, modificările în actele de constituire a SRL “Arena Naţională” privind majorarea capitalului social cu 102,0 mil. MDL primite ca aport din BS nu au fost efectuate în anul 2018.

În acest context, se atestă că MF, la 08.04.2019, a transferat a doua tranşă de mijloace în sumă de 100,0 mil. MDL, în calitate de aport în capitalul social al SRL “Arena Naţională”, în vederea executării HG nr.407 din 25.04.2018. Abia la 13.04.2019, în baza Actului adiţional cu privire la modificările şi completările înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice şi operate în Statutul SRL “Arena Naţională”, prin Decizia ASP Departamentul Înregistrare şi Licenţiere a Unităţilor de Drept (dosar nr.1018600026006) a fost efectuată majorarea capitalului social al SRL “Arena Naţională” cu 202,0 mil. MDL (dintre care: 102,0 mil. MDL din 2018 şi 100,0 mil. MDL din 2019).

În concluzie, auditul relevă că cheltuielile în volum de 216,2 mil. MDL, executate în baza art.5 din Legea bugetului de stat pentru anul 2018 pentru majorarea capitalului social, au fost raportate în sumă de 102,0 mil. MDL de către fondatorii acestor entităţi, nefiind confirmate în actele de constituire cu modificările care justifică majorarea capitalului social.

3.2.6 Executarea cheltuielilor destinate investiţiilor capitale se menţine la un nivel redus de valorificare.

Pentru anul 2018, potrivit Legii bugetului de stat, cheltuielile destinate investiţiilor capitale²⁶ au fost aprobate în volum de 3 336,7 mil. MDL pentru executarea a 61 de proiecte de investiţii, dintre care 21 cu finanţare din surse externe.

Urmare a rectificărilor la legea bugetară anuală, alocaţiile precizate au însumat 1 906,5 mil. MDL, fiind diminuate cu (–1 056,9 mil. MDL), sau cu 42,9%, situaţie cauzată de: i) tergiversarea elaborării documentaţiei de proiect (circa 2 ani) pentru “Construcţia penitenciarului din mun. Chişinău”, cu (–110,0) mil. MDL; ii) necesitatea efectuării unor lucrări suplimentare (de geologie, geodezie, calculare a rezistenţei clădirii etc.) neluate în calcul iniţial la elaborarea documentaţiei de proiect pentru “Construcţia sediului Centrului multifuncţional de instruire pentru personalul autorităţilor de aplicare a legii, mun. Chişinău, str. N. Dimo nr.30”, cu (–51,1) mil. MDL; iii) rezilierea unor contracte cu antreprenorii care nu au îndeplinit clauzele contractuale de a începe lucrările la Proiectul pentru “Susţinerea Programului în sectorul drumurilor”, cu (–911,4) mil. MDL şi iv) decăderea necesităţii în investiţii pentru 2 proiecte: “Reconstrucţia sediului Judecătoriei Chişinău”, cu (–46,0) mil. MDL, şi “Construcţia sălii polivalente mun. Chişinău”, cu (–200,0) mil. MDL etc.

Analiza auditului denotă că, în anul 2018, cheltuielile executate pentru investiţii capitale au însumat 849,7 mil. MDL, sau la nivel de 44,6% din volumul precizat. Executarea cheltuielilor din BS în dinamică destinate investiţiilor capitale executate în anii 2016–2018, se prezintă în Diagrama nr.2.

Diagrama nr.2

Executarea în dinamică a cheltuielilor din bugetul de stat

destinate investiţiilor capitale în anii 2016-2018

Sursă: Date generalizate de echipa de audit din Rapoartele Ministerului Finanţelor

privind executarea bugetului de stat pe anii 2016, 2017, 2018.

Datele din diagramă relevă variaţia nesemnificativă a volumului investiţiilor capitale executate din bugetul de stat în perioada 2016–2018.

Principalele cauze care au determinat situaţia menţionată sunt: i) capacitatea redusă a APC de planificare şi valorificare a alocaţiilor; ii) aprobarea tardivă de către donatori a proiectelor de infrastructură lansate în cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre (9 proiecte de investiţii capitale cu o executare medie de doar 17,1%, sau 13,2 mil. MDL); iii) nerespectarea de către antreprenori a obligaţiunilor contractuale, inclusiv organizarea neadecvată a lucrărilor, neasigurarea calităţii lucrărilor efectuate şi a documentelor întocmite etc. (“Susţinerea Programului în sectorul drumurilor”, cu o executare de 13,2%, sau 13,7 mil. MDL, şi “Reabilitarea drumurilor locale” – 44,2%, sau 543,5 mil. MDL); iv) tergiversarea procesului de elaborare a documentaţiei de proiect pentru “Construcţia penitenciarului din municipiul Chişinău”, cu o executare de 13,1%, sau 4,8 mil. MDL; v) debursarea tardivă a creditului pentru “Programul rural de rezistenţă economico-climatică incluzivă” IFAD VI, cu o executare de 40,8%, sau 13,7 mil. MDL; vi) modificarea procedurilor de acordare a creditelor din resursele IFAD VII pentru “Programul rural de rezistenţă economico-climatică incluzivă (aprobarea manualelor operaţionale doar în decembrie 2018), executarea constituind 0,0%; vii) reorganizarea instituţiilor publice centrale (Proiectul “Construcţia locuinţelor sociale II”, cu o executare de 47,7%, sau 24,7 mil. MDL) etc.

Examinările auditului sub aspectul surselor de finanţare relevă că nivelul de executare a investiţiilor capitale în anul 2018, pe obiecte finanţate din contul resurselor generale şi veniturilor colectate, a constituit 28,9%, sau 245,4 mil. MDL, iar din contul proiectelor finanţate din surse externe – 87,1%, sau 604,3 mil. MDL.

Se relevă că, la capitolul investiţii capitale, se aprobă anual mijloace bugetare pentru elaborarea proiectelor de investiţii capitale. Verificările auditului referitor la cheltuielile aprobate, precizate şi executate pentru elaborarea proiectelor de investiţii capitale, pe parcursul anilor 2016–2018, denotă un nivel scăzut de executare a acestora: de la 68,9 mil. MDL, sau 85,0% în anul 2016, până la 3,7 mil. MDL, sau 13,0% în anul 2018. Rezultatele analizei cheltuielilor destinate elaborării proiectelor de investiţii capitale se prezintă în mod grafic în Diagrama nr.3.

Diagrama nr.3

Analiza cheltuielilor destinate elaborării proiectelor de investiţii capitale

Sursă: Date generalizate de echipa de audit din Rapoartele Ministerului Finanţelor

privind executarea bugetului de stat pe anii 2016, 2017, 2018.

Verificările efectuate de audit referitor la cheltuielile executate pentru elaborarea proiectelor de investiţii capitale, pe un eşantion format din 17 proiecte finanţate în perioada 2016–2018, denotă că au fost executate lucrări de elaborare a documentaţiei de proiect în volum de 73,4 mil. MDL, sau 86,0% din suma precizată. Totodată, nu a fost asigurată de către MEI primirea-predarea documentaţiei aferente proiectului “Construcţia conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni-Chişinău”, în sumă de 11,7 mil. MDL, raportată la 31.12.2018 de către MEI drept creanţe.

Auditul menţionează că, din eşantionul de 17 proiecte elaborate, au fost executate lucrări de investiţii capitale în baza a doar 6 proiecte investiţionale (cheltuielile aferente acestora însumând circa 2,7 mil. MDL, sau 35,0% din totalul de 73,4 mil. MDL).

Ca urmare, în anii 2016–2018 au fost executate lucrări de investiţii capitale în volum de circa 113,7 mil. MDL în baza acestor 6 proiecte investiţionale.

Totodată, pentru restul 11 proiecte elaborate au fost achitate mijloace bugetare de circa 82,4 mil. MDL, lucrările de investiţii capitale nefiind executate. Astfel, aceste resurse publice au risc sporit de irosire, în condiţiile în care proiectele nu vor fi implementate şi vor atrage mijloace bugetare suplimentare pentru ajustarea/actualizarea acestora.

Examinările auditului relevă că, la contul 319 “Investiţii capitale în active în curs de execuţie” se ţine informaţia privind activele nemateriale şi materiale în curs de execuţie. Astfel, la instituţiile din subordinea MECC potrivit informaţiei consolidate la subcontul 319240 “Pregătirea proiectelor” sunt înregistrate şi raportate la 31.12.2018 cheltuieli în volum de 7,8 mil. MDL. Această situaţie este condiţionată şi de nerespectarea cerinţelor actelor normative ce reglementează procesul de includere pentru finanţarea din buget a obiectelor de investiţii capitale, precum şi de nemonitorizarea execuţiei obiectelor de investiţii capitale, în special neasigurarea funcţionalităţii grupului de lucru pentru investiţii capitale²⁷, cerinţa²⁸ auditului precedent neexecutată de MF până în prezent.

^{___________________________}

²⁶ Anexa nr.4 la Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

²⁷ HG nr.1029 din 19.12.2013 “Cu privire la investiţiile capitale publice”.

