Hotărâre nr.76 din 26.03.2026 pentru modificarea unor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei (fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital)
BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI
H O T Ă R Â R E
pentru modificarea unor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei
(fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital)
nr. 76 din 26.03.2026
(în vigoare 01.07.2027, cu excepţia unor prevederi prevăzute în pct.4)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.146-147 art. 262 din 02.04.2026
* * *
UE
În temeiul art.60-62 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei
HOTĂRĂŞTE:
Prezenta hotărâre:
- transpune parţial (transpune art.27 (1) – (2), art.28 (1) şi (3), art.29 (1) - (5), art.32 (1) – (2), 33 (3), art.36 (1) lit.d), k), m), n) şi (5), art.40, art.45, art.47a, 47b, 47c, art.52 (1) lit.p) – r), art.54 (1) lit.e), art.62 lit.d) şi ultima teză, art.63 (1) lit.a), n) –p), art.64 (1), art.72a, art.72b (1) – (2) şi ultima teză, (3), (7), art.72c-72d, art.72e (2) – (3), (5), art.72f, art.72j (1) – (2), art.72l, art.73(3), art.76 (1) – (3), art.77(1) lit.b) şi (2), art.78 prima teză, (4) lit.d) şi e), art.78a, art.79a, art.84(1) şi teza a II-a, art.85 (1) şi (3), art.87(1) şi (3), art.92 (3), (4) lit.a) şi (5), art.94) Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 176 din 27 iunie 2013, CELEX: 32013R0575, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1623 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2024;
- transpune parţial (transpune art.4-7, art.8, art.9, art.12, 13a, art.20 (2), art.21, art25, art.26, art.30 (1) şi (3), art.30a, art.30b, art.31, art.32a, art.34a) Regulamentul delegat (UE) nr.241/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerinţele privind fondurile proprii şi pasivele eligibile aplicabile instituţiilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 074 din 14 martie 2014, CELEX: 32014R0241, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2023/827 al Comisiei din 11 octombrie 2022;
- transpune Regulamentul delegat (UE) nr.523/2014 al Comisiei din 12 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte standardele tehnice de reglementare pentru stabilirea a ceea ce constituie legătura strânsă dintre valoarea obligaţiunilor garantate ale unei instituţii şi valoarea activelor instituţiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 148 din 20 mai 2014, CELEX: 32014R0523.
1. Punctul 7 din Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.231/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.216-221, art.2007), înregistrat la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.856 la 1 decembrie 2011, se completează cu textul "ţinând cont de expunerile neperformante deduse conform Regulamentului cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţelor de capital, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109/2018".
2. Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.183-194, art.899), înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1332/2018, se modifică după cum urmează:
2.1. În clauza de adoptare a hotărârii, textul "Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995" se substituie cu textul "Legea nr.548/1995" şi textul "Legea nr.202 din 6 octombrie 2017" se substituie cu textul respectiv "Legea nr.202/2017", iar cuvintele "şi completările" se exclud;
2.2. În tot cuprinsul regulamentului, textul "Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor", "Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 cu privire la activitatea băncilor", "Legii nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea bancară", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Legea nr.202/2017", la forma gramaticală corespunzătoare.
2.3. Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
"- art.4 (1) pct.(102)-(104), pct.(107)-(114), pct.(117)-(120), pct.(122), pct.(126), pct.(128), art.25, art.26 (1)-(3),art.27 art.28, art.29, art.30, art.31, art.32, art.33-39, art.40, art.41-48, art.50-75, art.76, art.77-79, art.79a, art.81, art.82, art.84 alin (1), (3) şi (5), art.85 alin (1), (3) şi (5), art.86, art.87 alin (1) şi (3), art.88, art.92-94 art.99 (1) din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.L 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1623 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2024 de modificare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 în ceea ce priveşte cerinţele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operaţional, riscul de piaţă şi în ceea ce priveşte pragul minim privind cerinţele de capital;
- art.2-7, art.7a, art.7b (1), art.8, art.9, art.12-15a (1)-(2), art.15b-16 (1), art.20-23, art.24a (1), art.25-31, art.32a, art.33 şi art.34a alin.(1), (3)-(7) din Regulamentul delegat (UE) nr.241/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerinţele de fonduri proprii în cazul instituţiilor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.L 148/4 din 20 mai 2014;
- Regulamentul delegat (UE) 2015/923 al Comisiei din 11 martie 2015 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr.241/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerinţele de fonduri proprii în cazul instituţiilor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.L 135 din 2 iunie 2015;
- art.2 din Regulamentul delegat (UE) nr.523/2014 al Comisiei din 12 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte standardele tehnice de reglementare pentru stabilirea a ceea ce constituie legătura strânsă dintre valoarea obligaţiunilor garantate ale unei instituţii şi valoarea activelor instituţiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 148 din 20 mai 2014, CELEX: 32014R0523.".
2.4. La punctul 1, cuvintele "în calculul fondurilor proprii" se completează cu cuvintele "şi pasivelor eligibile".
2.5. La punctul 4:
2.5.1. textul "Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor" se substituie cu textul "Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (în continuare - Legea nr.202/2017)"."
2.5.2. După noţiunea "activele fondului de pensii cu beneficii determinate" se completează cu noţiunea "alte instrumente de capital" cu următorul cuprins:
"alte instrumente de capital - instrumente de capital emise de entităţi din sectorul financiar care nu pot fi considerate drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2, elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 specifice întreprinderilor de asigurare, elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar specifice întreprinderilor de asigurare, elemente ale fondurilor proprii de nivel 2 specifice întreprinderilor de asigurare sau elemente ale fondurilor proprii de nivel 3 specifice întreprinderilor de asigurare;";
2.5.3. noţiunea "deţinere indirectă" va avea următorul cuprins:
"deţinere indirectă - orice expunere faţă de o entitate intermediară care deţine o expunere faţă de instrumentele de capital emise de o entitate din sectorul financiar sau faţă de pasivele emise de o bancă în cazul căreia, dacă valoarea instrumentelor de capital emise de entitatea din sectorul financiar sau a pasivelor emise de bancă ar fi scoasă în afara bilanţului, pierderile înregistrate în consecinţă de respectiva bancă nu ar fi semnificativ diferite de pierderile pe care aceasta le-ar înregistra ca urmare a deţinerii directe a acelor instrumente de capital emise de entitatea din sectorul financiar sau a acelor pasive emise de bancă;";
2.5.4. la noţiunea "deţinere sintetică" se completează cu cuvintele "sau de valoarea pasivelor emise de o bancă";
2.5.5. la noţiunea "elemente care pot fi distribuite" textul " , în timp ce aceste pierderi şi rezerve" se substituie cu textul " ; profiturile, pierderile şi rezervele respective";
2.5.6. după noţiunea "elemente care pot fi distribuite" se completează cu noţiunile "entitate de rezoluţie", "entitate specializată de restructurare a datoriei" şi "grup de rezoluţie" cu următorul cuprins:
"entitate de rezoluţie – o entitate de rezoluţie astfel cum este definită în Legea nr.232/2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor (în continuare – "Legea nr.232/2016");
entitate specializată de restructurarea datoriei - o bancă care, în cursul exerciţiului financiar precedent, a îndeplinit cumulativ următoarele condiţii atât pe bază individuală, cât şi pe bază consolidată:
1) activitatea principală a băncii este achiziţionarea, gestionarea şi restructurarea expunerilor neperformante în conformitate cu un proces decizional intern clar şi eficace pus în aplicare de organul său de conducere;
2) valoarea contabilă determinată fără a se lua în considerare nicio ajustare pentru riscul de credit a propriilor credite acordate nu depăşeşte 15% din totalul activelor sale;
3) cel puţin 5% din valoarea contabilă determinată fără a se lua în considerare nicio ajustare pentru riscul de credit a propriilor credite acordate constituie o refinanţare totală sau parţială sau ajustarea termenilor relevanţi ori a expunerilor neperformante achiziţionate care se califică drept măsură de restructurare cauzată de dificultăţile financiare în conformitate cu punctele 6713-6716;
4) valoarea totală a activelor băncii nu depăşeşte echivalentul în MDL a 20 de miliarde EUR;
5) banca menţine în permanenţă un indicator de finanţare stabilă netă de cel puţin 130%;
6) depozitele la vedere ale băncii nu depăşesc 5% din totalul pasivelor băncii.
Entitatea specializată de restructurarea datoriei informează imediat, în scris, Banca Naţională a Moldovei în cazul în care una sau mai multe dintre condiţiile menţionate nu mai sunt îndeplinite;
grup de rezoluţie – un grup de rezoluţie astfel cum este definit în Legea nr.232/2016;".
2.6. Denumirea capitolului II se completează cu cuvintele "SI PASIVELOR ELIGIBILE".
2.7. La punctul 7, textul "26-29" se substituie cu textul "251-29".
2.8. Se completează cu punctul 91 cu următorul cuprins:
"91. Fondurile proprii şi pasivele eligibile ale unei bănci constau în suma dintre fondurile proprii şi pasivele eligibile ale acesteia după aplicarea deducerilor de la punctul 10921.".
2.9. Se completează cu punctul 161 cu următorul cuprins:
"161. În sensul punctului 16 subpunctul 2), doar partea unui instrument de capital care a fost achitată integral este eligibilă pentru a fi considerată instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază.".
2.10. Se completează cu punctele 191 şi 192 cu următorul cuprins:
"191. Condiţia prevăzută la punctul 16 subpunctul 8) litera e) este considerată îndeplinită în pofida faptului că o filială face obiectul unui acord privind transferul profitului şi al pierderilor cu întreprinderea-mamă, conform căruia filiala este obligată să transfere, ca urmare a întocmirii situaţiilor sale financiare anuale, rezultatul său anual către întreprinderea-mamă, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) întreprinderea-mamă deţine 90% sau mai mult din drepturile de vot şi din capitalul filialei;
2) întreprinderea-mamă şi filiala sunt situate în Republica Moldova sau acelaşi stat membru al Uniunii Europene;
3) acordul a fost încheiat în scopuri de impozitare;
4) la întocmirea situaţiei financiare anuale, filiala are libertatea de a reduce valoarea distribuirilor prin alocarea tuturor profiturilor sale sau a unei părţi a acestora către rezervele proprii sau către fondurile sale pentru riscuri bancare generale înainte de efectuarea oricărei plăţi către întreprinderea-mamă;
5) întreprinderea-mamă este obligată, în temeiul acordului, să despăgubească integral filiala pentru toate pierderile acesteia din urmă;
6) acordul face obiectul unei perioade de preaviz conform căreia acordul poate fi reziliat numai până la sfârşitul unui exerciţiu financiar, rezilierea intrând în vigoare cel mai devreme la începutul exerciţiului financiar următor, neafectând obligaţia întreprinderii-mamă de a despăgubi integral filiala pentru toate pierderile suferite pe parcursul exerciţiului financiar curent.
