Hotărâre nr.5 din 14.03.2019 cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 (Sesizarea nr.47d/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului

republican consultativ din 24 februarie 2019

(Sesizarea nr.47d/2019)

nr. 5  din  14.03.2019

 (în vigoare 14.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 111-118 art. 55 din 29.03.2019

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 4 martie 2019

şi înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, depusă la Curtea Constituţională pe 4 martie 2019, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, 177 din Codul electoral, 4 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.d) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. În şedinţa publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de către dna Alina Russu, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Radu Radu, consultant principal în Serviciul reprezentare la Curtea Constituţională şi la organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului.

ÎN FAPT

3. În conformitate cu articolele 2, 66 lit.b) şi 75 din Constituţia Republicii Moldova, 155, 157 şi 162 din Codul electoral, pe 30 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.332 cu privire la desfăşurarea referendumului republican consultativ pe 24 februarie 2019, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

4. Potrivit articolului 2 din Hotărârea menţionată supra, Parlamentul a stabilit că se supun referendumului republican consultativ următoarele întrebări de importanţă majoră pentru societate: (1) Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61? (2) Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?

5. Pe 24 februarie 2019, în Republica Moldova a avut loc referendumul republican consultativ.

6. Pe 3 martie 2019, prin hotărârile nr.2421 şi nr.2422, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesele-verbale cu privire totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, pentru ambele întrebări supuse referendumului, şi a declarat valabil acest referendum. De asemenea, prin Hotărârea nr.2423 din aceeaşi dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul privind organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

7. Pe 4 martie 2019, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale materialele referitoare la desfăşurarea referendumului republican consultativ, în vederea confirmării rezultatelor acestuia.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...].”

Articolul 66

Atribuţiile de bază

“Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

[...]

b) declară referendumuri;

[...].”

Articolul 75

Referendumul

“(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului.

(2) Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.”

Articolul 135

Atribuţiile [Curţii Constituţionale]

“(1) Curtea Constituţională:

[...]

d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

[...].”

9. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 153

Referendumul republican

“(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.

(2) Referendumul republican se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia şi prevederile prezentului cod.

[...].”

Articolul 154

Tipurile de referendum republican

“[...]

(4) Referendumului consultativ sunt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărâri definitive. Textul întrebării supuse referendumului consultativ se redactează în manieră neutră, fără ambiguităţi sau sugerarea răspunsului.”

Articolul 156

Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican

“[...]

(2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane.”

Articolul 162

Stabilirea datei referendumului republican

“(1) Data referendumului republican se stabileşte de către Parlament prin hotărîre dacă referendumul este iniţiat de cetăţeni sau de deputaţii în Parlament, ori de Preşedintele Republicii Moldova prin decret dacă referendumul este iniţiat de acesta şi are caracter consultativ.

(2) Data referendumului se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui.”

Articolul 177

Confirmarea rezultatelor referendumului republican

“(1) Hotărârea Comisiei Electorale Centrale şi procesul-verbal privind rezultatele referendumului se remit Curţii Constituţionale.

(2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională va examina actele remise de Comisia Electorală Centrală şi va confirma sau va infirma, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.”

Articolul 178

Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărârii supuse referendumului republican

“(1) Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituţională, care prevede modificarea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a dispoziţiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră aprobată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale. Hotărârea privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decât în cazul alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, dar nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.

[...].”

Articolul 181

Referendumul republican nevalabil

“Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.”

Articolul 182

Referendumul republican nul

“Curtea Constituţională declară nul referendumul republican în toată republica sau în anumite unităţi administrativ-teritoriale dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională sunt următoarele:

Articolul 4

Atribuţiile

“(1) Curtea Constituţională:

[...]

d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

[...].”

ÎN DREPT

11. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

A. COMPETENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE

12. Potrivit articolelor 135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.d) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea reţine că, potrivit articolului 177 din Codul electoral, Comisia Electorală îi trimite hotărârea şi procesul-verbal privind rezultatele referendumului Curţii Constituţionale. În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele trimise de către Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.

14. Curtea menţionează că, spre deosebire de iniţiativele de revizuire a Constituţiei prin referendum, caz în care, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.c) din Constituţie, Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe a priori printr-un aviz cu privire la condiţiile de validitate a proiectului de modificare a Constituţiei, în cazul iniţierii unui referendum consultativ ea nu dispune de o asemenea competenţă. De asemenea, nici Constituţia, nici prevederile legale nu-i conferă Curţii Constituţionale competenţa de a se pronunţa în privinţa întrebărilor supuse referendumului consultativ, după desfăşurarea acestuia. Eventual, în baza articolului 135 alin.(1) lit.c) din Constituţie, Curtea Constituţională ar putea să pronunţe un aviz negativ cu privire la proiectul de modificare a Constituţiei care pune în aplicare rezultatele referendumului consultativ. De asemenea, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) sau lit.g) din Constituţie, Curtea Constituţională ar putea declara neconstituţională legea de punere în aplicare a rezultatelor referendumului, dacă aceasta contravine Constituţiei.

