Hotărâre nr.54/4 din 11.12.2017 privind modificarea şi completarea Instrucţiunii cu privire la raportarea organizaţiilor de microfinanţare

Anexa nr.3

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

RAPORTUL

privind clasificarea activelor, datoriilor şi capitalului propriu pe sectoare

 instituţionale, pe rezidenţi/nerezidenţi şi în monedă naţională/valută străină

la ________________ 20____

X

X

INFORMAŢIE SUPLIMENTARĂ

____________________

(nume, prenume)

____________________

(semnătura)

____________________

(nume, prenume)

____________________

(semnătura)

Structura

Raportului privind clasificarea activelor, datoriilor şi capitalului

propriu pe sectoare instituţionale, pe rezidenţi/nerezidenţi

şi în monedă naţională/valută străină

1. În Raportul privind clasificarea activelor, datoriilor şi capitalului propriu pe sectoare instituţionale, pe rezidenţi/nerezidenţi şi în monedă naţională/valută străină (anexa nr.3), unităţile rezidente ale Republicii Moldova se grupează în următoarele sectoare instituţionale:

1) Sectorul societăţilor financiare cuprinde unităţi instituţionale a căror funcţie principală constă în finanţarea, adică colectarea, transformarea şi redistribuirea disponibilităţilor financiare. Resursele principale ale acestor unităţi sunt constituite din fonduri provenite din angajamentele contractate şi din dobânzi primite (conform Sistemului Conturilor Naţionale). Acest sector include instituţiile financiare şi organizaţiile mediului financiar nebancar rezidente, a căror principală activitate este intermedierea financiară sau o altă activitate financiară auxiliară şi constă din următoarele subsectoare:

a) bănci şi alte instituţii financiare, cuprinde următoarele componente:

- bănci – persoane juridice definite la noţiunea "Bancă", art.2 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.1995;

- asociaţii de economii şi împrumut, categoria B şi C – persoane juridice definite la noţiunea "asociaţie de economii şi împrumut", art.3 din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr.139-XVI din 21.06.2007, şi care deţin licenţe de categoria B şi C, în conformitate cu art.29 alin.(3) şi alin.(4) din legea menţionată;

b) mediul financiar nebancar cuprinde următoarele componente:

- asigurători (reasiguratori) - persoane juridice înregistrate în Republica Moldova care, în condiţiile Legii cu privire la asigurări nr.407-XVI din 21.12.2006, deţin licenţă pentru desfăşurarea activităţii de asigurare (reasigurare), care constă, în principal, din: oferirea, negocierea şi încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, efectuarea de acţiuni de regres şi de recuperare (conform art.1 din Legea cu privire la asigurări nr.407-XVI din 21.12.2006);

- fonduri nestatale de pensii – organizaţii necomerciale care se ocupă cu colectarea şi evidenţa contribuţiilor financiare depuse benevol de persoanele fizice sau juridice fie în numele acestora şi care asigură sporirea acestor mijloace pentru plata pensiei suplimentare (conform art.2 din Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii nr.329-XIV din 25.03.1999);

- organizaţii de microfinanţare – persoane juridice a căror activitate de bază o constituie activitatea de prestare a serviciilor de microfinanţare, şi anume acordarea şi gestionarea împrumuturilor, acordarea de garanţii la împrumuturi şi la credite bancare, efectuarea investiţiilor, a participaţiunilor (conform art.7 din Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr.280-XV din 22.07.2004);

- asociaţii de economii şi împrumut, categoria A - persoane juridice definite la noţiunea "asociaţie de economii şi împrumut", art.3 din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr.139-XVI din 21.06.2007, şi care deţin licenţe de categoria A, în conformitate cu art.29 alin.(2) din legea menţionată;

- organisme de plasament colectiv în valori mobiliare – entităţi cu personalitate juridică, înfiinţate prin act constitutiv sub formă de companii investiţionale sau prin contract de societate civilă, fără a constitui o persoană juridică, sub formă de fonduri de investiţii, care funcţionează pe principiul repartizării riscurilor şi a căror activitate constă în atragerea şi colectarea de mijloace băneşti disponibile de la persoane fizice şi/sau juridice prin emiterea şi plasarea de acţiuni sau de unităţi de fond în scopul investirii ulterioare a acestora în valori mobiliare transferabile şi/sau în alte tipuri de instrumente financiare sau alte active (conform art.6 din Legea privind piaţa de capital nr.171 din 11.07.2012);

- companii de leasing financiar – persoane juridice a căror activitate de bază o constituie finanţarea procurării activelor materiale (conform Legii cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005);

- unităţi financiare auxiliare – instituţii financiare a căror activitate este legată de intermedierea financiară, dar care nu activează în calitate de intermediari financiari.

2) Sectorul administraţiei publice cuprinde unităţile instituţionale a căror funcţie principală este de a produce servicii nonpiaţă destinate consumului individual şi colectiv şi de a efectua operaţiuni de redistribuire a veniturilor statului. Resursele lor provin din contribuţiile obligatorii vărsate de unităţile care aparţin altor sectoare instituţionale (conform Sistemului Conturilor Naţionale). Acest sector instituţional se împarte în două subsectoare:

a) organele administraţiei publice centrale includ organismele centrale a căror competenţă cuprinde tot teritoriul ţării, inclusiv organizaţiile necomerciale controlate şi finanţate de către organele administraţiei publice centrale (conform Sistemului Conturilor Naţionale);

b) organele administraţiei publice locale includ administraţiile publice a căror competenţă cuprinde numai o unitate administrativă locală, inclusiv organizaţiile necomerciale controlate şi finanţate de către organele administraţiei publice locale (conform Sistemului Conturilor Naţionale).

3) Sectorul societăţilor nefinanciare cuprinde unităţile instituţionale nefinanciare a căror funcţie o constituie producţia de bunuri şi servicii nefinanciare destinate pieţei şi ale căror resurse principale provin din vânzarea producţiei (conform Sistemului Conturilor Naţionale).

Acest sector include societăţile comerciale, inclusiv filialele, reprezentanţele acestora, precum şi societăţile comerciale afiliate care au ca scop principal producerea, comercializarea mărfurilor şi acordarea de servicii nefinanciare şi constă din două subsectoare:

a) societăţile comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar public includ societăţile comerciale, precum şi societăţile comerciale afiliate care sunt controlate de organele administraţiei publice, în cazul în care ultimele au dreptul de proprietate de mai mult de 50 la sută din capitalul societăţilor;

b) societăţile comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar privat includ societăţile comerciale a căror pondere mai mare de 50 la sută din capital aparţine sectorului privat sau capitalului străin.