²⁸ HCC nr.24 din 28.05.2018 “Cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017”, cerinţa 2.1.2. “asigurarea funcţionalităţii grupului de lucru pentru investiţii capitale, în vederea respectării procesului de includere şi monitorizare a obiectivelor de investiţii capitale”.

3.2.7 Soldurile de mijloace băneşti la finele anului 2018 au fost raportate regulamentar.

Potrivit datelor raportate de MF, soldurile mijloacelor băneşti la situaţia din 31.12.2018 au însumat 4 299,1 mil. MDL, înregistrând o descreştere de 634,8 mil. MDL (14,8%), comparativ cu situaţia din 31.12.2017.

Se atestă că soldul mijloacelor băneşti în conturile bugetului de stat este constituit din: i) soldurile mijloacelor bugetare – 3 156,7 mil. MDL, inclusiv rezerva de lichidităţi în sumă de 598,9 mil. MDL (depozitate în conturile BNM) şi ii) soldurile proiectelor finanţate din surse externe în valoare de 1 142,4 mil. MDL.

Totodată, soldurile mijloacelor băneşti ale bugetului de stat sunt înregistrate în:

i) conturile curente ale sistemului trezorerial în monedă naţională, în volum de 795,0 mil. MDL; ii) conturile BNM în valută străină, în sumă de 2 787,3 mil. MDL; iii) conturile curente în afara sistemului trezorerial în monedă naţională, în sumă de 117,8 mil. MDL, şi iv) contul de depozit în BNM în sumă de 598,9 mil. MDL.

Verificările auditului au relevat că soldurile mijloacelor băneşti menţionate sunt confirmate prin extrasele bancare şi trezoreriale, nefiind constatate abateri.

3.2.8 Rezultatul execuţiei bugetului de stat înregistrează un deficit de 2 275,6 mil. MDL.

Analiza auditului asupra Raportului privind executarea indicatorilor generali şi surselor de finanţare ale bugetului de stat²⁹ pentru anul 2018 relevă că execuţia bugetului de stat la 31.12.2018 s-a încheiat cu un deficit de (–2 275,6) mil. MDL, fiind cu 2 786,9 mil. MDL sub nivelul deficitului precizat. Tendinţele deficitului bugetului de stat pe anul 2018, în dinamică, precum şi ponderea acestuia în PIB sunt prezentate în Tabelul nr.6.

În comparaţie cu anul 2017, rezultatul execuţiei bugetului de stat (deficitul) în anul 2018 a înregistrat o creştere de 48,6%. Totodată, ca pondere în PIB, deficitul bugetului de stat a constituit 1,2%, sau mai puţin faţă de indicatorul prognozat (2,6%) cu 1,4 p. p.

Potrivit datelor raportate de MF, Sursele de finanţare a deficitului bugetului de stat se prezintă în Tabelul nr.7.

Sursele de finanţare a deficitului bugetului de stat în anul 2018 au fost constituite din:

I) veniturile din privatizarea bunurilor proprietate publică de stat în sumă de 350,4 mil. MDL; procurarea cotei-părţi în capitalul social în sumă de 211,7 mil. MDL, alte creanţe interne în sumă de 679,1 mil. MDL; mijloacele bugetare rambursate din anii precedenţi în sumă de 357,6 mil. MDL, inclusiv 330,5 mil. MDL restituite de către CNAS; mijloacele obţinute din privatizarea pachetului de acţiuni/cotelor sociale/proprietatea publică în sumă de 166,1 mil. MDL;

II) datorii în sumă de 991,6 mil. MDL, inclusiv: datorii interne în sumă de 403,8 mil. MDL şi intrări din împrumuturi externe (net) de 587,8 mil. MDL;

iii) modificarea/atragerea soldului de mijloace băneşti în sumă de 698,3 mil. MDL.

Referitor la sursa de finanţare a deficitului bugetului de stat, formată din alte creanţe interne, auditul denotă că 679,1 mil. MDL, sau 97,0% din volumul precizat, reprezintă mijloacele transferate în bugetul de stat de băncile care se află în proces de lichidare. Astfel, doar de “Banca de Economii” SA, BC “Banca Socială” SA şi BC “Unibank” SA au fost transferate în total 678,8 mil. MDL, iar 0,3 mil. MDL – de la BC “Investprivatbank” SA. Astfel, potrivit datelor MF, la situaţia din 31.12.2018, datoria băncilor menţionate faţă de MF a constituit 12 729,8 mil. MDL, inclusiv “Banca de Economii” SA – 8 400,5 mil. MDL, “Banca Socială” SA – 2 130,5 mil. MDL, BC “Unibank” SA – 1 840,8 mil. MDL şi, respectiv, BC “Investprivatbank” – 358,0 mil. MDL.

Verificările auditului asupra conformităţii formării surselor de finanţare³⁰ a deficitului bugetului de stat în anul 2018 au relevat următoarele.

Drept surse de finanţare a deficitului la poziţia “procurarea cotei-părţi în capitalul social” au fost reflectate tranzacţiile de cumpărare de către stat a 426 365 de acţiuni nou-emise de banca de importanţă sistemică BC “Moldova-Agroindbank” SA în sumă de 450,0 mil. MDL. Astfel, în baza HG nr.591 din 21.06.2018³¹ şi în temeiul art.67 alin.(4¹) din Legea nr.181 din 25.07.2014, a fost aprobată şi, respectiv, efectuată cumpărarea de către APP în numele Guvernului a acţiunilor nou-emise de banca de importanţă sistemică BC “Moldova-Agroindbank” SA în sumă de 450,0 mil. MDL, în scopul expunerii spre vânzare a acestora pe piaţa reglementată.

Concomitent, în conformitate cu pct.2 din HG menţionată, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate şi achitate mijloace în volum de 1,5 mil. MDL, destinate acoperirii cheltuielilor aferente procurării acţiunilor specificate. Verificările auditului atestă că mijloacele bugetare au fost transferate din BS la APP pe data de 12.07.2018. Ulterior, în conformitate cu pct.4 din HG nr.591 din 21.06.2018, APP a vândut pe piaţa reglementată pachetul de acţiuni la preţul la care acestea au fost cumpărate, plus costurile suportate la cumpărarea-vânzarea acestora, în sumă de 451,5 mil. MDL, mijloacele respective fiind restituite în BS pe data de 08.10.2018.

^{___________________________}

²⁹ Formularul nr.1 “Raportul privind executarea indicatorilor generali şi sursele de finanţare ale bugetului de stat”, aprobat prin Ordinul MF nr.44 din 12.02.2018.

³⁰ Conform art.30 din Legea nr.181 din 25.07.2014, “sursele de finanţare a bugetului sunt operaţiuni cu instrumente ale datoriei; operaţiuni aferente vânzării şi privatizării patrimoniului public; operaţiuni cu soldurile în conturile bugetului; alte operaţiuni cu activele financiare şi cu datoriile bugetului”.

³¹ HG nr.591 din 21.06.2018 “Cu privire la cumpărarea şi deetatizarea acţiunilor nou-emise de banca de importanţă sistemică B.C. “Moldova- Agroindbank” S.A.” (în continuare – HG nr.591 din 21.06.2018).

3.2.9 Efectuarea transferurilor interbugetare relevă o tendinţă de creştere, fiind semnificative în totalul cheltuielilor bugetului de stat.

Conform legii bugetare anuale³², pentru anul 2018 iniţial au fost aprobate transferuri către alte bugete în volum de 19 429,9 mil. MDL, inclusiv: BASS – 6 758,5 mil. MDL, FAOAM – 2 728,0 mil. MDL, BUAT – 9 861,3 mil. MDL. Urmare a modificărilor operate, volumul transferurilor a fost majorat până la 19 493,3 mil. MDL, dintre care transferurile către BASS au constituit 6 755,1 mil. MDL, fiind micşorate cu (–3,4) mil. MDL şi către BUAT – 10 015,3 mil. MDL, fiind majorate cu (+154,0) mil. MDL.

Verificările auditului denotă că executarea transferurilor de la BS în perioada auditată a constituit 19 334,0 mil. MDL, sau 99,1% (cu 0,1 p. p. mai mult faţă de anul 2017), inclusiv: către BASS – 6 670,2 mil. MDL, cu un nivel de executare de 98,7%, sau cu 0,1 p. p. mai mult faţă de anul 2017, FAOAM – 2 728,0 mil. MDL, cu un nivel de executare de 100,0%, şi BUAT – 9 935,8 mil. MDL, cu un nivel de executare de 99,2%, sau cu 0,2 p. p. mai mult faţă de anul 2017.

Totodată, ponderea transferurilor de la BS în totalul veniturilor bugetelor componente ale BPN a constituit 33,7% la BASS (în creştere cu 0,4 p. p. faţă de perioada precedentă), 39,6% la FAOAM (în descreştere cu 1,8 p. p. faţă de perioada precedentă) şi 67,3% la BUAT (în descreştere cu 3,2 p. p. faţă de anul 2017).