15. Curtea reţine că articolul 135 alin.(1) lit.d) din Constituţie şi articolul 182 din Codul electoral i-au conferit Curţii Constituţionale competenţa anulării rezultatelor referendumului republican, doar dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări care au influenţat rezultatele referendumului.

16. Prin urmare, având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, Curtea va examina dacă referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi dacă nu au existat încălcări care au influenţat rezultatele referendumului.

B. CONFIRMAREA REZULTATELOR REFERENDUMULUI REPUBLICAN CONSULTATIV DIN 24 FEBRUARIE 2019

1. Rezultatele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

17. Prin Hotărârea nr.2421 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a constatat că: (1) pentru întrebarea “Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?” supusă referendumului, numărul de alegători incluşi în listele electorale a fost de 2 803 608 de persoane, iar la votare au participat 1 144 261 de alegători, sau 39,78%, adică mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale; (2) pentru întrebarea “Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?” supusă referendumului, numărul de alegători incluşi în listele electorale a fost de 2 804 079 de persoane, iar la votare au participat 1 143 397 de alegători, sau 39,74%, adică mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Prin urmare, având în vedere faptul că la referendumul republican din 24 februarie 2019 au participat mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, Comisia Electorală Centrală a declarat valabil acest referendum.

18. De asemenea, prin Hotărârea nr.2422 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, pentru ambele întrebări supuse referendumului.

19. Ca urmare a totalizării rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a constatat că: (1) în privinţa întrebării nr.1 “Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?”, 744 529 de cetăţeni au votat pentru, iar 266 188 de cetăţeni au votat contra; (2) în privinţa întrebării nr.2 “Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?”, 808 266 de cetăţeni au votat pentru, iar 202 497 de cetăţeni au votat contra.

20. Prin Hotărârea nr.2423 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 şi l-a prezentat Curţii Constituţionale, împreună cu hotărârea şi procesele-verbale privind rezultatele referendumului, în vederea confirmării rezultatelor referendumului în discuţie.

2. Contestaţiile soluţionate de către organele electorale şi de către instanţele de judecată

21. Potrivit raportului prezentat de către Comisia Electorală Centrală, organele electorale nu au fost sesizate cu vreo contestaţie referitoare la organizarea sau desfăşurarea referendumului republican consultativ.

22. Totuşi, având în vedere faptul că potrivit articolului 72 alin.(3) din Codul electoral contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău, Partidul politic “Casa Noastră – Moldova” a contestat în contencios administrativ hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2159 din 26 ianuarie 2019, prin care s-a respins cererea de înregistrare a partidului menţionat în calitate de participant la referendumul republican consultativ. Instanţa de judecată a respins ca nefondată cererea partidului respectiv de a obliga Comisia Electorală Centrală să-l înregistreze în calitate de participant la referendum. Legalitatea hotărârii Comisiei Electorale Centrale a fost confirmată şi de către Curtea Supremă de Justiţie, în cadrul examinării recursului.

3. Aprecierea Curţii

3.1. Principii generale

23. Potrivit articolului 2 alin.(1) din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, pe care acesta o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

24. Astfel, Constituţia combină regimul juridic al democraţiei reprezentative, care presupune delegarea exerciţiului suveranităţii unui organ reprezentativ suprem – Parlamentul, cu manifestarea directă a puterii de către popor prin referendum – democraţia directă. Dacă în prima ipoteză poporul participă la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanţi, care, pe durata mandatului acordat, sunt factori de decizie în numele şi pentru întregul popor, în cea de-a doua ipoteză, deţinătorul puterii de stat exercită suveranitatea în mod direct, printr-o modalitate eficientă şi clară de consultare a voinţei populare cu privire la probleme esenţiale pentru întreaga societate.

25. Democraţiile moderne sunt, în general, democraţii reprezentative. Totuşi, majoritatea statelor admit în sistemele lor constituţionale anumite forme ale democraţiei directe.

26. Articolul 75 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova stabileşte că cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului. În conformitate cu articolul 72 alin.(3) lit.b) din Constituţie, prevederile constituţionale au fost concretizate la nivel de lege organică, fiind detaliate şi dezvoltate prin Codul electoral.

27. Astfel, potrivit articolului 153 din Codul electoral, referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi al participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea problemelor statului, iar în funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, în conformitate cu articolul 154 din Cod, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova şi consultative. Referendumului consultativ pot fi supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului în privinţa unor astfel de probleme.