4) Alte sectoare rezidente constă din următoarele subsectoare:

a) gospodării ale populaţiei cuprind indivizi sau grupuri de indivizi în acelaşi timp în funcţia lor de consumatori şi, eventual, de întreprinzători.

La acest subsector se atribuie:

- persoanele fizice care grupează persoanele fizice ce locuiesc singure şi grupuri de persoane fizice care folosesc aceeaşi locuinţă, consumă în colectiv bunuri şi servicii şi, eventual, produc bunuri şi/sau servicii nefinanciare exclusiv pentru consumul propriu;

- persoanele fizice care practică activitate în cadrul asociaţiilor de persoane fără personalitate juridică şi sunt producători de bunuri şi/sau servicii pentru piaţă, şi anume întreprinderile individuale, gospodăriile ţărăneşti, deţinătorii de patentă, notarii, avocaţii, executorii judiciari etc.;

b) instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei grupează unităţile instituţionale care prestează servicii nonpiaţă pentru gospodării şi ale căror resurse provin din contribuţiile voluntare efectuate de gospodării şi din veniturile din proprietate şi cuprind organizaţiile necomerciale care deservesc gospodăriile populaţiei: sindicatele, partidele politice, cultele religioase, asociaţiile culturale şi sportive etc. (conform Sistemului Conturilor Naţionale).

2. Activele bilanţiere se raportează la valoarea contabilă (inclusiv dobânzile calculate) şi se clasifică după cum urmează:

1) Imobilizări corporale şi necorporale – active fixe corporale şi necorporale, care sunt prevăzute a fi utilizate pentru mai mult de un an; în această categorie se includ terenurile şi clădirile, echipamentele, software etc. Activele nefinanciare includ:

a) mijloace fixe;

b) alte imobilizări corporale şi necorporale;

2) Numerar şi depozite:

a) numerar – bancnote şi monede care posedă valoare nominală şi sunt emise de bănci centrale sau guverne. În această categorie se includ şi cecurile de călătorie;

b) depozite – sume de bani depuse, care urmează a fi rambursate, fie la vedere, fie la termen, cu sau fără dobândă, ori cu orice alte beneficii, în condiţiile convenite în comun de către deponenţi sau de împuterniciţii acestora, pe de o parte, şi de băncile şi/sau organizaţiile din mediul financiar nebancar ce acceptă banii, pe de altă parte, precum şi nu se raportează la datorii subordonate, la dreptul de proprietate ori la servicii, inclusiv la servicii de asigurare, şi sunt confirmate sau nu de orice evidenţă scrisă ori de orice chitanţă, certificat, notă sau de alte documente ale băncilor şi organizaţiilor care acceptă banii. Depozitele includ:

- depozite transferabile – depozite care pot fi retrase în numerar fără avizare, fără plata amenzii sau fără restricţii, pot fi utilizate nemijlocit la efectuarea plăţilor cu cecuri, poliţe, dispoziţii de plată, înscrieri directe în cont/decontări, precum şi la efectuarea altor mecanisme ale plăţilor directe;

- la alte depozite se atribuie toate cerinţele ce sunt confirmate de dovezi de depozit cu excepţia depozitelor transferabile. În această categorie sunt cuprinse:

1. Depozite la termen – depozite constituite din fonduri pe termen scurt sau mediu şi lung depuse într-o bancă şi/sau organizaţie din mediul financiar nebancar care acceptă depozite, pentru o perioadă stabilită anterior. Depozitele la termen sunt depozitele netransferabile care nu pot fi transformate în numerar înainte de un termen fix convenit sau care pot fi transformate doar cu plata unor penalităţi.

2. Depozite de economii – depozite care reprezintă o combinaţie între conturi curente şi depozitele la termen cu flexibilitate ridicată comparativ cu ultimele, deoarece nu sunt condiţionate de un termen şi permit depuneri sau retrageri în orice moment, însă pot dispune şi de anumite limitări: o sumă minimă pentru deschiderea contului, un sold minim intangibil, depuneri sau retrageri condiţionate de anumite limite, un număr mai redus de operaţiuni ce se pot efectua etc., care nu se întâlnesc în cazul conturilor curente.

3. Depozite overnight – depozite cu termen de o zi, care sunt convertibile în numerar sau transferabile la cerere prin cec, ordin de plată, debitare sau prin mijloace similare, fără restricţii sau penalităţi.

4. Depozite la vedere – depozite care permit ridicarea imediată a banilor, dar care nu oferă posibilitatea transferului direct al mijloacelor persoanelor terţe.

5. Depozite netransferabile în valută străină.

3) Împrumuturi acordate – active financiare care sunt create atunci când un creditor împrumută fonduri direct debitorului şi se autentifică prin instrumente nenegociabile.

4) Valori mobiliare altele decât acţiuni – obligaţiuni şi alte tipuri de valori mobiliare de creanţă, precum şi orice alt tip de valori mobiliare, care pot fi convertite sau care oferă dreptul de a cumpăra obligaţiuni şi alte tipuri de valori mobiliare de creanţă ale aceluiaşi emitent.

5) Acţiuni, cote de participaţie şi alte investiţii financiare:

a) titluri de capital – acţiuni şi alte valori mobiliare similare acţiunilor, precum şi orice alt tip de valori mobiliare, care pot fi convertite în acţiuni sau care oferă dreptul de a cumpăra acţiuni ale aceluiaşi emitent;

b) parte socială – o fracţiune din capitalul social al societăţii cu răspundere limitată al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului;

c) cotă de membru al asociaţiei de economii şi împrumut;

6) Derivate financiare – instrumente financiare utilizate prin contracte financiare a căror valoare are la bază preţul unui activ suport. Acesta poate fi un instrument financiar, o marfă sau indicatori şi valori ce măsoară diverse evenimente, instrumente financiare sau statistici, prin intermediul cărora pe piaţa financiară se pot efectua operaţiuni de cumpărare-vânzare a riscurilor financiare, şi anume: riscul dobânzilor, riscul valutar, riscul modificării cursului acţiunilor şi preţurilor la mărfuri, riscul de credit etc. Această categorie include contractele forward, futures, swap şi opţiuni.