192. În cazul în care banca a încheiat un acord privind transferul profitului şi al pierderilor conform punctului 191, aceasta notifică în scris Banca Naţională a Moldovei, imediat, şi prezintă o copie a acordului. De asemenea, banca informează imediat Banca Naţională a Moldovei cu privire la orice modificare adusă acordului privind transferul profitului şi al pierderilor, precum şi la rezoluţiunea acestuia. Banca nu trebuie să încheie mai mult de un acord privind transferul profitului şi al pierderilor.".
2.11. Capitolul III secţiunea 1 se completează cu subsecţiunea 21 cu următorul cuprins:
"Subsecţiunea 21
Instrumente de capital emise de societăţile mutuale, organizaţiile
cooperatiste de credit, instituţiile de economii sau instituţiile
similare în cadrul elementelor de fonduri proprii
de nivel 1 de bază
231. Elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază includ orice instrument de capital emis de o societate în conformitate cu dispoziţiile sale statutare dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
1) societatea este de un tip definit în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, iar autorităţile competente consideră că aceasta se califică drept oricare dintre următoarele:
a) societate mutuală;
b) organizaţie cooperatistă de credit;
c) instituţie de economii;
d) instituţie similară;
2) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la subsecţiunea 2 şi condiţiile de modificare de la punctele 233 -238.
232. Un anumit tip de întreprindere recunoscut în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile se califică drept societate mutuală, organizaţie cooperatistă de credit, instituţie de economii sau instituţie similară în sensul prezentului regulament, în conformitate cu condiţiile prevăzute în anexa 31.
233. Instrumentele de capital emise de societăţile mutuale, organizaţiile cooperatiste de credit, instituţiile de economii şi instituţiile similare se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la subsecţiunea 2 cu modificările care rezultă din aplicarea prezentei subsecţiuni.
234. În scopul punctului 233, trebuie îndeplinite următoarele condiţii referitoare la răscumpărarea instrumentelor de capital:
1) societatea are posibilitatea de a refuza răscumpărarea instrumentelor, cu excepţia situaţiilor în care se interzice acest lucru în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile;
2) atunci când refuzul instituţiei de a răscumpăra instrumentele este interzis în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, dispoziţiile care reglementează instrumentele oferă societăţii posibilitatea de a limita răscumpărarea lor;
3) refuzul de a răscumpăra instrumentele sau limitarea răscumpărării instrumentelor, după caz, nu poate constitui un eveniment de nerambursare pentru societatea respectivă.
235. Instrumentele de capital pot include un plafon sau o restricţie privind nivelul maxim de distribuiri numai în cazul în care plafonul sau restricţia respectivă sunt prevăzute în legislaţia naţională aplicabilă sau în actul constitutiv al societăţii.
236. Dacă instrumentele de capital conferă proprietarului drepturi asupra rezervelor societăţii în caz de insolvabilitate sau de lichidare care se limitează la valoarea nominală a instrumentelor, o astfel de limitare se aplică în aceeaşi măsură pentru deţinătorii tuturor celorlalte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază emise de societatea respectivă.
237. Condiţia menţionată la punctul 236 nu aduce atingere posibilităţii ca o societate mutuală, o organizaţie cooperatistă de credit, o instituţie de economii sau o instituţie similară să includă în cadrul fondurilor proprii de nivel 1 de bază instrumente care nu oferă deţinătorului drepturi de vot şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1) creanţa deţinătorilor instrumentelor fără drept de vot în caz de insolvabilitate sau de lichidare a societăţii este proporţională cu ponderea pe care acele instrumente fără drept de vot o au în totalul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază;
2) instrumentele se încadrează, pe baza altor criterii, în categoria instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază.
238. Dacă instrumentele de capital oferă proprietarilor lor dreptul la o creanţă asupra activelor societăţii în caz de insolvabilitate sau de lichidare care este fixă sau plafonată, o astfel de limitare se aplică în aceeaşi măsură tuturor deţinătorilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază emise de societate.".
2.12. La secţiunea a 2-a "Filtre prudenţiale aferente acoperirii fluxurilor de trezorerie, modificării valorii datoriilor proprii şi ajustări de valoare suplimentare", capitolul III:
2.12.1. în denumirea secţiunii, după cuvântul "aferente" se completează cu textul "activelor securitizate,";
2.12.2. secţiunea a 2-a se completează cu punctele 251 şi 252 cu următorul cuprins:
"251. Banca exclude din cadrul oricărui element al fondurilor proprii orice creştere a capitalurilor proprii în conformitate cu cadrul contabil care rezultă din active securitizate, inclusiv următoarele:
1) o astfel de creştere asociată cu venitul viitor din marja care duce la un câştig rezultat din vânzare pentru bancă;
2) dacă banca este iniţiatoarea unei securitizări, câştigurile nete care rezultă din capitalizarea veniturilor viitoare din activele securitizate care asigură o îmbunătăţire a calităţii creditului pentru poziţiile din securitizare.
252. În sensul punctului 251 subpunctul 1), semnificaţia conceptului "câştig rezultat din vânzare" este prezentată în anexa 1.".
2.13. Se completează cu punctele 271 - 273 cu următorul cuprins:
"271. Fără a aduce atingere punctului 26 subpunctul 2), băncile pot include cuantumul câştigurilor şi al pierderilor aferente datoriilor lor în fondurile proprii atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) datoriile sunt sub formă de obligaţiuni şi îndeplinesc condiţiile menţionate la articolul 112 din Legea nr.171/2012 privind piaţa de capital, astfel cum se aplică la data la care au fost emise sau sunt obligaţiuni garantate în conformitate cu actele normative privind obligaţiunile garantate;
2) modificările valorii activelor şi datoriilor băncii se datorează aceloraşi modificări ale calităţii creditului băncii;
3) există o legătură strânsă între valoarea obligaţiunilor menţionate la subpunctul 1) şi valoarea activelor băncii;
4) există posibilitatea de a rambursa creditele ipotecare răscumpărând obligaţiunile care finanţează creditele ipotecare la valoarea de piaţă sau cea nominală.
272. În sensul punctului 271 subpunctul 3), se consideră că există o legătură strânsă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) orice modificare a valorii juste a obligaţiunilor emise de bancă are drept rezultat, în orice moment, modificări echivalente ale valorii juste a activelor subiacente obligaţiunilor.
2) creditele ipotecare subiacente obligaţiunilor emise de bancă pentru a finanţa creditele pot fi, în orice moment, rambursate prin răscumpărarea obligaţiunilor la valoarea de piaţă sau la valoarea nominală;
3) există un mecanism transparent pentru a determina valoarea justă a creditelor ipotecare şi a obligaţiunilor. Determinarea valorii creditelor ipotecare include calcularea valorii juste a opţiunii de livrare.
Nu se consideră că există o legătură strânsă în cazul în care, în conformitate cu subpunctele 1)-3), rezultă un profit net sau o pierdere netă din modificările valorii obligaţiunilor sau ale creditelor ipotecare subiacente cu opţiunea de livrare încorporată.
273. În sensul punctului 272, opţiunea de livrare reprezintă posibilitatea de a rambursa împrumutul ipotecar prin răscumpărarea obligaţiunii garantate la valoarea de piaţă sau la valoarea nominală în conformitate cu punctul 271 subpunctul 4).".
2.14. La punctul 30:
2.14.1. subpunctul 2) se completează cu textul ", cu excepţia programelor informatice evaluate în mod prudent a căror valoare nu este afectată în mod negativ de rezoluţia, insolvabilitatea sau de lichidarea băncii";
2.14.2. se completează cu subpunctul 31) cu următorul cuprins:
"31) pentru băncile care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor utilizând abordarea bazată pe modele interne de rating (abordarea IRB), deficitul conform IRB, acolo unde este cazul, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentul riscului de credit potrivit abordării IRB;";
2.14.3. subpunctul 6), după textul "din sectorul financiar," se completează cu textul "dacă aceste entităţi şi banca înregistrează deţineri reciproce,";
2.14.4. la subpunctul 9), cuvântul "fondurile" se substituie cu cuvintele "elementele de fonduri";
2.14.5. subpunctul 10) va avea următorul cuprins:
"10) cuantumul expunerii aferent următoarelor elemente care se califică pentru o pondere de risc de 1000%, atunci când banca deduce cuantumul expunerii respective din cuantumul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ca alternativă la aplicarea unei ponderi de risc de 1000%:
a) deţineri calificate din afara sectorului financiar;
b) poziţii din securitizare, în conformitate cu Regulamentul privind tratamentul prudenţial al securitizărilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.221/2025;
c) tranzacţiilor incomplete, în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.115/2018 (în continuare - Regulamentul nr.115/2018);
d) poziţii dintr-un coş de expuneri pentru care banca nu poate determina ponderea de risc aplicând abordarea IRB, în conformitate actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentul riscului de credit potrivit abordării IRB;
e) expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute într-un organism de plasament colectiv (OPC) cărora li se atribuie o pondere de risc de 1000% în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018.";
2.14.6. se completează cu subpunctele 12) şi 13) cu următorul cuprins:
"12) cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante;
13) pentru un angajament de valoare minimă, menţionat în Regulamentul nr.111/2018, orice cuantum cu care valoarea de piaţă curentă a unităţilor sau acţiunilor deţinute în OPC-uri care constituie suportul angajamentului de valoare minimă este inferioară valorii actuale a angajamentului de valoare minimă şi pentru care banca nu a recunoscut deja o reducere a elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază.".