28. În Codul de bune practici în materie de referendum CDL-AD(2007)008, pct.8, Comisia de la Veneţia a menţionat că este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiu sau altor propuneri formulate generic să aibă caracter consultativ.

29. Sub acest aspect, Curtea a menţionat în jurisprudenţa sa că produc efecte juridice obligatorii doar referendumurile constituţionale şi cele legislative, nu şi cele care au un caracter consultativ. Ca urmare a organizării referendumului consultativ, autorităţile pot lua cunoştinţă de opinia poporului cu privire la o problemă de interes naţional în care a fost consultat, fără a avea însă vreo obligaţie juridică. Totodată, chiar dacă hotărârile adoptate ca urmare a desfăşurării referendumurilor consultative nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, rezultatele acestora pot servi ca bază pentru decizii politice ulterioare ale autorităţilor, fiind motivate de aceste rezultate (HCC nr.24 din 27 iulie 2017, §§ 68, 69).

3.2. Confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019

30. Curtea constată că prevederile articolului 156 alin.(2) din Codul electoral permit desfăşurarea referendumului republican în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

31. În acest sens, Curtea observă că organizarea şi desfăşurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene, existând numeroase exemple în acest sens (a se vedea, de exemplu, alegerile parlamentare din Scoţia şi din Ţara Galilor din 2011, care au avut loc în aceeaşi zi cu referendumul Regatului Unit cu privire la votul alternativ, referendum care a avut ca obiect modificarea sistemului electoral pentru viitoarele alegeri parlamentare).

32. Raţiunea combinării alegerilor parlamentare şi a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor, pentru că pot fi utilizate aceleaşi liste de alegători, resursele umane ar fi utilizate doar o singură dată în loc de două ori, pliantele informaţionale referitoare la ambele evenimente ar fi puse la dispoziţia alegătorilor printr-o singură trimitere poştală etc. De asemenea, organizarea unui referendum în acelaşi timp cu alegerile poate conduce la creşterea numărului de participanţi la ambele scrutine.

33. Curtea admite că introducerea sistemului electoral mixt şi desfăşurarea concomitentă a referendumului ar fi putut impune o sarcină mai complexă organelor electorale la prelucrarea rezultatelor votării. Sub acest aspect, Curtea observă că, potrivit raportului Comisiei Electorale Centrale, această instituţie a depus efortul necesar pentru instruirea funcţionarilor electorali (membrii consiliilor electorale de circumscripţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, registratorii şi operatorii) în vederea evitării tuturor dificultăţilor relative la desfăşurarea ambelor scrutine.

34. Curtea constată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) şi una referitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. Aceste condiţii sunt prevăzute de articolul 181 şi, respectiv, de articolul 178 alin.(1) din Codul electoral. Potrivit articolului 181, Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican, dacă la acesta au participat mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Potrivit articolului 178 alin.(1) din Codul electoral, hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum.

35. Din datele comunicate Curţii Constituţionale de către Comisia Electorală Centrală rezultă că condiţia referitoare la cvorumul de participare a fost îndeplinită, iar cu privire la rezultate, pentru ambele întrebări supuse referendumului, majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum au votat pentru.

36. Potrivit raportului prezentat de către Comisia Electorală Centrală, organele electorale nu au fost sesizate cu nicio contestaţie referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ. Doar o singură contestaţie, care avea ca obiect refuzul înregistrării unui partid în calitate de participant la referendum, a fost examinată de către Curtea de Apel Chişinău şi de către Curtea Supremă de Justiţie, aceste instanţe confirmând legalitatea refuzului. Curtea nu poate decât să manifeste deferenţă faţă de constatările acestor instanţe.

37. Din examinarea documentelor trimise de către Comisia Electorală Centrală rezultă că referendumul s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege, neînregistrându-se încălcări sau incidente de natură să conducă la modificarea rezultatului referendumului.

38. Prin urmare, având în vedere cele menţionate, precum şi faptul că la Curtea Constituţională nu a fost depusă nicio cerere de contestare a rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, Curtea va confirma rezultatele acestui referendum.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61, 62 lit.c) din Codul jurisdicţiei Constituţionale şi 177 din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se confirmă rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

2. Se constată că:

- din totalul de 2 803 608 de persoane înscrise în listele electorale de bază, la vot au participat 1 144 261 de alegători (39,78%), dintre care 744 529 au votat pentru la întrebarea “Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?”, iar 266 188 au votat contra.

- din totalul de 2 804 079 de persoane înscrise în listele electorale de bază, la vot au participat 1 143 397 de alegători (39,74%), dintre care 808 266 au votat pentru la întrebarea “Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?”, iar 202 497 au votat contra.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.