7) Alte active care includ:

a) creditul comercial şi plăţile în avans care nu includ împrumuturi pentru finanţarea creditului comercial, reflectate în categoria "împrumuturi";

b) alte sume către primire se utilizează pentru reflectarea tuturor articolelor care necesită o analiză suplimentară pentru includerea lor în alte categorii.

3. Obligaţiunile bilanţiere se clasifică după cum urmează:

1) Credite bancare şi împrumuturi primite.

2) Valori mobiliare altele decât acţiuni.

3) Alte datorii care includ:

a) creditul comercial şi plăţile în avans;

b) provizioanele pentru pierderi care cuprind:

- provizioane pentru pierderi din împrumuturi acordate şi dobânzile aferente – rezerve pentru absorbirea pierderilor estimate ca urmare a evaluării împrumuturilor şi dobânzilor aferente supuse riscului de împrumut;

- provizioane pentru alte pierderi;

c) deprecierea acumulată;

d) ajustarea consolidată pentru sediul central şi sucursale;

e) alte sume către plată se utilizează pentru reflectarea tuturor articolelor care necesită o analiză suplimentară pentru includerea lor în alte categorii;

4) Derivate financiare;

5) Capital şi rezerve – sume aferente tuturor mijloacelor care aparţin acţionarilor/asociaţilor organizaţiei de microfinanţare şi anume: acţiuni emise de către bancă, plasate şi achitate integral de către acţionari sau alţi proprietari; capital social; capital de rezervă; diferenţe din reevaluarea imobilizărilor corporale, imobilizărilor necorporale şi investiţiilor pe termen lung; profituri nedistribuite; alte rezerve etc.

La capital şi rezerve se atribuie:

a) capitalul propriu – sume care reprezintă dreptul acţionarilor/asociaţilor asupra activelor organizaţiei de microfinanţare după deducerea tuturor datoriilor. Capitalul propriu cuprinde:

– capital social – sume aferente valorilor acţiunilor plasate şi acţiunilor de tezaur achiziţionate sau răscumpărate de organizaţia de microfinanţare sau sume aferente aporturilor asociaţilor ce reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină organizaţia de microfinanţare;

– capital de rezervă – sume destinate pentru acoperirea pierderilor organizaţiei de microfinanţare şi majorarea capitalului social. Include rezervele generale şi speciale care reprezintă fonduri formate din defalcări din profitul net;

– profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al/a anilor precedenţi reprezintă profitul obţinut în urma achitării impozitelor, care nu este distribuit şi nu este transferat în rezervele generale sau speciale;

– alte rezerve (alte rezerve prevăzute de statut);

b) capital secundar – sume aferente diferenţelor din reevaluarea imobilizărilor corporale, imobilizărilor necorporale şi investiţiilor pe termen lung.

4. Toate categoriile aferente "Activelor" şi "Datoriilor" în Raportul privind clasificarea activelor, datoriilor şi capitalului propriu pe sectoare instituţionale, pe rezidenţi / nerezidenţi şi în monedă naţională / valută străină se divizează în funcţie de:

1) Rezidenţi şi nerezidenţi.

2) Monedă naţională şi valută străină.

3) Sector instituţional:

a) bănci şi alte instituţii financiare;

b) mediul financiar nebancar;

c) organele administraţiei publice centrale;

d) organele administraţiei publice locale;

e) societăţi nefinanciare:

- societăţi nefinanciare de drept public;

- societăţi nefinanciare de drept privat.

f) alte sectoare rezidente;

g) nerezidenţi.

5. Activele şi obligaţiunile organizaţiilor de microfinanţare necesită a fi clasificate în funcţie de următoarele categorii:

1) Imobilizări corporale şi necorporale se clasifică în imobilizări necorporale, mijloace fixe şi alte active imobilizate;

2) Numerar şi depozite. În "Active" se reflectă depozitele transferabile şi alte depozite în funcţie de sectorul instituţional, de sectoarele de rezidenţă, în monedă naţională şi valută străină;

3) Împrumuturile se clasifică în funcţie de sectorul instituţional, de sectoarele de rezidenţă, în monedă naţională şi valută străină, precum şi în funcţie de scadenţă: pe termen scurt – până la 1 an, pe termen mediu şi lung – peste 1 an; credite acordate/împrumuturi primite în lei moldoveneşti, ale căror solduri, conform condiţiilor stabilite în contractul de credit, se modifică în funcţie de evoluţia cursului leului moldovenesc faţă de valuta străină la care se ataşează, se reflectă ca credite/împrumuturi valutare;

4) Valori mobiliare altele decât acţiuni. Această categorie se grupează în funcţie de sectorul instituţional, de sectoarele de rezidenţă, în monedă naţională şi valută străină;

5) Acţiuni, cote de participaţie şi alte investiţii financiare se clasifică în funcţie de sectorul instituţional, de sectoarele de rezidenţă, în monedă naţională şi valută străină;

6) Derivatele financiare se clasifică în funcţie de sectorul instituţional, de sectoarele de rezidenţă, în monedă naţională şi valută străină;

7) Alte creanţe şi alte datorii se clasifică în funcţie de sectorul instituţional, de sectoarele de rezidenţă, în monedă naţională şi valută străină;

8) Capitalul şi rezervele se divizează în următoarele componente:

a) fondurile vărsate de proprietari includ suma totală a primei emisiuni şi a următoarelor emisiuni de acţiuni sau a altor instrumente, care confirmă dreptul de proprietate asupra patrimoniului societăţii comerciale;

b) profitul nerepartizat reprezintă profitul obţinut în urma achitării impozitelor care nu se distribuie şi nu se transferaă în rezervele generale sau speciale;

c) rezervele generale şi speciale (capitalul de rezervă) reprezintă fonduri formate din defalcări din profitul net;

d) reevaluarea indică valoarea netă a articolului care corespunde cu valoarea reevaluării activelor, datoriilor şi capitalului propriu din bilanţ.