2.15. Se completează cu punctul 311 cu următorul cuprins:
"311. În sensul punctului 30, subpunctul 12), prin derogare de la punctele 6717-6726, după notificarea, în scris, a Băncii Naţionale a Moldovei, cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante achiziţionate de o entitate specializată de restructurarea datoriei este zero. Derogarea prevăzută în prezentul punct se aplică pe bază individuală şi, în cazul grupurilor în care toate băncile se califică drept entităţi specializate de restructurare a datoriei, pe bază consolidată.".
2.16. Se completează cu punctul 371 cu următorul cuprins:
"371. În sensul punctului 30, subpunctul 2), programele informatice evaluate în mod prudent a căror valoare nu este afectată în mod negativ de rezoluţia, insolvabilitatea sau de lichidarea băncii, se determină aplicând tratamentul prudenţial bazat pe amortizarea în scopuri prudenţiale, determinată în conformitate cu anexa nr.41.".
2.17. La punctul 46, textul "Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111 din 24 mai 2018 (în continuare – Regulamentul nr.111/2018)" se substituie cu textul "Regulamentului nr.111/2018 sau în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit pentru bănci potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, după caz,".
2.18. La subsecţiunea 5 "Deducerea activelor fondului de pensii cu beneficii determinate" din secţiunea 3, capitolul III:
2.18.1. denumirea subsecţiunii a 5-a va avea următorul cuprins:
"Deducerea cuantumurilor negative care rezultă din calcularea cuantumului
pierderilor aşteptate şi a activelor fondului de pensii cu beneficii determinate";
2.18.2. se completează cu punctul 461 cu următorul cuprins:
"461. Cuantumul care trebuie dedus în conformitate cu punctul 30 subpunctul 31) nu se reduce printr-o creştere a nivelului creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare sau prin alte efecte fiscale suplimentare, care ar putea apărea în cazul în care provizioanele ar atinge nivelul pierderilor aşteptate menţionate în secţiunea "cuantumurile pierderilor aşteptate" din actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.".
2.19. Punctul 48 se completează cu textul "sau în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit pentru bănci potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, după caz".
2.20. La punctul 55 subpunctul 1) litera a) va avea următorul cuprins:
"a) data scadenţei poziţiei scurte este aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau survine după această dată sau scadenţa reziduală a poziţiei scurte este de cel puţin un an;".
2.21. La punctul 56 subpunctul 1):
2.21.1. la litera a), textul "punctele 26-29" se substituie cu textul "punctele 251-29";
2.21.2. la litera b) textul "10) şi 11)" se substituie cu textul "10) literele b) - e) şi 11) - 13)".
2.22. La punctul 59, după textul "Regulamentului nr.111/2018" se completează cu cuvintele "sau în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit pentru bănci potrivit abordării bazate pe modele interne de rating".
2.23. La punctul 63, subpunctele 1) şi 2):
2.23.1. la litera a), textul "punctele 26-29" se substituie cu textul "punctele 251-29";
2.23.2. la litera b), textul "10) şi 11)" se substituie cu textul "10) literele b) - e) şi 11) - 13)".
2.24. La punctul 64 subpunctul 1), textul "punctele 26-30" se substituie cu textul "punctele 251-30".
2.25. Capitolul III secţiunea 3, se completează cu subsecţiunile 11 şi 12 cu următorul cuprins:
"Subsecţiunea 11
Expuneri neperformante şi măsuri de restructurare datorate dificultăţilor financiare
671. În sensul punctului 30 subpunctul 12), termenul "expunere" include oricare dintre următoarele elemente, cu condiţia ca acestea să nu fie incluse în portofoliul de tranzacţionare al băncii:
1) un instrument de datorie, inclusiv un titlu de datorie, un împrumut, un avans şi un depozit la vedere;
2) un angajament de creditare dat, o garanţie financiară dată sau orice alt angajament dat, indiferent dacă este revocabil sau irevocabil, cu excepţia facilităţilor de credit neutilizate care pot fi anulate necondiţionat, în orice moment şi fără notificare, sau care atrag anularea automată ca urmare a deteriorării bonităţii debitorului.
672. În sensul punctului 30 subpunctul 12), valoarea expunerii unui instrument de datorie este valoarea sa contabilă măsurată fără a ţine seama de ajustările specifice pentru riscul de credit, de ajustările de valoare suplimentare în conformitate cu punctul 28 subpunctul 1) şi de cuantumurile deduse în conformitate cu punctul 30 subpunctul 12), de alte reduceri ale fondurilor proprii aferente expunerii sau de scoaterile în afara bilanţului parţiale efectuate de către bancă după ultima clasificare a expunerii drept neperformantă.
673. În sensul punctului 30 subpunctul 12), valoarea expunerii unui instrument de datorie care a fost achiziţionată la un preţ mai mic decât suma datorată de debitor include diferenţa dintre preţul de cumpărare şi suma datorată de debitor.
674. În sensul punctului 30 subpunctul 12), valoarea expunerii unui angajament de creditare dat, a unei garanţii financiare date sau a oricărui alt angajament dat astfel cum este menţionat la punctul 671 subpunctul 2) este valoarea sa nominală, care reprezintă expunerea maximă a băncii la riscul de credit fără a ţine seama de nicio protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului. Valoarea nominală a unui angajament de creditare este cuantumul neutilizat pe care banca s-a angajat să îl acorde, iar valoarea nominală a unei garanţii financiare date este cuantumul maxim pe care entitatea ar putea să îl plătească dacă se apelează la garanţie.
675. Valoarea nominală menţionată la punctul 674 nu ţine seama de ajustările specifice pentru riscul de credit, ajustările de valoare suplimentare în conformitate cu punctul 28 subpunctul 1) şi cuantumurile deduse în conformitate cu punctul 30 subpunctul 12) sau de alte reduceri ale fondurilor proprii aferente expunerii.
676. În sensul punctului 30 subpunctul 12), următoarele expuneri sunt clasificate drept neperformante:
1) o expunere care este considerată a fi în stare de nerambursare în conformitate cu secţiunea a 3-a, capitolul III din Regulamentul 111/2018;
2) o expunere care este considerată a fi depreciată în conformitate cu cadrul contabil;
3) o expunere supusă unei perioade de probă în conformitate cu punctul 6712, atunci când sunt acordate măsuri suplimentare de restructurare datorate dificultăţilor financiare sau când expunerea devine restantă cu peste 30 de zile;
4) o expunere sub forma unui angajament care, dacă ar fi tras sau utilizat în alt mod, probabil nu ar fi restituit în întregime fără executarea garanţiilor reale;
5) o expunere sub forma unei garanţii financiare care este susceptibilă de a fi exercitată de beneficiarul garanţiei, inclusiv atunci când expunerea garantată suport îndeplineşte criteriile pentru a fi considerată drept neperformantă.
677. În sensul punctului 676 subpunctul 1), în cazul în care banca are expuneri bilanţiere faţă de un debitor care sunt restante cu peste 90 de zile şi care reprezintă mai mult de 20% din totalul expunerilor bilanţiere faţă de debitorul respectiv, toate expunerile bilanţiere şi extrabilanţiere faţă de debitorul respectiv sunt considerate ca fiind neperformante.
678. Expunerile cărora nu li s-a aplicat o măsură de restructurare datorate dificultăţilor financiare încetează să mai fie clasificate drept neperformante în sensul punctului 676 subpunctul 1) atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) expunerea îndeplineşte criteriile aplicate de bancă pentru încetarea clasificării ca expunere depreciată în conformitate cu cadrul contabil sau ca expunere aflată în stare de nerambursare în conformitate cu secţiunea a 3-a, capitolul III din Regulamentul 111/2018;
2) situaţia debitorului s-a îmbunătăţit într-o asemenea măsură încât banca este convinsă că rambursarea va fi probabil efectuată integral şi la timp;
3) debitorul nu are nicio sumă restantă de peste 90 de zile.
679. Clasificarea unei expuneri neperformante drept activ imobilizat deţinut în vederea vânzării în conformitate cu cadrul contabil nu pune capăt clasificării expunerii drept expunere neperformantă în sensul punctului 30 subpunctul 12).
6710. Expunerile neperformante cărora li s-au aplicat măsuri de restructurare din cauza dificultăţilor financiare încetează să mai fie clasificate drept neperformante în sensul punctului 30 subpunctul 12) atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) expunerile au încetat să mai fie într-o situaţie care ar duce la clasificarea acestora drept neperformante în temeiul punctului 676;
2) a trecut cel puţin un an de la data la care au fost acordate măsuri de restructurare din cauza dificultăţilor financiare sau de la data la care expunerile au fost clasificate drept neperformante, luându-se în calcul data cea mai târzie;
3) nu există nicio sumă restantă în urma măsurilor de restructurare din cauza dificultăţilor financiare, iar banca, pe baza analizei situaţiei financiare a debitorului, consideră acceptabilă probabilitatea ca expunerea să fie rambursată integral şi la timp.
6711. Rambursarea integrală şi la timp poate fi considerată probabilă atunci când debitorul a efectuat la timp şi în mod regulat plata unor sume egale cu oricare dintre următoarele:
1) suma care era restantă înainte de acordarea măsurii de restructurare din cauza dificultăţilor financiare, în cazul în care existau sume restante;
2) suma care a fost scoasă în afara bilanţului prin măsura de restructurare din cauza dificultăţilor financiare, în cazul în care nu existau sume restante.
6712. În cazul în care o expunere neperformantă a încetat să mai fie clasificată drept neperformantă în conformitate cu punctul 6710, expunerea respectivă este supusă unei perioade de probă până când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) au trecut cel puţin doi ani de la data la care expunerea căreia i s-au aplicat măsuri de restructurare din cauza dificultăţilor financiare a fost reclasificată drept performantă;
2) pe parcursul a cel puţin jumătate din perioada de probă la care a fost supusă expunerea s-au efectuat plăţi regulate şi la timp care au dus la plata unei sume agregate substanţiale aferente principalului sau dobânzii;
3) niciuna dintre expunerile faţă de debitor nu este restantă cu peste 30 de zile.