Deşi totalul veniturilor proprii ale BUAT a înregistrat o creştere de 4,3 mil. MDL, comparativ cu anul 2017, acesta a rămas la un nivel inferior nivelului transferurilor interbugetare. Analiza auditului referitor la coraportul transferurilor de la bugetul de stat faţă de veniturile proprii ale bugetelor componente ale BPN se prezintă în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

Sinteza executării transferurilor de la bugetul de stat*

în comparaţie cu veniturile proprii ale bugetelor componente ale BPN în perioada 2016-2018

*Notă: Transferurile în conformitate cu art.3 lit.a) din Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit în baza datelor prezentate de Ministerul Finanţelor.

Verificările transferurilor executate din BS către BUAT atestă că executarea de casă în anul 2018 a constituit 9 935,8 mil. MDL, sau cu 79,5 mil. MDL mai puţin decât nivelul precizat. Totodată, în comparaţie cu anul 2017, volumul transferurilor de la BS s-a majorat cu 807,6 mil. MDL, majorarea fiind determinată, preponderent, de creşterea cu 210,2 mil. MDL a volumului transferurilor cu destinaţie generală şi cu 582,1 mil. MDL – a transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţământul preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar), din care 557,1 mil. MDL constituind majorările salariale ale cadrelor didactice.

Conform prevederilor legale³³, BUAT beneficiază de transferuri cu destinaţie generală şi de transferuri cu destinaţie specială.

În aşa mod, transferurile cu destinaţie generală, executate în anul 2018, au constituit 1 421,3 mil. MDL, cu nivelul de executare de 100%, iar transferurile cu destinaţie specială – 8 496,4 mil. MDL, sau 99,1%. Pe lângă transferurile menţionate, de la BS au mai fost efectuate transferuri în sumă de 18 mil. MDL, inclusiv din fondul de compensare – 8,6 mil. MDL, precum şi alte transferuri curente cu destinaţie generală în sumă de 9,4 mil. MDL. Analiza auditului referitor la executarea transferurilor de la BS către BUAT în anul 2018 se prezintă în Tabelul nr.8.

Constatările auditului referitor la conformitatea efectuării transferurilor din fondul de compensare reiterează că, deşi Guvernul a fost abilitat cu dreptul de a forma în componenţa BS un fond de compensare³⁴, în proporţie de până la 1% din veniturile BS pe o perioadă de 2 ani (2015 şi 2016), pentru acoperirea riscurilor apărute în urma descentralizării financiare a UAT, această prevedere s-a menţinut pentru anul 2017 cu un volum de până la 0,5% din veniturile BS şi pentru anul 2018 fără a fi stabilit cuantumul. Astfel, în anul 2018 au fost executate transferuri din fondul de compensare în volum de 8,6 mil. MDL, cu 75,7 mil. MDL mai puţin faţă de anul 2017.

Concomitent, din BS au fost alocate transferuri cu destinaţie specială, care nu sunt parte componentă a Anexei nr.5 la Legea bugetului de stat pentru anul 2018³⁵, în valoare de 421,6 mil. MDL, dintre care 302,3 mil. MDL – din fondurile naţionale, după cum urmează:

- Fondul Ecologic Naţional din Moldova – 215,5 mil. MDL;

- Fondul de Investiţii Sociale din Moldova – 6,3 mil. MDL;

- Fondul de Susţinere a Populaţiei – 60,6 mil. MDL;

- Fondurile de urgenţă ale Guvernului – 20,0 mil. MDL.

Pentru asigurarea principiului de transparenţă în efectuarea transferurilor de la BS către bugetele locale, echipa de audit consideră necesară includerea transferurilor respective prin completarea anexei corespunzătoare la Legea bugetului de stat.

Totodată, au fost alocate BUAT transferuri în sumă de 119,3 mil. MDL, altele decât au fost aprobate prin Anexa nr.5 la Legea bugetului de stat. Informaţia detaliată se prezintă în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit.

Analiza componenţei transferurilor cu destinaţie specială denotă că, cele mai semnificative alocaţii aferente TDS revin cheltuielilor pentru învăţământul preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar), care au fost aprobate în volum de 7 193,6 mil. MDL, sau 85,3% din totalul TDS. În urma rectificărilor, acestea au fost majorate până la 7 251,9 mil. MDL (+58,3 mil. MDL), înregistrând o executare de casă de 7 251,9 mil. MDL, sau 100,0% comparativ cu indicatorul precizat.

Cele mai însemnate din această categorie au fost transferurile pentru învăţământul preşcolar – de 2 565,8 mil. MDL (+30,1 mil. MDL faţă de nivelul aprobat), şi transferurile categoriale³⁶ pentru învăţământul primar şi cel secundar general – de 3 911,2 mil. MDL (+5,1 mil. MDL faţă de nivelul aprobat).

Potrivit circularelor MF,³⁷ transferurile pentru învăţământul preşcolar se calculează în baza numărului mediu al copiilor de toate vârstele din unele tipuri de instituţii³⁸ şi a costului mediu per copil în cuantumul iniţial stabilit de 11,4 mii MDL în anul 2014, care anual este indexat (în anul 2018 s-a majorat norma alimentară cu 1,5 MDL/zi (cu 2 MDL din 01.09.2018) şi cu costul măsurilor de politici salariale).

Totodată, potrivit metodologiei aprobate³⁹, calculele cheltuielilor pentru instituţiile de învăţământ primar şi învăţământ secundar general se efectuează conform formulei unice în baza numărului mediu de elevi în anul bugetar precedent şi a numărului de instituţii de învăţământ în anul 2007 (“pentru stimularea raţionalizării reţelei de instituţii de învăţământ”).

De asemenea, auditul relevă că nu există o metodologie de calcul în baza numărului efectiv de beneficiari pentru transferurile ce ţin de finanţarea cheltuielilor pentru instituţiile preşcolare, studierea limbilor minorităţilor, liceele-internat cu profil sportiv, şcolile de tip internat şi centrele de educaţie extraşcolară. Acestea se efectuează în baza transferurilor stabilite în anul 2014 (calculate de APL), care anual se majorează suplimentar cu alte cheltuieli.

Constatările auditului referitor la conformitatea calculării alocaţiilor necesare pentru acest tip de cheltuieli denotă că, deşi conform prevederilor legale⁴⁰, MECC este responsabil de calcularea transferurilor de la BS la BUAT de nivelul al doilea pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ, această sarcină este realizată de MF în baza informaţiilor prezentate de MECC. Contrapunerea acestor informaţii cu datele din rapoartele financiare anuale⁴¹ pentru anul 2016 ale unora dintre raioane indică valori diferite referitor la numărul mediu de elevi, ceea ce ar putea cauza incorectitudinea efectuării calculelor, precum şi ar putea afecta volumul transferurilor aprobate şi executate.

Totodată, analiza în evoluţie a numărului instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general denotă o descreştere continuă, înregistrând o scădere de la 1424 de instituţii în anul 2007 (date utilizate la calcularea transferurilor) până la 1273 în anul 2016, sau cu 151 de unităţi mai puţin. Evoluţia numărului de instituţii de învăţământ în anii 2007–2018 se prezintă în Diagrama nr.5.

Diagrama nr.5

Numărul instituţiilor de învăţământ pe republică

Sursă: Pentru anii: 2007 – Anexa nr.2 la circulara MF nr.06/7-07 din 24.11.2017, 2014-2015 – Raportul narativ

la Raportul financiar anual al Ministerului Educaţiei pentru anul 2016, 2016-2018 – Darea de seamă “Reţea

state şi contingente ale instituţiilor bugetare finanţate din bugetul pe anul 2016, 2017, 2018” din SI al MF.

Aceste circumstanţe determină calcularea majorată a transferurilor cu destinaţie specială pentru APL. Astfel, reieşind din numărul efectiv existent de instituţii, transferurile categoriale pentru anul 2018 ar constitui 3 836,5 mil. MDL, sau cu circa 74,7 mil. MDL mai puţin faţă de volumul precizat şi executat de 3 911,2 mil. MDL.

Analiza executării lunare a transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţământul preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar) denotă faptul că, deşi transferurile sunt destinate pentru acoperirea cheltuielilor curente şi cheltuielilor capitale, şi se execută în bază de necesităţi, în lunile iunie şi decembrie se evidenţiază volume sporite de transferuri, ce depăşesc aproximativ de 2 ori media lunară obişnuită, respectiv, de 790,5 mil. MDL (în perioada concediilor anuale) şi de 808,6 mil. MDL (la sfârşitul perioadei de gestiune). Analiza executării lunare a transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţământ în anul 2018 se prezintă în Diagrama nr.6.

Diagrama nr.6

Executarea lunară a transferurilor cu destinaţie specială pentru

învăţământ în anul 2018

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit în baza datelor din

Forma FA-005 “Raport analitic privind executarea BPN conform ECO”.

În opinia echipei de audit, utilizarea metodologiei existente de calculare a transferurilor pentru învăţământ, executarea volumului sporit de alocaţii la sfârşitul anului şi/sau incapacitatea autorităţilor locale de a utiliza eficient resursele alocate cauzează crearea soldurilor în conturile APL, inclusiv din contul mijloacelor provenite din BS, care în anul 2018 au înregistrat o valoare de 244,1 mil. MDL (96,8% din volumul total) faţă de 125,3 mil. MDL în anul 2017, sau cu 118,8 mil. MDL mai mult. Sinteza soldurilor în structura transferurilor cu destinaţie specială este prezentată în Tabelul nr.9.