Anexa nr.5

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

 organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

RAPORTUL

privind veniturile şi cheltuielile

de la ___________ până la ____________20__

Structura şi modul de întocmire

a Raportului privind veniturile şi cheltuielile

1. Raportul privind veniturile şi cheltuielile caracterizează performanţa financiară a organizaţiei de microfinanţare şi conţine informaţii privind: veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare calculate ca diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune.

2. Organizaţia de microfinanţare recunoaşte veniturile şi cheltuielile curente aferente aceloraşi operaţiuni economice şi le reflectă în Raportul privind veniturile şi cheltuielile în aceeaşi perioadă de gestiune în care au fost înregistrate.

3. Raportul privind veniturile şi cheltuielile se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie.

4. În rândul 010 "Venituri din dobânzi" se reflectă suma veniturilor din dobânzile calculate în cadrul activităţii operaţionale şi include:

- dobânzi aferente împrumuturilor acordate de către organizaţia de microfinanţare;

- dobânzi aferente investiţiilor financiare;

- comisioane aferente împrumuturilor acordate;

- dobânzi de întârziere şi penalităţile calculate spre încasare, aferente împrumuturilor nerambursate la scadenţă şi trecute în conturile extrabilanţiere care se recunosc ca venituri în momentul încasării acestora.

5. În rândul 020 "Cheltuieli privind dobânzile" se înscrie suma cheltuielilor privind dobânzile calculate în cadrul activităţii operaţionale pentru:

- creditele bancare şi/sau împrumuturile primite;

- comisioanele aferente creditelor bancare şi/sau împrumuturilor primite.

6. În rândul 030 "Rezultatul net din constituirea şi decontarea provizioanelor" se indică diferenţa dintre veniturile din decontarea provizioanelor neutilizate şi cheltuielile generate de constituirea acestora:

- veniturile din decontarea provizioanelor neutilizate includ sumele provizioanelor constituite privind dobânzile calculate şi neutilizate în cazul achitării creanţelor, precum şi a provizioanelor pentru împrumuturile nerambursate la termen, iar ulterior rambursate până la decontarea acestora din componenţa elementelor bilanţiere şi veniturile din recuperarea sumelor decontate anterior la cheltuieli pe parcursul perioadei de gestiune;

- cheltuielile privind constituirea provizioanelor includ cheltuielile ce rezultă din constituirea provizioanelor pentru acoperirea pierderilor posibile provenite din nerambursarea la termen a împrumuturilor acordate, precum şi neachitarea dobânzilor aferente.

Dacă veniturile din decontarea provizioanelor depăşesc cheltuielile aferente constituirii acestora, rezultatul se înscrie cu cifre obişnuite, în caz contrar, diferenţa se indică între paranteze.

7. În rândul 040 "Profit brut (pierdere brută) " se reflectă diferenţa dintre veniturile din dobânzile calculate şi cheltuielile privind dobânzile calculate, ajustate cu rezultatul net din constituirea şi decontarea provizioanelor, determinată prin relaţia: rd.010 - rd.020 + rd.030.

8. În rândul 050 "Alte venituri din activitatea operaţională" se reflectă veniturile înregistrate în procesul desfăşurării activităţii operaţionale, dar care nu pot fi atribuite la veniturile din dobânzi.

Acestea includ veniturile din:

- servicii de consultanţă aferente activităţii de bază;

- prestarea serviciilor de intermediere în asigurări în calitate de agent bancassurance;

- recuperarea prejudiciului material cauzat organizaţiei de microfinanţare;

- plusuri de active constatate la inventariere;

- alte operaţiuni aferente activităţii operaţionale.

9. În rândul 060 "Cheltuieli administrative" se reflectă cheltuielile privind deservirea şi gestiunea organizaţiei de microfinanţare în ansamblu.

10. În rândul 070 "Alte cheltuieli din activitatea operaţională" se reflectă cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii operaţionale a organizaţiei de microfinanţare, dar care nu pot fi atribuite la cheltuieli privind dobânzile şi cheltuielile administrative.

11. În rândul 080 "Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)" se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea operaţională din perioada de gestiune, determinată prin relaţia: rd.040 + rd.050 - rd.060 - rd.070.

12. În rândul 090 "Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere)" se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din alte activităţi din perioada de gestiune.

Veniturile din alte activităţi cuprind veniturile provenite din:

- dividende spre încasare sau încasate şi/sau participaţii;

- transmiterea dreptului la folosirea activelor imobilizate şi ieşirea lor, cu excepţia plusurilor de active constatate la inventariere;

- diferenţe favorabile de curs valutar şi de sumă;

- reluarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate;

- compensaţii pentru acoperirea pierderilor excepţionale;

- alte fapte economice care nu se referă la activitatea operaţională.

Cheltuielile altor activităţi cuprind cheltuielile:

- aferente activelor imobilizate şi ieşirii lor, cu excepţia lipsurilor şi deteriorărilor constatate la inventariere;

- din diferenţele nefavorabile de curs valutar şi de sumă;

- din acordarea donaţiilor şi sponsorizărilor;

- din evenimentele excepţionale neprevăzute (acţiuni militare, revoluţie), modificări ale legislaţiei Republicii Moldova (hotărârile cu privire la naţionalizare, interzicere a activităţilor de anumită natură);

- din alte fapte economice care nu se referă la activitatea operaţională.

13. În rândul 100 "Profit (pierdere) până la impozitare" se indică rezultatul financiar până la impozitare, determinat prin relaţia: rd.080 + rd.090.

14. În rândul 110 "Cheltuieli privind impozitul pe venit" se înscriu cheltuielile privind impozitul pe venit calculate anual.

15. În rândul 120 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se indică rezultatul financiar anual după impozitare determinat ca diferenţa dintre profitul (pierderea) până la impozitare şi cheltuielile privind impozitul pe venit prin relaţia: rd.100 - rd.110.

Anexa nr.6

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

 organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

RAPORTUL

privind capitalul propriu

de la __________ până la ____________20__

Structura şi modul de întocmire

a Raportului privind capitalul propriu

1. Raportul privind capitalul propriu caracterizează existenţa şi modificarea elementelor capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune şi conţine informaţii privind:

- capitalul social şi suplimentar – capitalul social, capitalul neînregistrat, nevărsat, retras şi capitalul suplimentar;

- rezervele - capitalul de rezervă, rezervele statutare şi alte rezerve;

- profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) - corecţiile rezultatelor anilor precedenţi, profitul net (pierderii nete) al perioadei de gestiune, profitul utilizat al perioadei de gestiune;

- alte elemente de capital propriu care nu au fost enumerate mai sus.