6713. Termenul "măsură de restructurare din cauza dificultăţilor financiare" reprezintă o concesie acordată de o bancă unui debitor care se confruntă sau este susceptibil să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare. O concesie poate duce la o pierdere pentru creditor şi se referă la una dintre următoarele acţiuni:
1) o modificare a clauzelor şi condiţiilor aferente unei datorii contractate, în cazul în care o astfel de modificare nu ar fi fost acordată dacă debitorul nu s-ar fi confruntat cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare;
2) o refinanţare totală sau parţială a unei datorii contractate, în cazul în care o astfel de refinanţare nu ar fi fost acordată dacă debitorul nu s-ar fi confruntat cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare.
6714. Cel puţin următoarele situaţii sunt considerate a fi măsuri de restructurare din cauza dificultăţilor financiare:
1) noile condiţii contractuale sunt mai favorabile pentru debitor decât condiţiile contractuale anterioare, în cazul în care debitorul se confruntă sau este susceptibil să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare;
2) noile condiţii contractuale sunt mai favorabile pentru debitor decât condiţiile contractuale oferite de bancă debitorilor cu un profil de risc similar la momentul respectiv, în cazul în care debitorul se confruntă sau este susceptibil să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare;
3) în conformitate cu condiţiile contractuale iniţiale, expunerea a fost clasificată drept neperformantă înainte de modificarea condiţiilor contractuale sau ar fi fost considerată neperformantă dacă nu s-ar fi modificat condiţiile contractuale;
4) măsura are drept rezultat anularea totală sau parţială a datoriei contractate;
5) banca aprobă exercitarea unor clauze care permit debitorului să modifice condiţiile contractuale, iar expunerea a fost clasificată drept neperformantă înainte de exercitarea acestor clauze sau ar fi clasificată drept neperformantă dacă aceste clauze nu ar fi exercitate;
6) la momentul acordării creditului sau într-un moment apropiat în timp de acordarea creditului, debitorul a efectuat plăţi ale principalului sau ale dobânzilor pentru un alt credit contractat de la aceeaşi bancă, care a fost clasificat drept expunere neperformantă sau ar fi fost clasificat drept expunere neperformantă dacă nu s-ar fi efectuat plăţile respective;
7) modificarea condiţiilor contractuale implică rambursări efectuate prin intrarea în posesia garanţiilor reale, în cazul în care această modificare reprezintă o concesie.
6715. Următoarele circumstanţe indică faptul că este posibil să se fi adoptat măsuri de restructurare din cauza dificultăţilor financiare:
1) contractul iniţial a fost restant cu peste 30 de zile cel puţin o dată în cursul celor trei luni anterioare modificării sale sau ar fi restant cu peste 30 de zile în lipsa modificării;
2) la momentul încheierii contractului de credit sau într-un moment apropiat în timp de încheierea contractului de credit, debitorul a efectuat plăţi ale principalului sau ale dobânzilor pentru un alt credit contractat de la aceeaşi bancă care a fost restant cu 30 de zile cel puţin o dată în cursul celor trei luni anterioare acordării noului credit;
3) banca aprobă exercitarea unor clauze care permit debitorului să modifice condiţiile contractuale, iar expunerea este restantă cu 30 de zile sau ar fi restantă cu 30 de zile dacă aceste clauze nu ar fi exercitate.
6716. În sensul punctelor 6713-6715, dificultăţile cu care se confruntă un debitor în îndeplinirea angajamentelor sale financiare se evaluează la nivelul debitorului, ţinând seama de toate entităţile juridice din grupul debitorului care sunt incluse în consolidarea contabilă a grupului şi de toate persoanele fizice care controlează grupul respectiv.
Subsecţiunea 12
Deducerea pentru expunerile neperformante
6717. În sensul punctului 30 subpunctul 12), băncile determină cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente, separat pentru fiecare expunere neperformantă, care urmează să fie dedus din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază prin scăderea cuantumului determinat la subpunctul 2) din cuantumul determinat la subpunctul 1), în cazul în care cuantumul menţionat la subpunctul 1) depăşeşte cuantumul menţionat la subpunctul 2):
1) suma următoarelor elemente:
a) partea negarantată a fiecărei expuneri neperformante, dacă există, înmulţită cu factorul aplicabil menţionat la punctul 6720;
b) partea garantată a fiecărei expuneri neperformante, dacă există, înmulţită cu factorul aplicabil menţionat la punctul 6721;
2) suma următoarelor elemente, cu condiţia ca acestea să se refere la aceeaşi expunere neperformantă:
a) ajustările specifice pentru riscul de credit;
b) ajustările de valoare suplimentare în conformitate cu punctul 28;
c) alte reduceri ale fondurilor proprii;
d) pentru băncile care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor prin utilizarea abordării bazate pe modele interne de rating, valoarea absolută a cuantumurilor deduse în temeiul punctului 30 subpunctul 31), care se referă la expunerile neperformante, atunci când valoarea absolută atribuibilă fiecărei expuneri neperformante este determinată prin înmulţirea cuantumurilor deduse în temeiul punctului 30 subpunctul 31) cu procentajul cuantumului pierderii aşteptate pentru expunerea neperformantă din totalul cuantumurilor pierderilor aşteptate pentru expunerile care se află în stare de nerambursare sau pentru expunerile care nu se află în stare de nerambursare, după caz;
e) în cazul în care o expunere neperformantă a fost achiziţionată la un preţ mai mic decât suma datorată de debitor, diferenţa dintre preţul de cumpărare şi suma datorată de debitor;
f) sumele scoase în afara bilanţului de către bancă după ce expunerea a fost clasificată drept neperformantă.
6718. Partea garantată a unei expuneri neperformante este acea parte din expunere care, în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit şi tehnicilor de diminuare a riscului de credit, se consideră a fi acoperită de o protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului sau a fi garantată integral şi pe deplin prin ipoteci.
6719. Partea negarantată a unei expuneri neperformante corespunde diferenţei, dacă există, dintre valoarea expunerii, astfel cum este menţionată la punctul 671, şi partea garantată a expunerii, dacă există.
6720. În sensul punctului 6717 subpunctul 1) litera a), se aplică următorii factori:
1) 0,35 pentru partea negarantată a unei expuneri neperformante – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al treilea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
2) 1 pentru partea negarantată a unei expuneri neperformante – se aplică începând din prima zi a celui de al patrulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă.
6721. În scopul punctului 6717 subpunctul 1) litera b), se aplică următorii factori:
1) 0,25 pentru partea garantată a unei expuneri neperformante – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al patrulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
2) 0,35 pentru partea garantată a unei expuneri neperformante – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al cincilea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
3) 0,55 pentru partea garantată a unei expuneri neperformante – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al şaselea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
4) 0,70 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit şi tehnicilor de diminuare a riscului de credit sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil astfel cum se menţionează punctul 36 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.112/2018 (în continuare – Regulamentul nr.112/2018) – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al şaptelea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
5) 0,80 pentru partea unei expuneri neperformante garantate printr-o altă protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului în temeiul actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al şaptelea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
6) 0,80 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit şi tehnicilor de diminuare a riscului de credit sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil menţionat la punctul 36 din regulamentul nr.112/2018 – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al optulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
7) 1 pentru partea unei expuneri neperformante garantate printr-o altă protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului în temeiul actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit şi tehnicilor de diminuare a riscului de credit – se aplică începând cu prima zi a celui de al optulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
8) 0,85 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit şi tehnicilor de diminuare a riscului de credit sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil menţionat la punctul 36 din regulamentul nr.112/2018 – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al nouălea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
9) 1 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit şi tehnicilor de diminuare a riscului de credit sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil astfel cum se menţionează la punctul 36 din regulamentul nr.112/2018 – se aplică începând cu prima zi a celui de al zecelea an după clasificarea expunerii drept neperformantă.
6722. Prin derogare de la punctul 6721, următorii factori se aplică părţii din expunerea neperformantă garantată sau contragarantată de un furnizor de protecţie eligibil menţionat la punctul 36, subpunctele 1)-2) din Regulamentul nr.112/2018, expuneri negarantate care ar primi o pondere de risc de 0% în temeiul Regulamentului nr.111/2018:
1) 0 pentru partea garantată a expunerii neperformante – se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între un an şi şapte ani după clasificarea expunerii drept neperformantă; şi
2) 1 pentru partea garantată a expunerii neperformante, care se aplică începând din prima zi a celui de al optulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă, cu excepţia cazului în care furnizorul de protecţie eligibil a convenit să îşi îndeplinească integral şi în conformitate cu calendarul de plată contractual iniţial toate obligaţiile de plată ale debitorului faţă de instituţie, caz în care se aplică un factor 0 pentru partea garantată a expunerii neperformante.
6723. Prin derogare de la punctul 6721, partea din expunerea neperformantă garantată sau asigurată de o agenţie oficială de creditare a exportului este exclusă de la cerinţele prevăzute la prezenta subsecţiune.
6724. Prin derogare de la punctul 6720, în cazul în care unei expuneri i s-a acordat o măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare între un an şi doi ani de la clasificarea sa drept neperformantă, factorul aplicabil în conformitate cu punctul 6720 la data la care se acordă măsura de restructurare datorată dificultăţilor financiare se aplică pentru o perioadă suplimentară de un an.
6725. Prin derogare de la punctul 6721 în cazul în care unei expuneri i s-a acordat o măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare între doi şi şase ani după clasificarea sa drept neperformantă, factorul aplicabil în conformitate cu punctul 6721 la data la care se acordă măsura de restructurare datorată dificultăţilor financiare se aplică pentru o perioadă suplimentară de un an.
6726. Prevederile punctelor 6724 şi 6725 se aplică numai în ceea ce priveşte prima măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare care a fost acordată după clasificarea expunerii drept neperformantă.".