^{___________________________}

³² Art.3 lit.a) din Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din 15.12.2017.

³³ Art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale.

³⁴ Art.IV din Legea nr.267 din 01.11.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

³⁵ Anexa nr.5 “Volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale” din Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

³⁶ Transferuri categoriale – mijloace financiare, calculate în bază de cost standard per elev, alocate de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, cu titlu definitiv şi în sumă absolută, în scopul finanţării instituţiilor de învăţământ.

³⁷ Anexa la Circulara MF nr.06/2-07 din 14.06.2013 “Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2015-2016”, Raportul privind îndeplinirea planului de reţea, state şi contingente în instituţiile finanţate din BUAT la situaţia din 1 decembrie 2012, Anexa la Circulara MF nr.06/2-07 din 17.08.2017 “Particularităţile privind elaborarea de către autorităţile APL a proiectelor bugetelor locale pentru anul 2018 şi a estimărilor pe anii 2019-2020”.

³⁸ 51 de instituţii preşcolare; 104 centre comunitare de dezvoltare timpurie a copiilor de 3-6 (7) ani; 102 şcoli primare-grădiniţe (segmentul preşcolar); 52 de şcoli primare (grupe preşcolare); 337 de gimnazii (grupe preşcolare); 338 de licee (grupe preşcolare).

³⁹ Regulamentul privind finanţarea în bază de cost standard per elev a instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general din subordinea autorităţilor publice locale de nivelul al doilea, aprobat prin HG nr.868 din 08.10.2014 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.868 din 08.10.2014).

⁴⁰ Pct.6 alin.2) din Regulamentul aprobat prin HG nr.868 din 08.10.2014.

⁴¹ Rapoartele privind statele şi efectivele de personal în instituţiile de învăţământ (Forma FD-048-BL).

3.2.10 Soldul creanţelor înregistrează o descreştere, iar al datoriilor este în creştere.

La situaţia din 31.12.2018, potrivit datelor Raportului privind creanţele şi datoriile la cheltuieli şi active nefinanciare formate în autorităţile/instituţiile bugetare finanţate de la bugetul de stat pe anul 2018 conform clasificaţiei economice⁴², creanţele au constituit 817,7 mil. MDL, inclusiv cu termenul expirat – 12,9 mil. MDL, iar datoriile au atins o valoare de 791,8 mil. MDL, inclusiv cu termenul de achitare expirat – 2,7 mil. MDL. Analiza creanţelor şi datoriilor la cheltuieli formate de autorităţile/instituţiile bugetare finanţate de la BS pe anul 2018, în comparaţie cu anul 2017, se prezintă în Tabelul nr.10.

Astfel, auditul denotă că, în anul 2018, comparativ cu anul precedent, creanţele au fost în descreştere cu (–163,8 mil. MDL), sau cu 16,7%, inclusiv creanţele cu termenul expirat sau diminuat – cu 76,0%, sau cu (–41,6 mil. MDL).

Totodată, datoriile raportate la 31.12.2018 sunt în creştere cu 48,7 mil. MDL, sau cu 7,0%, iar cele cu termenul de achitare expirat rămânând la nivelul anului precedent, de 2,7 mil. MDL.

Creanţele analizate în aspectul clasificaţiei economice relevă că ponderea semnificativă revine activelor nefinanciare, în sumă de 634,6 mil. MDL, sau 77,6%, din care 525,0 mil. MDL, sau 64,2%, se referă la investiţiile capitale în active în curs de execuţie.

De asemenea, examinările auditului privind datoriile sub aspectul clasificaţiei economice denotă că cele mai semnificative datorii sunt raportate la: cheltuieli de personal, în sumă de 537,4 mil. MDL, sau 67,9% din totalul datoriilor, şi la investiţii capitale în active în curs de execuţie, în sumă de 157,1 mil. MDL, sau 19,8% din totalul datoriilor.

Achitările în avans a bunurilor, serviciilor contractate de către 10 APC (MAI; MSMPS; MF; MECC; CEC; MJ; MA; Secretariatul Parlamentului; Cancelaria de Stat; Agenţia pentru Eficienţa Energetică, inclusiv instituţiile din subordine) au determinat imobilizarea mijloacelor bugetare pe un termen nedeterminat la formarea creanţelor, la situaţia din 31.12.2018, în volum de circa 68,9 mil. MDL.

^{___________________________}

⁴² Formularul nr.7 “Raport privind creanţele şi datoriile la cheltuieli şi active nefinanciare formate în autorităţile/instituţiile bugetare finanţate de la bugetul de stat pe anul 2018 conform clasificaţiei economice”, aprobat prin Ordinul MF nr.44 din 12.02.2018.

3.3 ASPECTE DE CONFORMITATE

3.3.1 Nerespectarea calendarului bugetar pentru elaborarea şi aprobarea bugetului de stat pentru anul 2018.

Calendarul bugetar⁴³ reprezintă un plan de activităţi aferente procesului bugetar, în care sunt stabilite termenele de realizare a acestora şi autorităţile responsabile. Principalele activităţi şi termene-limită ale calendarului bugetar sunt reglementate prin Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

Pentru executarea prevederilor legale, prin Ordinul MF nr.209 din 24.12.2015 a fost aprobat Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului, în care sunt stabilite etapele principale şi responsabilităţile pentru elaborarea şi adoptarea legii anuale a BS, acţiunile şi termenele de realizare a acestora. Examinările efectuate de audit au constatat:

- nerespectarea termenelor prevăzute de cadrul legal la etapa de elaborare a proiectului bugetului de stat şi, respectiv, la etapa de adoptare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Astfel, MF a remis Guvernului pentru examinare şi aprobare proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018 la data de 21.11.2017, respectiv, acesta fiind aprobat⁴⁴ cu o întârziere de 36 de zile. Drept urmare, Parlamentul a adoptat Legea la data de 15.12.2017⁴⁵, însă cadrul legal⁴⁶ prevede că termenul-limită este de până la 1 decembrie;

- nerespectarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare de către autorităţile/instituţiile bugetare. Astfel, din 50 de APC, 37 de autorităţi (74,0%) au prezentat rapoartele financiare în termenul prevăzut⁴⁷, situaţia fiind prezentată în Tabelul nr.11.

Datele din tabel atestă că MF a prelungit, cu titlu de excepţie, termenul de prezentare a rapoartelor financiare la 13 APC din care pentru o APC – de două ori. Totodată, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării nu s-a încadrat nici în termenul prelungit, raportul fiind prezentat cu 7 zile mai târziu, motivând prin faptul că termenul este restrâns pentru a recepţiona, verifica şi corecta rapoartele a 175 de instituţii din subordine.

Ultimele rapoarte au fost prezentate de către MECC la 18 martie, Procuratura Generală – la 13 martie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi Biroul Naţional de Statistică – la 11 martie.

În solicitările de prelungire a termenului de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2018, înaintate MF, APC au indicat următoarele cauze: reorganizarea autorităţii publice, implementarea prevederilor noului sistem unitar de salarizare, procesul de organizare şi desfăşurare a scrutinului electoral etc.

Totodată, conform Calendarului activităţilor pentru întocmirea Raportului anual privind executarea bugetului de stat⁴⁸, MF a prezentat Guvernului, Raportul anual privind executarea bugetului de stat pe data de 17.05.2019 (prin Scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.12/4–3–66/410).

^{___________________________}

⁴³ Art.3 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁴⁴ HG nr.1006 din 21.11.2017 “Cu privire la aprobarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2018”.

⁴⁵ Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

⁴⁶ Art.47 alin.(1) lit.e) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁴⁷ Ordinul MF nr.44 din 12.02.2018 “Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2018”.

⁴⁸ Pct.12 din Anexa nr.3 la Ordinul MF nr.44 din 12.02.2018.

3.3.2 Nivelul scăzut al acurateţei programării bugetare.

Estimările de venituri se dovedesc a fi subestimate sau supraestimate, ceea ce subminează implementarea programelor multianuale de cheltuieli. Imprevizibilitatea atragerii surselor externe de asemenea afectează calitatea prognozelor bugetare. În structura veniturilor însă întâlnim abateri ale estimărilor iniţiale semnificative în ambele sensuri, respectiv, supraestimări şi subestimări.