2. Soldurile la începutul perioadei de gestiune aferente corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi, profitului net (pierderii nete) al/a perioadei de gestiune şi profitului utilizat al perioadei de gestiune întotdeauna sunt egale cu zero, ca urmare a reformării bilanţului pentru perioada de gestiune precedentă.

3. Mărimea elementelor care majorează capitalul propriu, cum ar fi capitalul social, capitalul neînregistrat, rezervele, profitul net al perioadei de gestiune, se reflectă în situaţia modificărilor capitalului propriu în mod obişnuit (fără paranteze). Mărimea elementelor care diminuează capitalul propriu, cum ar fi capitalul nevărsat, capitalul retras, profitul utilizat al perioadei de gestiune şi pierderea netă a perioadei de gestiune, se reflectă în Raportul privind capitalul propriu cu semnul minus (între paranteze).

4. În rândul 010 "Capital social" se reflectă soldurile şi modificările aferente capitalului social. Constituirea capitalului social se contabilizează în mărimea indicată în actele de constituire ale organizaţiei de microfinanţare înregistrate în modul stabilit de legislaţie.

5. În rândul 020 "Capital suplimentar" se reflectă soldurile şi modificările aferente capitalului suplimentar.

Dacă valoarea efectivă a activelor primite sau care urmează a fi primite ca aporturi în capitalul social depăşeşte mărimea nominală a aporturilor proprietarilor, diferenţa se contabilizează în conformitate cu decizia organului de conducere împuternicit al organizaţiei de microfinanţare ca:

- capital suplimentar, dacă diferenţa respectivă nu urmează a fi restituită proprietarilor;

- datorii faţă de proprietari, când diferenţa respectivă urmează a fi restituită proprietarilor.

La anularea sau înstrăinarea părţilor sociale retrase, diferenţele dintre valoarea efectivă de retragere şi valoarea nominală (fixată) sau de înstrăinare a acestora se trec la majorarea sau micşorarea capitalului suplimentar.

6. În rândul 030 "Capital nevărsat" se reflectă, în paranteze, soldurile şi modificările creanţelor proprietarilor aferente capitalului nevărsat. La data înregistrării de stat a organizaţiei de microfinanţare se contabilizează majorarea concomitentă a capitalului nevărsat şi a capitalului social (în societăţile pe acţiuni – a capitalului neînregistrat). Primirea aporturilor fondatorilor în capitalul social se contabilizează ca majorare a activelor respective şi diminuare a capitalului nevărsat.

7. În rândul 040 "Capital neînregistrat" se reflectă soldurile şi modificările aferente capitalului neînregistrat. Aporturile aferente majorării capitalului social primite până la înregistrarea de stat a modificărilor introduse în actele de constituire ale organizaţiei de microfinanţare, se contabilizează ca majorare concomitentă a activelor respective şi a capitalului neînregistrat. După înregistrarea de stat a modificărilor introduse în actele de constituire ale organizaţiei de microfinanţare, se contabilizează diminuarea capitalului neînregistrat şi majorarea capitalului social.

După înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, valoarea nominală (fixată) a acestora se contabilizează ca diminuare a capitalului neînregistrat şi majorare a capitalului social. În cazul în care înfiinţarea societăţii pe acţiuni a fost recunoscută drept neefectuată, valoarea aporturilor spre restituire se contabilizează ca diminuare a capitalului neînregistrat şi majorare a datoriilor faţă de proprietari.

8. În rândul 050 "Capital retras" se reflectă între paranteze soldurile şi modificările aferente capitalului retras. Părţile sociale proprii retrase (achiziţionate, răscumpărate sau dobândite de organizaţia de microfinanţare de la deţinătorii sau succesorii acestora) se contabilizează la valoarea efectivă de retragere (achiziţionare, răscumpărare sau dobândire) ca majorare a capitalului retras concomitent cu diminuarea activelor care au servit drept sursa de plată sau majorarea datoriilor faţă de proprietari în cazul achitării ulterioare.

9. În rândul 060 " Total capital social şi suplimentar" se indică totalul determinat prin relaţia: rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050.

10. În rândul 070 "Capital de rezervă" se reflectă soldurile şi modificările rezervelor a căror constituire este prevăzută de legislaţia în vigoare.

11. În rândul 080 "Rezerve statutare" se reflectă soldurile şi modificările rezervelor constituite în conformitate cu statutul organizaţiei de microfinanţare cu excepţia rezervelor indicate în rd.070 din prezentul raport.

12. În rândul 090 "Alte rezerve" se reflectă soldurile şi modificările rezervelor constituite în conformitate cu decizia organului de conducere împuternicit al organizaţiei de microfinanţare, cu excepţia rezervelor indicate în rd.070 şi 080 din prezentul raport.

13. În rândul 100 "Total rezerve" se reflectă totalul determinat prin relaţia: rd.070+rd.080+rd.090.

14. În rândul 110 "Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi" se reflectă soldurile şi modificările sumei profitului (pierderii) rezultat(e) din corectarea erorilor comise în anii precedenţi, depistate în perioada de gestiune.

15. În rândul 120 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi" se reflectă soldurile şi modificările profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi. Soldul la începutul perioadei de gestiune se determină după reformarea bilanţului pe anul precedent.

16. În rândul 130 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se reflectă profitul net fără paranteze sau între paranteze pierderea netă a perioadei de gestiune curente, determinate în raportul privind veniturile şi cheltuielile.

17. În rândul 140 "Profit utilizat al perioadei de gestiune" se indică între paranteze profitul anului de gestiune utilizat în cursul acestui an pentru constituirea rezervelor şi în alte scopuri, conform deciziei organului de conducere împuternicit al organizaţiei de microfinanţare.

18. În rândul 150 "Total rezerve şi profit nerepartizat (pierdere neacoperită) " se înscrie totalul determinat prin relaţia: rd.110 + rd.120 + rd.130 + rd.140.

19. În rândul 160 "Alte elemente de capital propriu" se reflectă soldurile şi modificările sumei totale a elementelor capitalului propriu care nu au fost incluse în rândurile 010-150 din Raportul privind capitalul propriu.