2.26. La punctul 70:
2.26.1. subpunctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) instrumentele sunt emise direct de o bancă şi plătite integral. Doar partea unui instrument de capital care a fost plătită integral este eligibilă pentru a fi considerată instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar;";
2.26.2. la subpunctul 2), cuvântul "achiziţionate" se substituie cu cuvântul "deţinute";
2.26.3. la subpunctul 3), după cuvântul "achiziţionarea" se completează cu cuvintele "dreptului de proprietate asupra";
2.26.4. la subpunctul 8), "cuvintele "opţiuni de cumpărare" se substituie cu textul "opţiuni de răscumpărare anticipată, inclusiv opţiuni de cumpărare (call)";
2.26.5. subpunctul 10) va avea următorul cuprins:
"10) dispoziţiile care reglementează instrumentele nu indică în mod explicit sau implicit că opţiunile de cumpărare (call) ar fi exercitate sau instrumentele ar fi rambursate sau răscumpărate, după caz, de către bancă în alte cazuri decât insolvabilitatea sau lichidarea băncii, iar banca nu face nicio altă menţiune în acest sens;";
2.26.6. subpunctul 16) se abrogă;
2.26.7. se completează cu punctele 17)-20) cu următorul cuprins:
"17) în cazul în care emitentul este stabilit într-o ţară terţă şi a fost desemnat ca făcând parte dintr-un grup de rezoluţie, a cărui entitate de rezoluţie este stabilită în Republica Moldova sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau în cazul în care emitentul este stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene, legislaţia sau dispoziţiile contractuale care reglementează instrumentele impun ca, la decizia autorităţii de rezoluţie de a exercita competenţele de reducere a valorii contabile şi de conversie menţionate la articolele 219-225 din Legea nr.232/2016, cuantumul principalului instrumentelor să fie redus în mod permanent sau instrumentele să fie convertite în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;";
18) în cazul în care emitentul este stabilit într-o ţară terţă şi nu a fost desemnat ca făcând parte dintr-un grup de rezoluţie, a cărui entitate de rezoluţie este stabilită într-un stat membru al Uniunii Europene, legislaţia sau dispoziţiile contractuale care reglementează instrumentele impun ca, la decizia autorităţii relevante din ţara terţă, cuantumul principalului instrumentelor să fie redus în mod permanent sau instrumentele să fie convertite în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;
19) în cazul în care emitentul este stabilit într-o ţară terţă şi a fost desemnat ca făcând parte dintr-un grup de rezoluţie, a cărui entitate de rezoluţie este stabilită în sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau în cazul în care emitentul este stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene, instrumentele pot fi emise în temeiul legislaţiei unei ţări terţe sau pot face în alt mod obiectul legislaţiei unei ţări terţe numai dacă, în temeiul legislaţiei respective, exercitarea competenţelor de reducere a valorii contabile şi de conversie menţionate la articolele 219-225 din Legea nr.232/2016 este efectivă şi executorie în baza dispoziţiilor statutare sau a dispoziţiilor contractuale cu caracter executoriu din punct de vedere juridic care recunosc rezoluţia sau alte acţiuni de reducere a valorii contabile sau de conversie;
20) instrumentele nu fac obiectul unor acorduri de compensare sau de compensare reciprocă care le-ar afecta capacitatea de a absorbi pierderile.".
2.27. La punctul 71:
2.27.1. în alineatul introductiv, textul "şi al punctului 97, subpunctul 8)," se substituie cu textul " , al punctului 97 subpunctul 8), precum şi al punctului 1095, subpunctul 7)," şi după cuvintele "instrumentul de capital" se completează cu cuvintele " sau pasivul";
2.27.2. la subpunctul 1), după cuvântul "instrumentul" se completează cu cuvintele "sau pasivul";
2.27.3. la subpunctul 3), după cuvântul "instrumentului" se completează cu cuvintele "sau a pasivului";
2.27.4. se completează cu subpunctele 4), 5) şi 6) cu următorul cuprins:
"4) o opţiune de cumpărare corelată cu o creştere a spread-lui de credit al instrumentului sau al pasivului în cazul în care opţiunea de cumpărare (call) nu este exercitată;
5) o opţiune de cumpărare (call) corelată cu variaţia ratei de referinţă în cazul în care spread-ul de credit peste a doua rată de referinţă este mai mare decât rata de plată iniţială minus rata de swap;
6) o opţiune de repunere pe piaţă corelată cu o creştere a spread-lui de credit al instrumentului sau al pasivului sau cu o variaţie a ratei de referinţă în cazul în care spread-ul de credit peste cea de a doua rată de referinţă este mai mare decât rata de plată iniţială minus rata de swap în cazul în care instrumentul sau pasivul nu este repus pe piaţă.".
2.28. Punctul 73 se completează cu subpunctul 5) cu următorul cuprins:
"5) în cazul în care instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar au fost emise de o întreprindere filială stabilită într-o ţară terţă, pragul de 6,5% sau mai mare menţionat la subpunctul 1) se calculează în conformitate cu dreptul intern al ţării terţe respective sau cu dispoziţiile contractuale care reglementează instrumentele, cu condiţia ca dispoziţiile în cauză sunt cel puţin echivalente cu cerinţele prevăzute la prezenta secţiune.".
2.29. La punctul 81 subpunctul 6), textul "nr.110 din 24.05.2018" se substituie cu textul "nr.110/2018".
2.30. La punctul 90 subpunctul 1) litera a) va avea următorul cuprins:
"a) data scadenţei poziţiei scurte este aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau survine după această dată sau scadenţa reziduală a poziţiei scurte este de cel puţin un an;".
2.31. La punctul 91 subpunctul 1):
2.31.1. la litera a), textul "punctelor 26-29" se substituie cu textul "251-29";
2.31.2. la litera b), textul "10) şi 11)" se substituie cu textul "10) literele b) - e) şi 11) - 13)".
2.32. La punctul 96:
2.32.1. subpunctul 1) se completează cu textul "şi în măsura specificată la punctul 98";
2.32.2. se completează cu subpunctul 4) cu următorul cuprins:
"4) excedentul conform IRB, înainte de impozite, acolo unde este cazul, de până la 0,6% din cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor calculate în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, pentru băncile care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor în conformitate cu abordarea bazată pe modele interne de rating.".
2.33. Se completează cu punctul 961 cu următorul cuprins:
"961. Instrumentele incluse la punctul 96 subpunctul 1) nu se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.".
2.34. La punctul 97:
2.34.1. subpunctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) instrumentele sunt emise sau, după caz, datoriile subordonate sunt obţinute direct de o bancă şi plătite integral. Doar partea instrumentului de capital care a fost plătită integral este eligibilă pentru a fi considerată instrument de fonduri proprii de nivel 2;";
2.34.2. la subpunctul 4), cuvintele "în întregime subordonată creanţelor tuturor creditorilor nesubordonaţi" se substituie cu cuvintele "de rang inferior oricărei creanţe din instrumente de pasive eligibile";
2.34.3. la subpunctul 9), cuvintele "cumpărare sau de restituire anticipată" se substituie cu cuvintele "rambursare anticipată, inclusiv opţiuni de cumpărare (call)";
2.34.4. la subpunctul 10), cuvintele "aferente", "anticipat" şi "sau, după caz, a obţinerii" se exclud;
2.34.5. subpunctul 14) va avea următorul cuprins:
"14) în cazul în care emitentul este stabilit într-o ţară terţă şi a fost desemnat ca făcând parte dintr-un grup de rezoluţie, a cărui entitate de rezoluţie este stabilită în Republica Moldova sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau în cazul în care emitentul este stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene, legislaţia sau dispoziţiile contractuale care reglementează instrumentele impun ca, la decizia autorităţii de rezoluţie de a exercita competenţele de reducere a valorii contabile şi de conversie menţionate la articolele 219-225 din Legea nr.232/2016, cuantumul principalului instrumentelor să fie redus în mod permanent sau instrumentele să fie convertite în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;";
2.34.6. se completează cu subpunctele 15), 16) şi 17) cu următorul cuprins:
"15) în cazul în care emitentul este stabilit într-o ţară terţă şi nu a fost desemnat ca făcând parte dintr-un grup de rezoluţie, a cărui entitate de rezoluţie este stabilită într-un stat membru al Uniunii Europene, legislaţia sau dispoziţiile contractuale care reglementează instrumentele impun ca, la decizia autorităţii relevante din ţara terţă, cuantumul principalului instrumentelor să fie redus în mod permanent sau instrumentele să fie convertite în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;
16) în cazul în care emitentul este stabilit într-o ţară terţă şi a fost desemnat ca făcând parte dintr-un grup de rezoluţie, a cărui entitate de rezoluţie este stabilită în Republica Moldova sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau în cazul în care emitentul este stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene, instrumentele pot fi emise în temeiul legislaţiei unei ţări terţe sau pot face în alt mod obiectul legislaţiei unei ţări terţe numai dacă, în temeiul legislaţiei respective, exercitarea competenţelor de reducere a valorii contabile şi de conversie menţionate la articolele 219-225 din Legea nr.232/2016 este efectivă şi executorie în baza dispoziţiilor statutare sau a dispoziţiilor contractuale cu caracter executoriu din punct de vedere juridic care recunosc rezoluţia sau alte acţiuni de reducere a valorii contabile sau de conversie;
17) instrumentele nu fac obiectul unor acorduri de compensare sau de compensare reciprocă care le-ar afecta capacitatea de a absorbi pierderile."
2.35. Se completează cu punctul 971 cu următorul cuprins:
"971. Cuantumul total al instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 cu o scadenţă reziduală mai mare de cinci ani sunt considerate elemente de fonduri proprii de nivel 2.".
2.36. La punctul 98 subpunctul 1), cuvintele "cuantumul nominal al" se substituie cu cuvintele "valoarea contabilă a".
2.37. Punctul 100 se completează cu subpunctul 5) cu următorul cuprins:
"5) cuantumul elementelor care trebuie deduse din elementele de pasive eligibile, care depăşeşte elementele de pasive eligibile ale băncii.".
2.38. La punctul 104 subpunctul 1) litera a) va avea următorul cuprins:
"a) data scadenţei poziţiei scurte este aceeaşi cu data scadenţei poziţiei lungi sau survine după această dată sau scadenţa reziduală a poziţiei scurte este de cel puţin un an;".
2.39. La punctul 105 subpunctul 1) litera b), textul "10) şi 11)" se substituie cu textul "10) literele b) - e) şi 11) - 13)".
2.40. Se completează cu Capitolul V1 cu următorul cuprins:
"Capitolul V1
PASIVE ELIGIBILE
Secţiunea 1
Elemente şi instrumente de pasive eligibile
Subsecţiunea 1
Elemente de pasive eligibile
1091. Elementele de pasive eligibile, cu excepţia cazului în care aparţin uneia dintre categoriile de pasive excluse prevăzute la punctul 1092 şi în măsura specificată la punctele 10912-10916, constau în:
1) instrumente de pasive eligibile în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctele 1094-10911, în măsura în care nu pot fi considerate elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau elemente de fonduri proprii de nivel 2;
2) instrumente de fonduri proprii de nivel 2 cu o scadenţă reziduală de cel puţin un an, în măsura în care nu pot fi considerate elemente de fonduri proprii de nivel 2 în conformitate cu punctul 98.