Verificările auditului relevă că, deşi nivelul de executare a veniturilor bugetului de stat la finele anului bugetar a constituit 98,6% din prevederile anuale, neîncasările nete la venituri au constituit 536,8 mil. MDL, iar în aspectul tipurilor de venituri s-a executat neuniform. Astfel, analiza nivelului de executare a veniturilor bugetului de stat la nivel de capitol denotă că au fost supraestimate veniturile la 8 tipuri de venituri, care au însumat 1 736,1 mil. MDL, şi au fost subestimate la alte 8 tipuri de venituri cu 1 199,4 mil. MDL. Sinteza analizei auditului referitor la executarea veniturilor sub aspectul indicatorilor (capitol) aprobaţi/precizaţi prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018 se prezintă în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

Potrivit explicaţiilor Ministerului Finanţelor, subestimările se explică astfel:

(i) la TVA (+661,4 mil. MDL), inclusiv TVA la mărfurile produse pe teritoriul RM, s-au majorat cu 183,2 mil. MDL din contul majorării numărului contribuabililor plătitori de TVA cu 583 de agenţi economici şi creşterii achitărilor agenţilor economici grupaţi în funcţie de mărimea sumei achitate. Încasările la TVA la mărfurile importate s-au majorat cu 399,7 mil. MDL faţă de cele precizate din contul creşterii importurilor şi fluctuaţiei cursului de schimb;

(ii) la accizele la autoturismele importate (+72,3 mil. MDL), au fost vămuite autoturisme pe parcursul anului 2018, cu 15,3% mai mult faţă de anul 2017;

(iii) la impozitul pe venitul obţinut din activităţi profesionale (+31,6 mil. MDL), prin faptul că prevederile privind încasările la acest tip de venit au fost implementate începând cu 01.01.2017, respectiv, dinamica încasărilor nefiind bine cunoscută;

(iv) la taxa pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate în RM (+17,4 mil. MDL), au fost introduse modificări la Codul fiscal, prin care mărimea taxei a fost majorată de 2–3 ori;

(v) la accizele la vinurile importate (+9,1 mil. MDL), se explică prin majorarea importurilor la vinuri cu circa 10% etc.

De asemenea, supraestimările se explică prin:

(i) la accizele la produsele din tutun (–461,7 mil. MDL), impactul esenţial asupra încasărilor a fost modificarea prevederilor legale referitor la etichetarea produselor din tutun, care a determinat reducerea volumelor de import a produselor din tutun;

(ii) la taxele vamale şi alte taxe de import (–56,6 mil. MDL), au fost influenţate de fluctuaţia cursului de schimb şi de scutirile suplimentare de la taxa vamală, conform Acordului încheiat la mărfurile importate din Turcia;

(iii) la plăţile pentru poluarea mediului (–30,9 mil. MDL), diminuarea încasărilor a fost condiţionată de modificările legislative, care stabilesc ca obiect al impunerii cu taxa respectivă a ambalajului primar şi introducerea unui şir de scutiri care au influenţat diminuarea obligaţiei fiscale. Termenul de achitare şi declarare a plăţilor pentru emisiile de poluanţi a fost schimbat, din lunar în anual, până la data de 25 a lunii februarie a anului de gestiune etc.

Pe parcursul anului 2018, au fost aprobate o serie de Hotărâri de Guvern cu privire la reorganizarea întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni în alte forme juridice de organizare. MF efectuează monitoringul financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, în vederea obţinerii unei imagini pertinente cu privire la situaţia economico-financiară a entităţilor cu capital de stat, precum şi cu privire la riscurile bugetar-fiscale aferente activităţii acestora.

În anul 2018, societăţile pe acţiuni şi întreprinderile de stat au transferat la BS dividende în valoare de 152,6 mil. MDL şi defalcări ale profitului net în sumă de 50,0 mil. MDL, conform deciziilor luate de consiliile de administrare.

Indicatorii raportaţi la executarea mijloacelor provenite din dividendele primite de la cota-parte a proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni (cod 141221) relevă supraîncasarea cu 97,6 mil. MDL (+277,5%). La fel, şi la defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat (cod 141231) s-au încasat cu 33,5 mil. MDL (+303,3%) mai mult decât nivelul precizat (16,5 mil. MDL). Verificările auditului referitor la precizia indicatorilor estimaţi şi conformitatea raportării nivelului de execuţie la aceste 2 tipuri de venituri remarcă că estimările sumelor aferente dividendelor şi defalcărilor din profitul net incluse în BS sunt prezentate de către MEI fără a fi luată în considerare suma executată în anul precedent. De asemenea, se atestă că acesta nu a monitorizat suficient situaţia aferentă defalcărilor din profitul net şi dividendelor, fapt care a determinat aprobarea prognozelor nereale la aceste 2 tipuri de venituri.

Auditul a analizat şi informaţiile, prezentate de către SFS la MF, cu privire la sumele calculate, stinse (achitate) şi restante aferente SA şi ÎS pentru anul precedent, şi relevă că au fost achitate plăţi în plus (avansuri) în sumă totală de 3,9 mil. MDL, din care aferente SA (15 SA) – în sumă de 2,4 mil. MDL, iar ÎS (19 ÎS) – de 1,5 mil. MDL. Totodată, la situaţia din 31.12.2018, ÎS au înregistrat restanţe faţă de buget în sumă de 287,6 mii MDL, iar SA nu au înregistrat restanţe.

3.3.3 Nivelul de colectare în aspectul tipurilor de venituri variază şi denotă rezerve la programarea bugetară şi colectarea restanţelor.

Principalii administratori ai veniturilor publice în BPN, potrivit cadrului legal⁴⁹, sunt: SFS (administrează veniturile: BS, BUAT; o parte din veniturile FAOAM şi ale BASS); SV (administrează veniturile BS); serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, precum şi alţi administratori de venituri publice. Totodată, instituţia statului cu sarcina de gestionare şi asigurare a nivelului optim al resurselor BPN este Ministerul Finanţelor.

Analiza comparativă a încasărilor executate la BS de către principalii administratori de venituri în perioada auditată denotă următoarele.

Sarcina de colectare a veniturilor în anul 2018 a fost realizată de SFS la nivel de 107,0% la BS, fiind peste nivelul planificat cu 1 081,2 mil. MDL. Totodată, auditul atestă că sarcina stabilită la 21 tipuri de impozite, taxe şi plăţi nu a fost atinsă cu suma de 170,0 mil. MDL, din care: impozitul pe venitul reţinut din salariu – (–15,1) mil. MDL, impozitul pe avere – (–10,6) mil. MDL, accize la berea produsă pe teritoriul RM – (–20,3) mil. MDL, accize la produsele din tutun produse pe teritoriul RM – (–67,3) mil. MDL, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate – (–7,0) mil. MDL, taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului – (–19,5) mil. MDL, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM – (–12,2) mil. MDL etc.

Sarcina stabilită pentru încasarea veniturilor a fost executată de SV la nivel de 100,0%. Auditul denotă că, deşi în anul 2018 veniturile administrate de SV au fost încasate în sumă de 21 410,3 mil. MDL (nivelul stabilit fiind de 21 410,2 mil. MDL), la 4 tipuri de venituri încasările au fost realizate sub nivelul stabilit, cu 533,0 mil. MDL, din care: accize la produsele din tutun importate – (–394,5) mil. MDL, accize la produsele petroliere importate – (–73,3) mil. MDL, accize la gazele lichefiate importate – (–8,5) mil. MDL, taxa vamală – (–56,6) mil. MDL.

Examinările auditului relevă că exerciţiul bugetar 2018 a fost finalizat cu restanţe la bugetul de stat (inclusiv plăţi de bază, amenzi şi penalităţi) în valoare de 1 621,5 mil. MDL, inclusiv administrate de SFS – 1 143,3 mil. MDL, şi de SV – 478,2 mil. MDL. Informaţia detaliată se prezintă în Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit. Analiza restanţelor faţă de BS, în dinamica anilor 2016–2018, se prezintă în Diagrama nr.7.

Diagrama nr.7

Dinamica restanţelor faţă de bugetul de stat administrate de SFS şi SV în anii 2015-2018

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit potrivit datelor prezentate de SFS şi SV pentru anii 2016-2018.

Din totalul restanţelor la venituri raportate de SFS în anul 2018, restanţele de bază constituie 631,6 mil. MDL (55,2%), amenzile – 228,3 mil. MDL (20,0%) şi penalităţile – 283,4 mil. MDL (24,8%).

În anul 2018 a fost aprobat procesul de stimulare fiscală, efectuat conform prevederilor Legii nr.180 din 26.07.2018⁵⁰. Examinările auditului la acest capitol denotă că, la situaţia din 17 august 2018, se înregistrau restanţe pasibile de anulare la 131 301 contribuabili, în sumă de 782,3 mil. MDL, inclusiv penalităţi de 401,2 mil. MDL şi amenzi de 381,0 mil. MDL.

Astfel, până la situaţia din 31.12.2018, conform art.15 din Legea menţionată, suma amenzilor şi majorărilor de întârziere anulată din sistemul informaţional al SFS a constituit 194,1 mil. MDL, sau 25,0% din totalul pasibil anulării (BS – 187,4 mil. MDL, FAOAM – 6,7 mil. MDL), inclusiv 42,7 mil. MDL – majorări de întârziere (BS – 36,7 mil. MDL, FAOAM – 6,0 mil. MDL), şi 151,4 mil. MDL – amenzi (BS – 150,6 mil. MDL, FAOAM – 0,7 mil. MDL) ⁵¹, care au influenţat reducerea restanţelor în comparaţie cu anii precedenţi.

De asemenea, în conformitate cu art.4 lit.a) din Legea menţionată, în scopul beneficierii de stimulare fiscală, din 47 028 de contribuabili care înregistrau restanţe la plăţile de bază la situaţia din 17.08.2018, au stins restanţa respectivă 17 746 de contribuabili, în sumă totală de 82,9 mil. MDL, inclusiv 75,4 mil. MDL la BS şi 7,5 mil. MDL la FAOAM.