20. În rândul 170 "Total capital propriu" se înscrie totalul elementelor de capital propriu, determinat prin relaţia: rd.060 + rd.100 + rd.150 + rd.160.

Anexa nr.7

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

 organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

RAPORTUL

privind fluxul numerarului

de la _____________ până la _______________20__

Structura şi modul de întocmire

a Raportului privind fluxul numerarului

1. Raportul privind fluxul numerarului se întocmeşte pentru perioada de gestiune în baza contabilităţii de casă cu total cumulativ de la începutul perioadei de gestiune, conform căreia intrările şi ieşirile de numerar în această perioadă se determină în baza datelor din conturile de evidentă a numerarului.

2. Raportul privind fluxul numerarului reflectă încasările şi plăţile de numerar separat pe activităţile operaţională, de investiţii şi financiară, cu prezentarea distinctă a diferenţelor de curs valutar şi de sumă.

3. În Raportul privind fluxul numerarului nu se reflectă:

- mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente, alimentarea cardurilor bancare ale organizaţiei de microfinanţare, transferarea numerarului de la un cont curent la altul, procurarea/vânzarea valutei străine);

- tranzacţiile pe bază de barter (schimb de active/servicii);

- convertirea datoriilor în elemente de capital neînregistrat/capital social.

4. Situaţia fluxurilor de numerar include următoarea informaţie:

1) Fluxuri de numerar din activitatea operaţională - fluxul numerarului condiţionat de activitatea organizaţiei de microfinanţare privind atragerea sub formă de credite şi împrumuturi primite, precum şi împrumuturile acordate şi dobânzile aferente şi anume:

a) Fluxul de numerar – generator al principalei surse de venituri:

1. În rândul 010 "Dobânzi încasate" se reflectă numerarul încasat efectiv din dobânzile aferente împrumuturilor acordate, comisioanele aferente împrumuturilor acordate; dobânzi de întîrziere şi penalităţi privind împrumuturile acordate şi nerambursate la scadenţă.

2. În rândul 020 "Dobânzi plătite" se indică plăţile dobânzilor în numerar ale creditorilor pentru împrumuturile şi creditele primite.

3. În rândul 030 "Încasări din recuperarea împrumuturilor şi creanţelor decontate anterior" se reflectă numerarul încasat din recuperarea împrumuturilor şi creanţelor restabilite, care au fost decontate anterior, dobânzile de întârziere şi penalităţi calculate la împrumuturile decontate anterior şi trecute în conturile extrabilanţiere.

4. În rândul 040 "Plăţi către angajaţi şi organe de asigurare socială şi medicală" se reflectă numerarul plătit salariaţilor în contul retribuirii muncii şi altor operaţiuni (cu excepţia împrumuturilor acordate şi dividendelor plătite) şi organelor de asigurare socială şi medicală privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajatorilor şi angajaţilor.

5. În rândul 050 "Plata impozitului pe venit" se reflectă plăţile de numerar achitate la buget aferente impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător.

6. În rândul 060 "Alte încasări" se înscrie sumele încasărilor de numerar rezultate din activitatea operaţională, care nu sunt incluse în rândul 010 şi provenite din:

dobânzi aferente depozitelor bancare;

servicii de consultanţă aferente activităţii de bază;

acordarea serviciilor de intermediere în asigurări în calitate de agent bancassurance;

subvenţii, donaţii, prime şi sponsorizări;

alte încasări care nu sunt legate de activitatea de investiţii şi cea financiară.

7. În rândul 070 "Alte plăţi" se indică sumele altor plăti de numerar rezultate din activitatea operaţională, care nu sunt incluse în rândurile 020, 040 şi 050 şi includ:

plata amenzilor, penalităţilor şi despăgubirilor;

plata altor impozite şi taxe locale;

alte plăti care nu sunt legate de activitatea de investiţii şi cea financiară.

8. În rândul 080 "Total flux net " se reflectă diferenţa dintre numerarul încasat şi achitat în perioada de gestiune din activitatea operaţională, determinată prin relaţia: Total (rd.010 - rd.020 + rd.030 - rd.040 - rd.050 + rd.060 - rd.070).

b) Majorarea (diminuarea) activelor:

1. În rândul 090 "Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate" se reflectă numerarul încasat din rambursarea împrumuturilor acordate.

2. În rândul 100 "Încasări din rambursarea depozitelor bancare" se înscrie numerarul încasat din rambursarea depozitelor bancare.

3. În rândul 110 "Plăţi privind acordarea împrumuturilor" se reflectă plăţile de numerar sub formă de împrumuturi acordate.

4. În rândul 120 "Plăţi în depozitele bancare" se reflectă plăţile de numerar depus la conturile de depozit.

5. În rândul 130 "Încasări (plăţi) aferente altor active circulante" se indică diferenţa dintre încasările şi plăţile de numerar rezultate din operaţiunile, care nu sunt incluse în rândurile 090-120, ce provoacă majorarea (sumele încasate din vânzarea unor active circulante), diminuarea activelor (sumele plătite pentru procurarea unor active circulante: materiale, obiecte de mică valoare şi scurtă durată ş.a.).

6. În rândul 140 "Total majorarea (diminuarea) activelor" se reflectă diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în perioada de gestiune, care este determinată de modificarea netă (majorarea sau micşorarea) a activelor prin relaţia: Total (rd.090+rd.100-rd.110-rd.120+rd.130).

c) Majorarea (diminuarea) obligaţiilor:

1. În rândul 150 "Încasări sub formă de credite şi împrumuturi primite" se indică încasările de numerar sub formă de credite bancare şi împrumuturi primite, cu excepţia celor care nu sunt utilizate în activitatea operaţională.

2. În rândul 160 "Plăţi privind rambursarea creditelor şi împrumuturilor primite" se indică plăţile de numerar în rambursarea creditelor şi împrumuturilor, cu excepţia celor care nu sunt utilizate în activitatea operaţională.

3. În rândul 170 "Încasări (plăţi) aferente altor obligaţii" se înscrie diferenţa dintre încasările şi plăţile de numerar rezultate din operaţiunile, care nu sunt incluse în rândurile 150-160, ce provoacă majorarea, diminuarea altor obligaţii.