1092. Următoarele pasive sunt excluse din elementele de pasive eligibile:
1) depozitele garantate conform Legii nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci (în continuare – Legea nr.160/2023);
2) depozitele la vedere şi depozitele pe termen scurt cu o scadenţă iniţială mai mică de un an;
3) partea din depozitele eligibile ale persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii care depăşeşte nivelul de acoperire menţionat în Legea nr.160/2023;
4) depozitele care ar fi depozite eligibile ale persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii dacă nu au fost constituite prin intermediul sucursalelor situate în afara Republicii Moldova sau statelor membre ale Uniunii Europene ale băncilor stabilite în Republica Moldova;
5) datoriile garantate, inclusiv obligaţiunile garantate şi pasivele sub formă de instrumente financiare utilizate în scopul acoperirii riscurilor, care constituie o parte integrantă a portofoliului de acoperire şi care, în temeiul dreptului intern, sunt garantate în mod asemănător cu obligaţiunile garantate, cu condiţia ca toate activele garantate asociate unui portofoliu de acoperire a obligaţiunilor garantate să rămână neafectate, separate şi cu fonduri suficiente şi excluzând orice parte a unei datorii garantate sau a unei datorii acoperite prin garanţii reale care depăşeşte valoarea activelor, a gajului, a dreptului de retenţie sau a garanţiei reale care o acoperă;
6) orice datorie care rezultă din deţinerea de active ale clienţilor sau de bani ai clienţilor, inclusiv active ale clienţilor sau bani ai clienţilor deţinuţi în numele organismelor de plasament colectiv, cu condiţia ca un astfel de client să fie protejat în temeiul legislaţiei aplicabile în materie de insolvabilitate;
7) orice datorie care rezultă din existenţa unei relaţii fiduciare între entitatea de rezoluţie sau oricare dintre filialele acesteia (în calitate de fiduciar) şi o altă persoană (în calitate de beneficiar), cu condiţia ca respectivul beneficiar să fie protejat în temeiul legislaţiei aplicabile în materie de insolvabilitate sau în materie civilă;
8) datoriile faţă de bănci, excluzând datoriile faţă de entităţile care fac parte din acelaşi grup, cu o scadenţă iniţială mai mică de şapte zile;
9) datoriile cu o scadenţă reziduală mai mică de şapte zile, faţă de:
a) sisteme sau operatori de sisteme desemnaţi în conformitate cu Legea nr.183/2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare;
b) participanţi la un anumit sistem, desemnaţi în conformitate cu Legea nr.183/2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare, şi datorii care rezultă din participarea la un astfel de sistem; sau
c) contrapărţi centrale (CPC-uri) din ţări terţe, recunoscute în conformitate cu actele normative privind infrastructura pieţei;
10) o datorie faţă de:
a) un angajat, în ceea ce priveşte salariile, beneficiile de tipul pensiilor sau alte forme de remuneraţie fixă acumulate, cu excepţia componentei variabile a remuneraţiei care nu este reglementată printr-un contract colectiv de muncă şi cu excepţia componentei variabile a remuneraţiei personalului cu competenţe pentru asumarea de riscuri substanţiale, astfel cum este menţionat la articolul 39 din Legea nr.202/2017;
b) un creditor comercial, atunci când datoria rezultă din furnizarea către bancă sau către întreprinderea-mamă de mărfuri sau servicii care sunt cruciale pentru desfăşurarea zilnică a activităţilor instituţiei sau ale întreprinderii-mamă, inclusiv servicii informatice, servicii de utilităţi, precum şi închirierea, întreţinerea şi reparaţiile spaţiilor de lucru;
c) autorităţi fiscale şi de asigurări sociale, cu condiţia ca datoriile respective să fie considerate creanţe privilegiate în baza legislaţiei aplicabile;
d) scheme de garantare a depozitelor, atunci când datoria rezultă din contribuţiile datorate în conformitate cu Legea nr.160/2023;
11) datorii care provin din instrumente financiare derivate;
12) datorii care provin din instrumente de datorie cu instrumente financiare derivate încorporate.
1093. În sensul punctului 1092 subpunctul 12), instrumentele de datorie conţinând opţiuni de răscumpărare anticipată care se exercită la discreţia emitentului sau a deţinătorului, precum şi instrumentele de datorie cu dobânzi variabile derivate dintr-o rată de referinţă utilizată la scară largă, cum ar fi Euribor, nu sunt considerate doar pe baza acestor caracteristici ca fiind instrumente de datorie cu instrumente financiare derivate încorporate.
Subsecţiunea 2
Instrumente de pasive eligibile
1094. Datoriile sunt considerate instrumente de pasive eligibile dacă respectă condiţiile prevăzute în prezenta subsecţiune şi doar în măsura în care se specifică în prezenta subsecţiune.
1095. Datoriile sunt considerate instrumente de pasive eligibile dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) datoriile sunt emise direct sau, după caz, obţinute direct de o bancă şi sunt plătite integral. Doar părţile datoriilor care au fost plătite integral sunt eligibile să fie considerate instrumente de pasive eligibile;
2) datoriile nu sunt deţinute:
a) de către bancă sau de către o entitate inclusă în acelaşi grup de rezoluţie;
b) de către o întreprindere în care banca deţine o participaţie directă sau indirectă ce constă în deţinerea, directă sau prin control, a cel puţin 20 % din drepturile de vot sau din capitalul întreprinderii respective;
3) achiziţionarea dreptului de proprietate asupra datoriilor nu este finanţată în mod direct sau indirect de entitatea de rezoluţie;
4) creanţa asupra principalului datoriilor, în temeiul dispoziţiilor care reglementează instrumentele, este în întregime subordonată creanţelor care decurg din pasivele excluse menţionate la punctul 1092. Cerinţa de subordonare este considerată a fi îndeplinită în oricare dintre următoarele situaţii:
a) în dispoziţiile contractuale care reglementează datoriile se precizează că, în eventualitatea unor proceduri obişnuite de insolvabilitate, astfel cum sunt definite în Legea nr.232/2016, creanţa asupra principalului instrumentelor este de rang inferior creanţelor provenite din oricare dintre pasivele excluse menţionate la punctul 1092;
b) în legislaţia aplicabilă se precizează că, în eventualitatea unor proceduri de lichidare silită a băncii, astfel cum sunt definite în Legea nr.232/2016, creanţa asupra principalului instrumentelor este de rang inferior creanţelor provenite din oricare dintre pasivele excluse menţionate la punctul 1092;
c) instrumentele sunt emise de o entitate de rezoluţie în al cărei bilanţ nu figurează pasive excluse, astfel cum sunt menţionate la punctul 1092, care sunt de rang egal sau inferior instrumentelor de pasive eligibile;
5) datoriile nu sunt garantate şi nici nu fac obiectul unei garanţii sau al unui alt acord care sporeşte rangul de prioritate la plată al creanţei, de niciuna dintre următoarele:
a) banca sau filialele sale;
b) întreprinderea-mamă a băncii sau filialele sale;
c) orice întreprindere care are legături strânse cu entităţile menţionate la literele a) şi b);
6) datoriile nu fac obiectul unor acorduri de compensare sau de compensare reciprocă care le-ar afecta capacitatea de a absorbi pierderile în caz de rezoluţie;
7) dispoziţiile care reglementează datoriile nu includ niciun stimulent pentru exercitarea unei opţiuni de cumpărare (call) sau răscumpărarea înainte de scadenţă sau, după caz, rambursarea anticipată a principalului acestora de către bancă, cu excepţia cazurilor menţionate la punctul 10915;
8) datoriile nu sunt răscumpărabile de către deţinătorii instrumentelor înainte de scadenţă, cu excepţia cazurilor menţionate la punctul 10914;
9) sub rezerva punctelor 10915 şi 10916, în cazul în care datoriile includ una sau mai multe opţiuni de rambursare anticipată, inclusiv opţiuni de cumpărare (call), opţiunile se exercită la discreţia exclusivă a emitentului, cu excepţia cazurilor prevăzute la punctul 10914;
10) opţiunile de cumpărare (call) pot fi exercitate şi datoriile pot face obiectul unei răscumpărări sau rambursări anticipate numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctele 119-1191 şi 1251-1253;
11) dispoziţiile care reglementează datoriile nu indică în mod explicit sau implicit că opţiunile de cumpărare (call) ar fi exercitate sau datoriile ar face obiectul răscumpărării sau rambursării anticipate, după caz, de către entitatea de rezoluţie în alte cazuri decât insolvabilitatea sau lichidarea băncii, iar banca nu face nicio altă menţiune în acest sens;
12) dispoziţiile care reglementează datoriile nu dau deţinătorului dreptul de a accelera viitoarele plăţi programate ale dobânzii sau principalului, decât în caz de insolvabilitate sau de lichidare a entităţii de rezoluţie;
13) nivelul plăţilor de dobânzi sau dividende, după caz, aferente datoriilor nu este modificat pe baza calităţii creditului entităţii de rezoluţie sau a întreprinderii-mamă a acesteia;
14) documentaţia contractuală relevantă şi, dacă este cazul, prospectul referitor la emisiune fac trimitere în mod explicit la posibila exercitare a competenţelor de reducere a valorii contabile şi de conversie în conformitate cu art.219-225 din Legea nr.232/2016.
1096. În sensul punctului 1095 subpunctul 4), în cazul în care o parte din pasivele excluse menţionate la punctul 1092 sunt subordonate creanţelor negarantate obişnuite în temeiul Legii nr.550/1995 cu privire la lichidarea băncilor, printre altele, ca urmare a faptului că sunt deţinute de un creditor care are relaţii strânse cu debitorul, întrucât creditorul este sau a fost acţionar, se află într-o relaţie de control sau de grup, este membru al organului de conducere sau în legătură cu oricare dintre persoanele respective, subordonarea nu se evaluează prin raportare la creanţele care rezultă din aceste pasive excluse.