Totodată, restanţele administrate şi raportate de SV, la plăţile de bază constituind 259,6 mil. MDL (54,3%), la amenzi – 74,7 mil. MDL (30,1%), şi la penalităţi – 143,9 mil. MDL (15,6%), au fost calculate în sistem până în anul 2015, ulterior unele fiind calculate şi introduse manual în sistem. Deşi conform HCC nr.20 din 26.05.2017, Curtea de Conturi a înaintat SV recomandarea “Să asigure soluţionarea problemei de calculare a penalităţilor la obligaţiile vamale în SIA al Serviciului Vamal, efectuând înregistrarea, evidenţa şi raportarea către Ministerul Finanţelor a restanţei reale administrate în aspectul plăţilor de bază şi penalităţilor”, aceasta nu a fost implementată până la moment, ceea ce sporeşte riscul de denaturare a sumei reale a restanţelor administrate. Informaţia privind evoluţia restanţelor istorice la BS (plăţi de bază) administrate de SV se prezintă în Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.

Nivelul de încasare a sumelor calculate în urma controalelor fiscale şi post-vămuire este scăzut, sau la nivel de 23,7% şi, respectiv, de 8,5%.

Conform datelor raportate, în anul 2018 SFS a efectuat 35 314 de controale fiscale, ponderea controalelor rezultative în totalul celor efectuate constituind 53,1%. Totodată, auditul a constatat că numărul controalelor neplanificate (34 053), efectuate pe parcursul anului 2018, prevalează faţă de numărul controalelor planificate (1 261), rezultativitatea controalelor neplanificate fiind la nivel de doar 51,7%, iar a controalelor planificate – de 91,3%.

Suma impozitelor, taxelor şi altor plăţi, inclusiv sancţiunilor calculate la buget ca rezultat al controalelor fiscale, înregistrează un nivel scăzut. Astfel, în anul 2018, din suma calculată de 848,3 mil. MDL, au fost încasate în buget 200,8 mil. MDL, sau 23,7%. Totodată, nivelul de achitare a sumelor calculate urmare a controalelor planificate în anul 2018 constituie 38,4%, iar nivelul de achitare a sumelor calculate urmare a controalelor neplanificate – de 18,4%.

Ca rezultat al controalelor fiscale efectuate la agenţii economici aflaţi în procedură de insolvabilitate, au fost calculate obligaţii fiscale în sumă de 331,6 mil. MDL, din care au fost încasate doar 1,2 mil. MDL, sau 0,4%.

De asemenea, urmare a activităţilor întreprinse de SFS privind depistarea şi sancţionarea cazurilor de desfăşurare ilicită a activităţilor de întreprinzător, au fost întocmite 15 513 procese-verbale contravenţionale privind desfăşurarea activităţii ilicite în anul 2018, din care 15 352 fiind rezultative, sau 99,0% din total.

În baza proceselor-verbale întocmite, în anul de raportare au fost aplicate sancţiuni în valoare de 17,0 mil. MDL, din care au fost încasate 6,8 mil. MDL (40,0%), situaţie cauzată de prevederile art.34 alin.(3) din Codul contravenţional: “contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei”. Sinteza rezultatelor controalelor fiscale efectuate de către SFS pe parcursul anului 2018 se prezintă în Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit.

În anul 2018, SV a efectuat 184 de controale post-vămuire, ponderea controalelor rezultative (150) constituind 81,5%. Suma obligaţiilor vamale calculate, inclusiv a majorărilor de întârziere la buget în urma controalelor post-vămuire, a fost încasată la un nivel scăzut, de 8,8 mil. MDL, sau 8,5% din suma calculată de 104,1 mil. MDL în anul 2018. Informaţia cu privire la rezultatele controalelor post-vămuire efectuate de către SV pe parcursul anului 2018 se prezintă în Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

^{___________________________}

⁴⁹ Art.28 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁵⁰ Legea nr.180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală.

⁵¹ Date prezentate de către SFS.

3.3.4 Cheltuielile de casă ale bugetului de stat în anul 2018 au fost executate sub nivelul precizat, 7,9% din acestea nefiind valorificate.

Conform Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, cheltuielile⁵² de casă au fost realizate la un nivel de 92,1%, sau în sumă de 38 708,3 mil. MDL. În comparaţie cu ultimii 2 ani, a fost înregistrată o creştere de 3 229,2 mil. MDL, faţă de cheltuielile de casă executate în anul 2017, şi o creştere de 6 395,1 mil. MDL, faţă de cheltuielile de casă executate în anul 2016.

Auditul relevă că nivelul de executare a cheltuielilor de casă a generat prezenţa unui sold de alocaţii nevalorificate în anul 2018, în cuantum total de 3 323,6 mil. MDL. Analiza alocaţiilor nevalorificate indică că în anul de raportare acestea deţin o pondere de 7,9% din totalul cheltuielilor precizate. Nevalorificarea deplină a alocaţiilor a fost determinată de nivelul insuficient de planificare a limitelor de cheltuieli şi de circumstanţele cauzate de nedebursarea granturilor externe la nivelul planificat.

În baza analizei cheltuielilor de casă executate la BS în anul 2018, în aspectul clasificaţiei economice, auditul denotă că cel mai mic nivel de executare a fost înregistrat la capitolul “Mijloace fixe” – de 58,9%, din care “Investiţii capitale în active în curs de execuţie” au constituit 44,6%, dar faţă de anul precedent au fost executate cu 87,7 mil. MDL (cu 4,7%) mai mult. Analiza executării în anul de raportare a cheltuielilor de casă ale bugetului de stat, în aspectul clasificaţiei economice, comparativ cu anul 2017, este prezentată în Tabelul nr.12.

Datele din tabel relevă că cele mai semnificative creşteri de cheltuieli executate în anul 2018, faţă de anul 2017, s-au înregistrat la: i) “Subsidii” – cu 33,1%, sau cu 1 006,0 mil. MDL mai mult, ii) “Prestaţii sociale” – cu 24,5%, sau cu 67,3 mil. MDL mai mult, precum şi iii) “Alte cheltuieli” – cu 20,0%, sau cu 302,5 mil. MDL mai mult.

Totodată, se atestă descreşterea unor cheltuieli, din care la: i) “Dobânzi” – cu 22,0%, sau (–424,2) mil. MDL; ii) “Granturi acordate” – cu 22,0%, sau (–6,1) mil. MDL.

Verificările auditului denotă că, pe parcursul anului 2018, din contul mijloacelor bugetare, 10 APC (MAI; MSMPS; MF; MECC; CEC; MJ; MA; Secretariatul Parlamentului; Cancelaria de Stat; Agenţia pentru Eficienţă Energetică, inclusiv instituţiile din subordine) au efectuat plăţi în avans PNUD pentru achiziţionarea diferitor bunuri, servicii etc. în valoare totală de 72,6 mil. MDL, generând imobilizarea resurselor publice în finanţarea creanţelor.

În acest context, se denotă că, potrivit datelor raportate în 2018, contribuţia statului la implementarea diferitor proiecte a însumat 30,2 mil. MDL, ceea ce constituie 44,3% faţă de volumul precizat în legea bugetară anuală (68,2 mil. MDL).

Pentru anul 2018, în BS au fost aprobate iniţial subsidii în volum de 2 885,5 mil. MDL. Urmare a modificărilor operate pe parcursul anului, alocaţiile bugetare pentru subsidii au fost precizate cu (+1 372,0) mil. MDL, executarea de casă constituind 4 041,9 mil. MDL, sau 94,9% comparativ cu cele precizate. Din totalul subsidiilor alocate în anul 2018, ponderea cea mai semnificativă revine MEI – 62,1%, sau 2 509,0 mil. MDL, urmate fiind de MADRM – 24,4%, sau 987,6 mil. MDL; MECC – 4,6%, sau 185,4 mil. MDL etc.

De asemenea, în anul 2018, potrivit datelor raportate de MF, din BS au fost alocate subsidii partidelor politice în volum de 40,0 mil. MDL. Potrivit “Informaţiei cu privire la executarea subsidiilor acordate din buget la situaţia din 31 decembrie 2018” prezentată de CEC, partidelor politice le-au fost transferate 39,8 mil. MDL, cheltuielile fiind executate în volum de 33,1 mil. MDL. Se atestă că, la 01.01.2018, după partidele politice erau înregistrate solduri de mijloace bugetare în sumă de 40,2 mil. MDL, iar la 31.12.2018 – în sumă de 46,9 mil. MDL.

Analiza cheltuielilor în aspectul clasificaţiei funcţionale denotă că limitele alocaţiilor precizate pe an pentru executarea cheltuielilor nu au fost valorificate integral în sumă totală de 3 323,6 mil. MDL şi, respectiv, la niciuna din grupele principale de cheltuieli. Situaţia analizată este prezentată în Tabelul nr.13.

Datele din tabel relevă că cel mai scăzut nivel de realizare a cheltuielilor precizate pe an se atestă la “Serviciile în domeniul economiei” (77,8%), “Gospodăria de locuinţe şi gospodăria serviciilor” (81,0%) şi “Protecţia mediului” (90,0%).