4. În rândul 180 "Total majorare (diminuare) a obligaţiilor" se reflectă diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în perioada de gestiune, care este determinat de modificarea netă (majorarea sau micşorarea) altor obligaţii, determinată prin relaţia: (rd.150-rd.160±rd.170).

5. În rândul 190 "Fluxul net de numerar din activitatea operaţională" se înscrie diferenţa dintre numerarul încasat şi cel plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea operaţională, determinată prin relaţia: (±rd.080±rd.140±rd.180).

2) Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii şi financiară - fluxul numerarului condiţionat de activitatea organizaţiei de microfinanţare privind investiţiile financiare în valori mobiliare şi părţi sociale, procurarea şi vânzarea activelor imobilizate, precum şi fluxul din activitatea care conduce la modificări în componenţa capitalului propriu şi mijloacelor împrumutate.

1. În rândul 200 "Încasări din vânzarea valorilor mobiliare" se reflectă numerarul încasat din vânzarea valorilor mobiliare.

2. În rândul 210 "Dividende încasate" se indică sumele dividendelor încasate din cotele de participaţie (acţiuni) în capitalul social a altor entităţi.

3. În rândul 220 "Plăţi privind procurarea valorilor mobiliare" se reflectă numerarul plătit pentru procurarea valorilor mobiliare.

4. În rândul 230 "Încasări (plăţi) aferente operaţiunilor de capital" se reflectă încasările din depunerea părţilor sociale sau valorilor mobiliare, încasările din majorarea acestora, din vânzarea părţilor sociale sau valorilor mobiliare răscumpărate anterior de la proprietari şi plăţile aferente răscumpărării părţilor sociale sau valorilor mobiliare proprii ale organizaţiei de microfinanţare.

5. În rândul 240 "Alte încasări (plăţi) din activitatea de investiţii şi financiară" se reflectă diferenţa dintre încasările şi plăţile de numerar rezultate din activităţile de investiţii şi financiară, care nu sunt incluse în rândurile 200-240, cum ar fi:

- încasările şi plăţile de numerar pentru activele imobilizate vândute sau achiziţionate şi/sau crearea activelor imobilizate;

- dividendele plătite;

- plăţile de numerar sub formă de credite şi împrumuturi, care nu sunt reflectate în rândul 160;

- încasările de numerar pentru compensarea pierderilor excepţionale etc.;

- plăţile de numerar aferente pierderilor din evenimente excepţionale (furturi şi exproprieri de numerar, incendii, inundaţii, perturbaţii politice în rezultatul cărora numerarul a fost nimicit), achitarea cheltuielilor aferente înlăturării consecinţelor calamităţilor naturale etc.;

- alte încasări şi plăţi.

6. În rândul 250 "Fluxul net de numerar din activitatea de investiţii şi financiară" se înscrie diferenţa dintre numerarul încasat şi cel plătit (ieşit) în perioada de gestiune din activitatea de investiţii şi financiară, determinată prin relaţia: (rd.200+rd.210-rd.220±rd.230±rd.240).

7. În rândul 260 "Fluxul net de numerar total" se reflectă fluxul de numerar al perioadei de gestiune rezultat din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară, determinat prin relaţia: (±rd.190±rd.250).

8. În rândul 270 "Diferenţe de curs valutar favorabile (nefavorabile) şi de sumă" se reflectă mărimea netă a diferenţelor de curs valutar favorabile şi nefavorabile şi de sumă la data raportării.

9. În rândul 280 "Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune" se înscrie soldul de numerar în conturile de evidentă a mijloacelor şi documentelor băneşti la începutul perioadei de gestiune curente.

10. În rândul 290 "Sold de numerar la sfârşitul perioadei de gestiune" se indică soldul de numerar în conturile de evidentă a mijloacelor şi a documentelor băneşti la sfârşitul perioadei de gestiune curente, determinat prin relaţia: (±rd.260 ± rd.270 + rd.280).

Anexa nr.8

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

 organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

Clasificarea împrumuturilor acordate şi a dobânzilor

aferente pentru constituirea provizioanelor

la _______________ 20___

Structura şi modul de întocmire

a Raportului privind clasificarea împrumuturilor acordate şi

a dobânzilor aferente pentru constituirea provizioanelor

1. În activitatea sa organizaţia de microfinanţare poate înregistra pierderi din împrumuturi acordate, întrucât acestea pot deveni parţial sau total nerambursabile. Se cunosc pierderi identificate care pot fi determinate la momentul dat şi neidentificate – cele prezente în portofoliul împrumuturilor a căror mărime la momentul dat nu este determinată. Ambele tipuri de pierderi se recunosc ca cheltuieli curente şi se deduc din suma totală a împrumuturilor pe seama provizionului constituit pentru acoperirea pierderilor din împrumuturi acordate. Aceste evaluări se efectuează într-o manieră consecventă de la o perioadă de gestiune la alta.

2. Provizioanele se constituie pentru acoperirea pierderilor posibile din împrumuturi acordate pentru care nu a expirat termenul de rambursare, din împrumuturi nerambursate la scadenţă, din dobânzi neachitate la termen, precum şi din alte costuri aferente. Mărimea provizioanelor se determină în funcţie de categoria împrumuturilor, dobânzilor neachitate la termen, altor costuri aferente cu diferit grad de risc de a suporta pierderi conform principiului prudenţei. Nu se permite constituirea provizioanelor supraevaluate sau latente, deoarece acestea distorsionează mărimea rezultatului financiar şi a capitalului propriu. În toate cazurile constituirea provizioanelor se reflectă în contabilitate ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi provizioanelor curente.

3. Organizaţia de microfinanţare în regulamentele interne proprii stabileşte de sine stătător termenul şi modul de calcul al provizioanelor aferente împrumuturilor/dobânzilor cu termenul expirat/altor costuri aferente. Astfel rd. 010 – 050 reflectă clasificarea împrumuturilor (col.3-5) şi dobânzilor aferente/altor costuri aferente (col. 6) cu termen de scadenţă expirat.

4. În rândul 010 – 050, col. 7-8 se reflectă cotele defalcărilor pentru constituirea provizioanelor, în rată procentuală, aprobate de organizaţia de microfinanţare în regulamentele interne proprii, pentru împrumuturile şi/sau dobânzile aferente cu termen de scadenţă expirat.