1097. În plus faţă de datoriile menţionate la punctul 1095, Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie poate permite ca datoriile să fie considerate drept instrumente de pasive eligibile până la un cuantum agregat care nu depăşeşte 3,5% din cuantumul total al expunerii la risc, cu condiţia ca:
1) toate condiţiile prevăzute la punctele 1095 şi 1096, cu excepţia condiţiei prevăzute la punctul 1095 subpunctul 4), să fie îndeplinite;
2) datoriile să fie de rang egal cu pasivele excluse de cel mai mic rang menţionate la punctul 1092, cu excepţia pasivelor excluse care sunt subordonate creanţelor negarantate obişnuite, menţionate la punctul 1096; şi
3) includerea datoriilor respective în elementele de pasive eligibile să nu dea naştere la riscuri semnificative de contestaţii în justiţie soluţionate favorabil sau de cereri de despăgubire valabile, în conformitate cu evaluarea autorităţii de rezoluţie în raport cu principiul menţionat la articolul 61, subpunctul (1), litera g) şi articolul 266 din Legea nr.232/2016.
1098. Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie poate permite ca datoriile să fie considerate instrumente de pasive eligibile în plus faţă de datoriile menţionate la punctele 1095 şi 1096, cu condiţia ca:
1) banca să nu aibă permisiunea de a include în elementele de pasive eligibile datoriile menţionate la punctul 1097;
2) toate condiţiile prevăzute la punctele 1095 şi 1096, cu excepţia condiţiei prevăzute la punctul 1095 subpunctul 4), să fie îndeplinite;
3) datoriile să fie de rang egal sau superior faţă de pasivele excluse de cel mai mic rang menţionate la punctul 1092, cu excepţia pasivelor excluse subordonate creanţelor negarantate obişnuite, menţionate la punctul 1096;
4) în bilanţul băncii, cuantumul pasivelor excluse menţionate la punctul 1092 care sunt de rang egal sau mai mic decât datoriile respective în caz de insolvabilitate să nu depăşească 5% din cuantumul fondurilor proprii şi al pasivelor eligibile ale băncii;
5) includerea datoriilor respective în elementele de pasive eligibile să nu dea naştere la un risc semnificativ de contestaţie în justiţie soluţionat favorabil sau de cereri de despăgubire valabile, în conformitate cu evaluarea autorităţii de rezoluţie în raport cu principiul menţionat la articolul 61(1), litera g) şi articolul 266 din Legea nr.232/2016.
1099. Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritatea de rezoluţie, poate permite unei bănci să includă datoriile menţionate la punctele 1097 şi 1098 doar ca elemente de pasive eligibile.
10910. Banca Naţională a Moldovei se asigură că structura care exercită funcţia de rezoluţie şi structura care exercită funcţia de supraveghere se consultă reciproc atunci când examinează dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta subsecţiune.
10911. Natura şi formele aplicabile ale finanţării indirecte a instrumentelor de pasive eligibile sunt determinate în anexa 2.
Subsecţiunea 3
Amortizarea instrumentelor de pasive eligibile
10912. Instrumentele de pasive eligibile cu o scadenţă reziduală de cel puţin un an sunt considerate în întregime drept elemente de pasive eligibile.
10913. Instrumentele de pasive eligibile cu o scadenţă reziduală mai mică de un an nu pot fi considerate elemente de pasive eligibile.
10914. În sensul punctelor 10912-10913, în cazul în care un instrument de pasive eligibile include o opţiune de răscumpărare de către titular care poate fi exercitată înainte de scadenţa stabilită iniţial a instrumentului, scadenţa instrumentului este definită ca fiind cea mai apropiată dată posibilă la care titularul poate exercita opţiunea de răscumpărare şi poate solicita răscumpărarea sau rambursarea instrumentului.
10915. În sensul punctelor 10912-10913, în cazul în care un instrument de pasive eligibile include un stimulent pentru emitent de a exercita opţiunea call sau de a rambursa sau răscumpăra instrumentul înainte de scadenţa stabilită iniţial a acestuia, scadenţa instrumentului este definită ca fiind cea mai apropiată dată posibilă la care emitentul poate exercita opţiunea respectivă şi poate solicita răscumpărarea sau rambursarea în cazul instrumentului respectiv.
10916. În sensul punctelor 10912-10913, în cazul în care un instrument de pasive eligibile include opţiuni de răscumpărare anticipată care pot fi exercitate la discreţia exclusivă a emitentului înainte de scadenţa stabilită iniţial a instrumentului, însă dispoziţiile care reglementează instrumentul nu includ niciun stimulent pentru exercitarea opţiunii call sau pentru răscumpărarea sau rambursarea înainte de scadenţă a instrumentului şi nu includ nicio opţiune de răscumpărare sau rambursare la discreţia deţinătorilor, scadenţa instrumentului se defineşte ca fiind scadenţa stabilită iniţial.
Subsecţiunea 4
Consecinţe ale încetării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate
10917. În cazul în care un instrument de pasive eligibile nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctele 1094-10911, datoriile încetează imediat să fie considerate instrumente de pasive eligibile.
10918. Datoriile menţionate la punctul 1095 pot continua să fie considerate instrumente de pasive eligibile atât timp cât acestea sunt considerate instrumente de pasive eligibile în temeiul punctelor 1097 sau 1098.
Subsecţiunea 5
Deduceri din elementele de pasive eligibile şi deducerea
deţinerilor de instrumente proprii de pasive eligibile
10919. În sensul prezentei secţiuni, toate instrumentele de rang egal cu instrumentele de pasive eligibile sunt tratate drept instrumente de pasive eligibile, cu excepţia instrumentelor cu rang egal cu instrumentele recunoscute drept pasive eligibile în temeiul punctelor 1097-1098.
10920. În sensul prezentei secţiuni, băncile pot calcula cuantumul deţinerilor de instrumente de pasive eligibile menţionate la punctul 1097, după cum urmează:
unde:
h = cuantumul deţinerilor de instrumente de pasive eligibile menţionate la punctul 1097;
i = indicele care desemnează banca emitentă;
Hi = cuantumul total al deţinerilor de pasive eligibile ale băncii emitente i, menţionate la punctul 1097;
li = cuantumul datoriilor incluse în elementele de pasive eligibile de către banca emitentă i în limitele precizate la punctul 1097 conform ultimelor informaţii publicate de banca emitentă; şi
Li = cuantumul total al datoriilor existente ale băncii emitente i, menţionate la punctul 1097, conform ultimelor informaţii publicate de emitent.
10921. Băncile şi entităţile menţionate la articolul 1 litera b)-d) din Legea nr.232/2016 deduc din elementele de pasive eligibile deţinerile lor de instrumente de fonduri proprii şi de instrumente de pasive eligibile dacă instrumentele de fonduri proprii şi instrumentele de pasive eligibile sunt deţinute de o bancă sau o entitate care nu este ea însăşi o entitate de rezoluţie, dar este o filială a unei entităţi de rezoluţie sau a unei entităţi dintr-o ţară terţă care ar fi o entitate de rezoluţie dacă ar fi stabilită în Republica Moldova sau într-un stat membru al Uniunii Europene.
10922. Băncile calculează deţinerile pe baza poziţiilor brute lungi, cu următoarele excepţii:
1) băncile pot calcula cuantumul deţinerilor pe baza poziţiei nete lungi, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:
a) poziţiile lungi şi scurte fac parte din aceeaşi expunere-suport, iar poziţiile scurte nu implică niciun risc de contraparte;
b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;
2) băncile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele proprii de pasive eligibile incluse în indicii respectivi;
3) băncile pot compensa poziţii brute lungi pe instrumente proprii de pasive eligibile care rezultă din deţineri de titluri de valoare bazate pe indici, cu poziţii scurte pe instrumente proprii de pasive eligibile care rezultă din poziţii scurte pe indici-suport, inclusiv atunci când aceste poziţii scurte implică un risc de contraparte, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:
a) poziţiile lungi şi scurte fac parte din aceiaşi indici-suport;
b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia.
Subsecţiunea 6
Exceptarea portofoliului de tranzacţionare de la
deducerile din elementele de pasive eligibile
10923. Băncile pot decide să nu deducă o anumită parte din deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de pasive eligibile, care, la nivel agregat şi calculată pe baza poziţiilor brute lungi, este mai mică sau egală cu 5% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii după aplicarea punctelor 251-32, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) deţinerile sunt în portofoliul de tranzacţionare;
2) instrumentele de pasive eligibile sunt deţinute pentru o perioadă care nu depăşeşte 30 de zile lucrătoare.
10924. Cuantumurile elementelor care nu sunt deduse în temeiul punctului 10923 fac obiectul cerinţelor de fonduri proprii aplicabile elementelor din portofoliul de tranzacţionare.".
2.41. La Capitolul VI denumirea Secţiunii 1 va avea următorul cuprins:
"Secţiunea 1
Distribuiri aferente instrumentelor".
2.42. Punctul 110 va avea următorul cuprins:
"110. Instrumentele de capital şi datoriile pentru care o bancă are capacitatea discreţionară de a decide să plătească distribuiri sub altă formă decât în numerar sau în instrumente de fonduri proprii nu pot fi considerate drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, instrumente de fonduri proprii de nivel 2 sau instrumente de pasive eligibile, cu excepţia cazului în care banca a obţinut aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei în acest sens.".
2.43. La punctul 111:
2.43.1. în alineatul introductiv, după cuvântul "îndeplinesc" se completează cu cuvântul "cumulativ";
2.43.2. la subpunctul 1), după cuvântul "capacitatea" se completează cu cuvântul "discreţionară".
2.44. Punctul 112 va avea următorul cuprins:
"112. Instrumentele de capital şi datoriile pentru care o persoană juridică, alta decât banca care le emite, are capacitatea discreţionară de a decide sau de a cere ca plata distribuirilor aferente instrumentelor sau datoriilor respective să fie făcută sub altă formă decât în numerar sau în instrumente de fonduri proprii nu pot fi considerate drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, instrumente de fonduri proprii de nivel 2 sau instrumente de pasive eligibile.".
2.45. Se completează cu punctul 1121 cu următorul cuprins:
"1121. Banca Naţională a Moldovei se asigură că structura care exercită funcţia de supraveghere consultă structura care exercită funcţia de rezoluţie înainte de a acorda aprobarea prealabilă menţionată la punctul 110.".