Comparând cheltuielile executate în 2018, faţă de anul 2017, se observă că cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate la “Servicii în domeniul economiei” – cu 21,8%, sau 1 037,8 mil. MDL, urmate de cele executate la capitolele “apărare naţională” – cu 13,3%, sau 74,3 mil. MDL, şi “Ordine publică şi securitate naţională” – cu 8,4%, sau 336,5 mil. MDL. Concomitent, pentru “Protecţia mediului” s-au diminuat cu 4,7 mil. MDL, sau cu 4,5%. Analiza auditului privind ponderea cheltuielilor bugetului de stat, în aspect funcţional, este prezentată în Diagrama nr.8.

Diagrama nr.8

Ponderea cheltuielilor bugetului de stat sub aspect funcţional

Sursă: Informaţie generalizată de echipa de audit conform

Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018

Auditul relevă că ponderea majoră în totalul cheltuielilor BS revine cheltuielilor executate pentru “Învăţământ” – 25,1%, sau 9 730,8 mil. MDL, fiind urmată de cele pentru “Protecţie socială” – 19,2%, sau 7 436,1 mil. MDL, şi “Servicii de stat cu destinaţie generală” – 15,3%, sau 5 926,9 mil. MDL.

^{___________________________}

⁵² Noţiunea cheltuieli va include totalul CBE 2 “Cheltuieli” şi CBE 3 “Active financiare”.

3.3.5 Alocaţiile aprobate pentru Programul“ Prima casă” nu au fost valorificate pe deplin.

Programul de stat “Prima casă” a fost iniţiat în scopul susţinerii familiilor cu copii şi angajaţilor instituţiilor publice prin facilitarea accesului la achiziţionarea unei locuinţe prin contractarea de credite garantate parţial de stat. Compensaţia bănească se acordă pentru acoperirea parţială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarul pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat “Prima casă”.

Transferul compensaţiei băneşti se efectuează lunar, pe parcursul anului bugetar, de către Ministerul Finanţelor, direct la contul utilizat de către beneficiar la instituţia creditară pentru decontările aferente creditului ipotecar. În cazul stingerii anticipate a creditului ipotecar, acordarea compensaţiei băneşti încetează la momentul achitării de către beneficiar a ultimei rate.

Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2018⁵³, pentru implementarea Programului de stat “Prima casă” au fost prevăzute alocaţii în sumă de 55,0 mil. MDL, din care pentru: Garanţii de stat interne (514) în sumă de 50, 0 mil. MDL, Protecţie în domeniul asigurării cu locuinţe (9009) în sumă de 8,5 mil. MDL, inclusiv 5,0 mil. MDL pentru Programul de stat “Prima casă”.

În anul 2018 (august – decembrie), în cadrul Programului au beneficiat de compensaţii băneşti din bugetul de stat 246 de persoane, în sumă totală de 0,4 mil. MDL, sau 8,2% din suma precizată (5,0 mil. MDL).

Astfel, din 309 cereri înregistrate, au fost acordate compensaţii pentru 45 de angajaţi din sectorul public, participanţi ai Programului de stat “Prima casă – 2”, în sumă de 0,2 mil. MDL, pentru 138 de persoane fizice care sunt părinte şi/sau tutore/curator al copilului/copiilor, în cadrul Programului de stat “Prima casă – 3”, în sumă de 0,25 mil. MDL, iar 63 de persoane au beneficiat de compensaţii în cadrul ambelor Programe de stat “Prima casă 2” şi “Prima casă 3”.Suma totală a contractelor de credit încheiate în anul 2018 cu băncile comerciale de către beneficiarii Programului “Prima casă” a constituit 118,3 mil. MDL. Astfel, MF timp de 25 de ani urmează să acorde compensaţii în baza acestor contracte, în sumă de circa 59,1 mil. MDL, din care în anul 2018 au fost acordate în sumă de 0,4 mil. MDL, sau 0,7%.

În perioada efectuării auditului, în primul trimestru al anului 2019 au fost înregistraţi 526 de beneficiari de compensaţii, fiind executate cereri în sumă totală de 0,94 mil. MDL, din care 0,4 mil. MDL în cadrul Programului “Prima casă 2”, iar 0,6 mil. MDL – în cadrul Programului “Prima casă 3”.

^{___________________________}

⁵³ Art.4 din Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

3.3.6 Mijloacele fondurilor de urgenţă ale Guvernului au fost executate cu unele rezerve.

Prin Legea bugetului de stat, pentru anul 2018⁵⁴ “fondurile de urgenţă ale Guvernului (constituite din fondul de rezervă şi fondul de intervenţie) iniţial au fost aprobate în volum de 70,0 mil. MDL, inclusiv 50,0 mil. MDL pentru fondul de rezervă al Guvernului şi 20,0 mil. MDL pentru fondul de intervenţie al Guvernului. Urmare a modificărilor operate pe parcursul anului, alocaţiile respective au fost majorate cu 49,0 mil. MDL pentru fondul de rezervă şi cu 20,0 mil. MDL – fondul de intervenţie.

Pentru alocarea şi repartizarea mijloacelor din fondul de rezervă, pe parcursul anului 2018 au fost aprobate 17 hotărâri de Guvern în valoare de 75,6 mil. MDL, iar din fondul de intervenţie – 8 hotărâri de Guvern în sumă de 15,9 mil. MDL. Totodată, executarea cheltuielilor în scopurile menţionate au fost la nivel de 96,1%, sau 72,7 mil. MDL din fondul de rezervă şi, respectiv, la nivel de 90,4%, sau 14,4 mil. MDL din fondul de intervenţie. Sinteza executării mijloacelor financiare din fondurile de rezervă şi de intervenţie ale Guvernului se prezintă în Diagrama nr.9.

 Diagrama nr.9

Sinteza executării în anul 2018

a mijloacelor financiare din fondurile de rezervă şi de intervenţie ale Guvernului

Sursă: Date generalizate de echipa de audit conform informaţiilor prezentate de Ministerul Finanţelor.

Verificările auditului denotă că, în perioada auditată, o pondere semnificativă de 56,9% din totalul deciziilor Guvernului de repartizare şi, respectiv, executare a mijloacelor fondului de rezervă revine cheltuielile legate de plăţile onorariilor de consultanţă juridică, avocatură şi procedură de arbitraj pentru reprezentarea intereselor Guvernului RM în instanţele internaţionale, înregistrând o creştere de 40,6 mil. MDL, comparativ cu anul 2017. În viziunea auditului, cheltuielile menţionate nu întrunesc concomitent toate criteriile de eligibilitate stabilite de cadrul normativ⁵⁵, având impact asupra majorării indicilor situaţiei financiare raportate la poziţiile respective. Direcţiile principale de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în anul 2018 se prezintă în Tabelul nr.14.

De asemenea, auditul relevă că şi cheltuielile aferente procurării acţiunilor nou-emise de banca de importanţă sistemică BC “Moldova-Agroindbank” SA în sumă de 1,5 mil. MDL, nu întrunesc criteriile stabilite. În anul 2018, cheltuielile din fondul de intervenţie al Guvernului au fost executate în volum de 14,4 mil. MDL, dintre care 29,3% revin transferurilor către bugetele locale.

Verificările auditului denotă că, în baza HG nr.766 din 25.07.2018, din fondul de intervenţie al Guvernului au fost alocate MECC5,5 mil. MDL pentru lichidarea consecinţelor incendiului din incinta Institutului de Zoologie (AŞM). Din mijloacele alocate pe parcursul anului 2018, au rămas nevalorificate 499,1 mii MDL. Totodată, se atestă neexecutarea pct.4 din HG menţionată, potrivit căruia la stabilirea responsabililor de producerea incendiului şi încasarea prejudiciului cauzat de către aceştia, mijloacele se vor transfera în bugetul statului.

În context, se relevă că asemenea situaţii/modalităţi de alocare a mijloacelor bugetare au fost menţionate şi de auditul precedent, fapt ce reprezintă o modalitate de a suplimenta bugetele unor autorităţi/instituţii bugetare, fără a fi cunoscute şi aprobate de Parlament.

^{___________________________}

⁵⁴ Art.3 lit.d) din Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

⁵⁵ Pct.5 din Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgenţă ale Guvernului, aprobat prin HG nr.862 din 18.12.2015 (în continuare – Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgenţă ale Guvernului).

3.3.7 Se atestă o creştere semnificativă a cheltuielilor aferente documentelor executorii.

În conformitate cu cadrul legal⁵⁶, documentele executorii ce ţin de plăţile din contul BS se transmit spre executare Ministerului Finanţelor şi prin intermediul executorilor de buget.

Pentru achitarea documentelor executorii, în anul 2018 iniţial au fost aprobate 25,6 mil. MDL. Urmare a modificărilor operate pe parcursul anului, volumul alocaţiilor precizate a fost majorat până la 68,0 mil. MDL, sau de 2,6 ori. Astfel, execuţia cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii la situaţia din 31.12.2018 a însumat 62,1 mil. MDL, ceea ce constituie 91,3% comparativ cu indicatorul precizat.