5. În rândul 010 – 050, col. 9-10 se reflectă suma provizionului constituit, calculat ca produs între împrumuturile şi/sau dobânzile aferente cu termen de scadenţă expirat şi cotele defalcărilor pentru constituirea provizioanelor.

Anexa nr.9

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

 organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

RAPORTUL

privind elementele contabile exrabilanţiere

 la _______________ 20___

Structura şi modul de întocmire

a Raportului privind elementele contabile exrabilanţiere

1. Raportul privind elementele contabile exrabilanţiere caracterizează existenţa şi modificarea elementelor extrabilanţiere, inclusiv creanţe şi investiţii financiare compromise decontate, precum şi creanţe şi datorii contingente. Pentru fiecare element al raportului privind elementele contabile exrabilanţiere se indică soldul la începutul perioadei de gestiune şi majorările şi diminuările pe parcursul acestei perioade şi soldul la finele ei.

2. În rd.030 se reflectă creanţele şi investiţiile financiare compromise decontate/sistate inclusiv, împrumuturile decontate/sistate, dobânzile calculate decontate/sistate, alte creanţe (inclusiv dobânzile de întârziere calculate la împrumuturile decontate, penalităţile calculate la dobânzile calculate la împrumuturile decontate etc).

3. Organizaţia de microfinanţare stabileşte modul de decontare/sistare a împrumuturilor compromise nerambursate şi a creanţelor aferente dobânzilor calculate compromise în regulamentele interne şi politicile sale contabile. În urma analizării fiecărui caz individual privind posibilităţile de plată a beneficiarului şi certitudinii ferme că împrumutul acordat beneficiarului respectiv nu va fi rambursat şi dobânda aferentă nu va fi achitată, acestea se decontează pe seama provizioanelor anterior constituite.

4. Decontarea împrumuturilor şi dobânzilor compromise din cauza lipsei certitudinii ferme că acestea vor fi rambursate se contabilizează ca diminuare concomitentă a provizioanelor curente şi a împrumuturilor acordate şi/sau a creanţelor aferente dobânzilor calculate. Concomitent, se reflectă ca majorare a elementelor contabile înregistrate în conturile extrabilanţiere la valoarea împrumuturilor şi a creanţelor aferente dobânzilor calculate compromise, decontate.

5. În rd. 040, se reflectă creanţele şi datoriile contingente, inclusiv: contingenţe de primire a împrumuturilor, contingenţe de acordare a împrumuturilor, angajamentele irevocabile privind prelungirea termenului de rambursare a împrumutului, alte contingenţe ce poartă caracter condiţional.

6. Semnarea contractului privind atragerea mijloacelor financiare sub formă de credite bancare/împrumuturi se consideră fapt economic trecut care necesită înregistrare în conturile extrabilanţiere a activului (creanţei) contingent.

7. În componenţa activelor contingente se includ:

- creanţele asociaţiei aferente împrumuturilor (creditelor) contractuale perfectate care vor fi încasate în cazul producerii faptului economic viitor (transferarea de către creditori a sumelor negociate asociaţiei);

- drepturile privind procurarea valorilor mobiliare (obligaţiunilor, acţiunilor, bonurilor de trezorerie, certificatelor bancare etc.).

Cu producerea faptului economic viitor (încasarea împrumuturilor, creditelor, procurarea valorilor mobiliare), asociaţia decontează activul contingent anterior recunoscut în conturile extrabilanţiere, concomitent înregistrează majorarea numerarului valorilor mobiliare şi a datoriilor curente sau pe termen lung.

8. Încheierea şi semnarea de către asociaţie a contractului de acordare a împrumuturilor membrilor săi reprezintă un fapt economic trecut care condiţionează recunoaşterea obligaţiei contingente în componenţa elementelor contabile şi înregistrarea ei în conturile extrabilanţiere. Acest fapt obligă asociaţia de a acorda la data negociată împrumutul respectiv (fapt economic viitor) care urmează a fi contabilizat ca majorare a investiţiilor financiare pe termen lung şi/sau curente şi diminuare a numerarului.

Anexa nr.10

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

 organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

RAPORTUL

privind datele generale

Structura şi modul de întocmire

a Raportului privind datele generale

1. În rd. 1 se înscriu datele privind înregistrarea de stat a organizaţiei de microfinanţare.

2. În rd. 2 se reflectă numărul mediu scriptic al personalului, inclusiv separat al celui administrativ, în rd. 3 se reflectă numărul total al personalului, iar în rd. 4 - suma remunerării personalului entităţii în perioada de gestiune.

3. În rd. 5 se reflectă suma remunerării personalului administrativ al organizaţiei de microfinanţare.

4. În rd. 7 se reflectă numărul total al beneficiarilor de împrumut ai organizaţiei de microfinanţare, inclusiv femei, suma maximală garantată şi negerantată cu gaj a împrumutului acordat unui beneficiar, valoarea totală a activelor înregistrate în calitate de gaj şi cele primite în calitate de gaj.

5. În rd. 10 se indică numărul de filiale ale organizaţiilor de microfinanţare.

Anexa nr.11

la Instrucţiunea cu privire la raportarea

 organizaţiilor de microfinanţare

Aprobată

prin Hotărârea C.N.P.F.

nr.54/4 din 11.12.2017

RAPORTUL

privind clasificarea împrumuturilor acordate pe direcţii de utilizare

la _______________ 20___

 (în lei)

Structura şi Modul de întocmire

a Raportului privind privind clasificarea împrumuturilor

acordate pe direcţii de utilizare

1. Raportul privind clasificarea împrumuturilor acordate pe direcţii de utilizare prezintă soldul împrumuturilor acordate de către organizaţiile de microfinaţare pe tipul persoanei beneficiare, conform termenului de scadenţă, destinaţia împrumutului, precum şi modului de garantare a acestora. Prezentul raport cuprinde următorii indicatori:

2. 010 – soldul total al împrumuturilor acordate persoanelor juridice, clasificate după destinaţie, termen de scadenţă (scurt - mai mic de 1 an, lung – mai mare de 1 an), precum şi după existenţa sau lipsa asigurării cu gaj a acestora.

3. 020 - soldul total al împrumuturilor acordate persoanelor fizice, clasificate după destinaţie, termen de scadenţă (scurt - mai mic de 1 an, lung – mai mare de 1 an), precum şi după existenţa sau lipsa asigurării cu gaj a acestora.