Analiza auditului atestă o creştere semnificativă în perioada auditată a cheltuielilor privind plăţile aferente documentelor executorii, în comparaţie cu anii 2015 şi 2016. Situaţia privind evoluţia cheltuielilor pentru documentele executorii în anii 2016–2018 este prezentată în Diagrama nr.10.

Diagrama nr.10

Evoluţia cheltuielilor aferente documentelor executorii în anii 2016-2018

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit conform Rapoartelor

privind executarea bugetului pentru anii 2016, 2017 şi, respectiv, 2018.

În anul 2018 s-au înregistrat cele mai mari cheltuieli din BS pentru achitarea documentelor executorii din ultimii 3 ani, sau cu 35,6 mil. MDL (57,3%) mai mult faţă de anul precedent şi cu 29,8 mil. MDL (48,0%) mai mult faţă de 2016.

Totodată, cheltuielile pentru documentele executorii înregistrate până la 31.12.2017 şi achitate în anul 2018 au constituit 2,4 mil. MDL.

În anul 2018, din totalul de 62,1 mil. MDL achitate, 44,6 mil. MDL, sau 71,8%, aparţin MF, iar 17,5 mil. MDL, sau 28,2% – executorilor de buget.

Analiza achitării documentelor executorii prin intermediul MF (44,6 mil. MDL) denotă că ponderea majoră în totalul plăţilor o deţine plata efectuată pentru executarea Hotărârii Centrului Internaţional pentru reglementarea diferenţelor relative la investiţii (în continuare – ICSID), în sumă de 30,9 mil. MDL, sau 69,3%, cheltuielile fiind neeficiente deoarece nu au dat câştig de cauză pentru RM. Totodată, pentru achitarea Hotărârilor remise de organele de drept din RM s-au cheltuit 8,3 mil. MDL (18,6%), iar pentru Hotărârile emise de CEDO – 5,4 mil. MDL (12,1%).

Verificările privind respectarea ordinii cronologice de achitare a documentelor executorii după data intrării şi data achitării, deşi la data de 01.12.2017 limita de achitare a fost micşorată de la 6 la 3 luni, nu au stabilit abateri.

Documentele executorii înregistrate la MF până la 31.12.2018 au fost executate în proporţie de 100,0%.

Totodată, se atestă că, creanţele faţă de BS, la situaţia din 31.12.2018, pentru titlurile executorii achitate anterior de MF şi care urmează a fi restituite la BS au însumat 24,2 mil. MDL, dintre care: “Glassis Enterprises” LLC – din anul 2000 (0,4 mil. MDL), “Swan Laboratories” – din anul 2000 (3,4 mil. MDL), SA “Aroma” – 12,7 mil. MDL, Sandulachi Pantelei – din anul 2012 (7,7 mil. MDL/378.8 mii euro), SRL “Drabant” – din anul 2013 (0,013 mil. MDL). Examinările auditului relevă că, pe parcursul anului 2018, în BS nu au fost încasate mijloace pentru achitarea creanţelor menţionate.

^{___________________________}

⁵⁶ Art.68 alin.(1) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

IV. ALTE INFORMAŢII

4.1. Cerinţele şi recomandările anterioare ale Curţii de Conturi au fost executate şi implementate în majoritate, dar nu integral, urmând a fi luate măsuri suplimentare de implementare. Astfel, din 3 cerinţe, au fost executate 2, iar una nu a fost executată. Totodată, din 6 recomandări, au fost implementate 4, iar 2 nu au fost implementate. Rezultatele verificărilor efectuate, precum şi informaţiile prezentate de MF în vederea executării cerinţelor şi recomandărilor se prezintă în detaliu în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit.

4.2. Controalele-cheie aferente principalelor procese financiare sunt funcţionale, deşi în unele cazuri nu au atins pe deplin obiectivele, fiind admise unele observaţii de audit specificate la compartimentul IV. Aspectele-cheie de audit.

4.3. În anul 2018, MF a achiziţionat servicii informatice de administrare, menţinere, dezvoltare şi asigurare a funcţionării sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice de la IP “Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe”⁵⁷, în sumă de 14,6 mil. MDL, inclusiv TVA, cu 1,9 mil. MDL mai mult decât în anul precedent. MF asigură securitatea informaţională prin formarea sistemului de acte normative interne ce cuprinde politici, proceduri, instrucţiuni, regulamente etc.

Auditul, urmare a analizei şi testării controalelor TI, a constatat că TI ale entităţii auditate asigură integritatea, confidenţialitatea şi disponibilitatea informaţiilor/rapoartelor utilizate la consolidarea Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat.

Auditul a stabilit că MF deţine o Politică de securitate a informaţiei, aprobată prin Ordinul MF nr.147 din 21 noiembrie 2016. Potrivit prevederilor Politicii de securitate, MF urma să elaboreze şi să aprobe mai multe norme de securitate informaţională: Registrul riscurilor de securitate aferente sistemului informaţional al MF, Modul de păstrare a copiilor de rezervă ale resurselor informaţionale şi de program, a cheilor criptografice, Modelul sistemului securităţii informaţionale şi principalele măsuri tehnico-organizatorice necesare de asigurare a funcţionării acestuia etc. Urmare a verificărilor efectuate de audit, s-a constatat că acestea nu au fost elaborate, ceea ce sporeşte riscul de securitate.

^{___________________________}

⁵⁷ Contractul nr.036 din 23.01.2018 de prestare a serviciilor informatice. Acordul adiţional nr.01 din 14.05.2018.

V. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII PENTRU RAPORTUL

GUVERNULUI PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI DE STAT

Responsabilitatea Guvernului, în condiţiile prevederilor legale⁵⁸, constă în conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, în conformitate cu condiţiile şi regulile stabilite, asigurarea durabilităţii programului de guvernare şi a altor documente de politici din punct de vedere bugetar-fiscal, asigurarea administrării datoriei de stat şi monitorizarea datoriei publice, aprobarea cadrului bugetar pe termen mediu, aprobarea şi prezentarea în Parlament a proiectelor legilor bugetare anuale, precum şi a proiectelor de legi privind modificarea bugetelor, asigurarea gestionării eficiente şi transparente a fondului de rezervă şi fondului de intervenţie ale Guvernului etc.

Responsabilitatea Ministerului Finanţelor⁵⁹, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul finanţelor publice, este asigurarea coordonării generale a procesului bugetar, elaborarea şi asigurarea implementării politicii bugetar-fiscale în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de cadrul regulator, elaborarea şi prezentarea către Guvern a CBTM, a proiectului Legii bugetului de stat pe anul respectiv şi a modificărilor la aceasta, administrarea datoriei de stat şi garanţiilor de stat, precum şi monitorizarea datoriei sectorului public, elaborarea şi aprobarea actelor normative şi legislative aferente domeniului bugetar şi finanţelor publice, asigurarea gestionării mijloacelor financiare ale bugetului public naţional prin CUT şi prin conturile deschise la BNM şi în instituţiile financiare, monitorizarea executării bugetelor pe componentele BPN, organizarea şi asigurarea funcţionării sistemului trezorerial, întocmirea şi publicarea rapoartelor periodice şi anuale privind executarea bugetului de stat, precum şi executarea bugetului public naţional etc.

Responsabilitatea Trezoreriei de Stat se rezumă la executarea de casă prin intermediul sistemului trezorerial a operaţiunilor bugetelor de toate nivelurile, care sunt parte a bugetului public naţional, asigurând evidenţa veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării; efectuarea de cheltuieli în conformitate cu Legea bugetară anuală; administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe Clasificaţia bugetară⁶⁰, şi asigurarea deservirii datoriei de stat, reglementarea metodologiei contabile, evidenţa, întocmirea şi raportarea fidelă a executării bugetului de stat în conformitate cu practicile contabile general acceptate în Republica Moldova. Aceste rapoarte trebuie să reflecte în mod echitabil poziţia financiară a Guvernului la situaţia din 31.12.2018.

Responsabilitatea autorităţilor/instituţiilor bugetare constă în organizarea şi controlul asupra planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiei prevăzute în bugetele proprii şi ale instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor în corespundere cu cadrul general, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice, precum şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor. De asemenea, autorităţile/instituţiile bugetare, în calitate de organe ierarhic superioare pentru instituţiile din subordine, sunt responsabile de prezentarea către Ministerul Finanţelor, în termenele stabilite, a rapoartelor consolidate pe domeniul patronat.

^{___________________________}

⁵⁸ Art.19 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁵⁹ Art.20 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁶⁰ Ordinul MF nr.208 din 24.12.2015 “Privind Clasificaţia bugetară”.

VI. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORULUI

Responsabilitatea noastră este de a planifica şi a realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit. Obiectivele noastre sunt: obţinerea unei asigurări rezonabile că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, întocmit de Ministerul Finanţelor şi prezentat Guvernului spre aprobare, este elaborat, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu prevederile legale şi prezintă informaţia financiară, bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor autorităţilor/instituţiilor bugetare, iar operaţiunile sunt corecte şi conforme prevederilor legale, cu exprimarea opiniei de audit şi formularea ulterioară a recomandărilor.

Asigurarea rezonabilă este un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când ea există. Denaturările pot fi urmare a fraudelor sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor situaţii financiare.