2.46. Punctul 113 se completează cu cuvintele "şi instrumentelor de pasive eligibile".
2.47. Punctul 115 se completează cu cuvintele "şi instrumentele lor de pasive eligibile".
2.48. Capitolul VI se completează cu secţiunile 21 şi 22 cu următorul cuprins:
"Secţiunea 21
Deţinerile de instrumente de capital şi pasive bazate pe indici
1181. În sensul punctelor 51 subpunctul 1), 55 subpunctul 1), 88 subpunctul 1), 90 subpunctul 1), 102 subpunctul 1), 104 subpunctul 1), 10922 subpunctul 1), băncile pot reduce cuantumul unei poziţii lungi pe un instrument de capital sau un pasiv cu acea parte dintr-un indice care este alcătuită din aceeaşi expunere-suport care este acoperită, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1) fie atât poziţia lungă care este acoperită, cât şi poziţia scurtă dintr-un indice folosită pentru a acoperi poziţia lungă respectivă sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;
2) poziţiile menţionate la subpunctul 1) sunt înregistrate la valoarea justă în bilanţul băncii;
3) poziţia scurtă menţionată la subpunctul 1) poate fi considerată drept o acoperire eficientă în conformitate cu procedurile de control intern ale băncii;
4) Banca Naţională a Moldovei a evaluat caracterul adecvat al procedurilor de control intern menţionate la subpunctul 3) cel puţin o dată pe an şi este satisfăcută, de fiecare dată, de caracterul adecvat al acestora.
1182. Cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei, banca poate folosi o estimare prudentă a expunerii-suport a băncii faţă de instrumentele de capital sau faţă de pasivele incluse în indici ca alternativă la calcularea expunerii unei bănci faţă de elementele menţionate la una sau mai multe dintre următoarele:
1) instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 2 şi instrumentele proprii de pasive eligibile incluse în indici;
2) instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar, incluse în indici;
3) instrumentele de pasive eligibile ale băncii, incluse în indici.
1183. Banca Naţională a Moldovei acordă aprobarea prealabilă menţionată la punctul 1182 doar în cazul în care banca a demonstrat, într-un mod pe care Banca Naţională a Moldovei îl consideră satisfăcător, că ar fi împovărător din punct de vedere operaţional, conform anexei 1, să îşi monitorizeze expunerea-suport faţă de unul sau mai multe dintre elementele menţionate la punctul 1182.
1184. Pentru obţinerea aprobării menţionate la punctul 1182 băncile vor adresa Băncii Naţionale a Moldovei în scris o solicitare în acest sens, cu anexarea informaţiei menţionate la punctul 1183. Banca Naţională a Moldovei va examina solicitarea respectivă în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data solicitării respective însoţită de documentele menţionate.
1185. În sensul punctului 1182, o estimare este suficient de prudentă în cazul în care este întrunită oricare dintre următoarele condiţii:
1) atunci când mandatul privind activitatea de investire a indicelui prevede că un instrument de fonduri proprii al unei entităţi din sectorul financiar sau un instrument de pasive eligibile al unei bănci care face parte din indice nu poate depăşi un procent maxim din indice, banca utilizează acest procent ca o estimare pentru valoarea deţinerilor care se deduce din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau de fonduri proprii de nivel 2, după caz, sau din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază în situaţiile în care banca nu poate stabili caracterul exact al deţinerii;
2) atunci când banca nu poate stabili procentul maxim menţionat la subpunctul 1) şi în cazul în care indicele, astfel cum reiese din mandatul privind activitatea de investire sau din alte informaţii relevante, include instrumentele de fonduri proprii ale entităţilor din sectorul financiar sau instrumente de pasive eligibile ale băncilor, banca deduce valoarea totală a deţinerilor bazate pe indici din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau de fonduri proprii de nivel 2, după caz, sau din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază în situaţiile în care banca nu poate stabili caracterul exact al deţinerii.
1186. În scopul punctului 1185, se aplică următoarele:
1) o deţinere indirectă care rezultă dintr-o deţinere bazată pe indici cuprinde proporţia indicelui investit în instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar şi în instrumentele de pasive eligibile ale băncilor, incluse în indice;
2) un indice include fonduri de indice, indici pe acţiuni sau obligaţiuni sau orice altă schemă în care instrumentul-suport este un instrument de fonduri proprii emis de o entitate din sectorul financiar sau un instrument de pasive eligibile emis de o bancă.
Secţiunea 22
Evaluarea conformităţii cu condiţiile privind instrumentele
de fonduri proprii şi de pasive eligibile
1187. Băncile ţin seama de caracteristicile de fond ale instrumentelor şi nu doar de forma lor juridică atunci când evaluează conformitatea cu cerinţele stabilite în capitolele I – VI.
1188. Pentru evaluarea caracteristicilor de fond ale unui instrument se iau în considerare toate acordurile legate de instrumente, chiar şi în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în mod explicit în termenele şi condiţiile instrumentelor propriu-zise, pentru a stabili dacă efectele economice combinate ale acestor acorduri sunt conforme cu obiectivul dispoziţiilor relevante.".
2.49. La punctul 119:
2.49.1. la subpunctul 1), textele" , a rambursa" şi "şi/sau" se exclud;
2.49.2. la subpunctul 2), după cuvântul "cumpărare" se completează cu textul "(call)";
2.49.3. se completează cu subpunctul 3) cu următorul cuprins:
"3) a reduce, a distribui sau a reclasifica conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor de fonduri proprii drept un alt element de fonduri proprii.".
2.50. Se completează cu punctul 1191 cu următorul cuprins:
"1191. O bancă solicită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, pentru a exercita opţiunile de cumpărare (call) sau pentru a răscumpăra sau a rambursa instrumentele de pasive eligibile care nu sunt vizate la punctul 119, înainte de data scadenţei contractuale a acestora.".
2.51. La punctul 120:
2.51.1. alineatul introductiv va avea următorul cuprins:
"Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, acordă unei bănci aprobarea să reducă, să răscumpere sau să ramburseze instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 sau să exercite opţiunile de cumpărare, inclusiv prin înlocuirea lor cu alte instrumente de fonduri proprii, sau să reducă, să distribuie sau să reclasifice conturile de prime de emisiune aferente, dacă banca a demonstrat Băncii Naţionale a Moldovei, iar Banca Naţională a Moldovei consideră, în baza informaţiei disponibile, că:";
2.51.2. în ultimul alineat, după textul "fonduri proprii de nivel 2" se completează cu cuvintele "sau conturile de prime de emisiune aferente".
2.52. Se completează cu punctul 1201 cu următorul cuprins:
"1201. În cazul în care banca oferă garanţii suficiente cu privire la capacitatea sa de a funcţiona cu fonduri proprii al căror cuantum depăşeşte cerinţele de fonduri proprii prevăzute de prezentul regulament, inclusiv cerinţele suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, precum şi cerinţa de amortizor combinat stabilită în Regulamentul nr.110/2018, Banca Naţională a Moldovei poate acorda băncii respective o aprobare prealabilă generală de a efectua oricare dintre acţiunile prevăzute la punctul 119, sub rezerva unor criterii care să asigure că orice astfel de acţiune viitoare este realizată cu respectarea condiţiilor prevăzute la punctul 120. Această aprobare prealabilă generală se acordă pentru o perioadă care nu depăşeşte un an, cu posibilitate de reînnoire. Aprobarea prealabilă generală se acordă numai pentru un anumit cuantum prestabilit, care este fixat de Banca Naţională a Moldovei. În cazul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, acest cuantum prestabilit nu depăşeşte 3% din emisiunea relevantă şi nu depăşeşte 10% din cuantumul cu care fondurile proprii de nivel 1 de bază depăşesc suma cerinţelor de capital pentru fondurile proprii de nivel 1 de bază prevăzute în prezentul regulament şi cerinţele suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, precum şi cerinţa de amortizor combinat stabilită în Regulamentul nr.110/2018. În cazul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2, acest cuantum prestabilit nu depăşeşte 10% din emisiunea relevantă şi nu depăşeşte 3% din cuantumul total al instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2, după caz, aflate în circulaţie.
Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, retrage aprobarea prealabilă generală în cazul în care banca încalcă oricare dintre criteriile prevăzute în scopul aprobării respective.".
2.53. La punctul 121, după cuvintele "înlocuirea instrumentelor" se completează cu cuvintele "sau a conturilor de prime de emisiune aferente".
2.54. La punctele 122, 123, alineatul introductiv, cuvintele "Banca Naţională a Moldovei" se completează cu textul " , în calitate de autoritate competentă,".
2.55. La punctul 123:
2.55.1. alineatul introductiv va avea următorul cuprins:
"Banca Naţională a Moldovei poate permite băncilor să exercite opţiunile de cumpărare (call) sau să răscumpere sau să ramburseze instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 sau conturi de prime de emisiune aferente, timp de cinci ani de la data emiterii numai în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 120, precum şi una din condiţiile specificate mai jos:";
2.55.2. se completează cu subpunctele 3) şi 4) cu următorul cuprins:
"3) înainte sau în acelaşi timp cu acţiunea menţionată la punctul 119, banca înlocuieşte instrumentele sau conturile de prime de emisiune aferente cu instrumente de fonduri proprii de o calitate egală sau mai bună în condiţii sustenabile ţinând cont de capacitatea băncii de a obţine venituri, iar Banca Naţională a Moldovei a aprobat această acţiune întrucât a considerat că ar fi benefică din punct de vedere prudenţial şi justificată de circumstanţe excepţionale;
4) instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 sunt răscumpărate în scopuri de formare a pieţei.".
2.56. La punctul 125, după cuvintele "aprobării prealabile" se completează cu textul "/aprobării prealabile generale".
2.57. Capitolul VI se completează cu secţiunea 31 cu următorul conţinut:
"Secţiunea 31
Aprobarea de a reduce instrumentele de pasive eligibile
1251. Banca Naţională a Moldovei în calitate de autoritate de rezoluţie acordă unei bănci aprobarea de a exercita opţiunea de cumpărare (call) sau a răscumpăra sau a rambursa instrumente de pasive eligibile dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
1) înainte sau în acelaşi timp cu oricare dintre acţiunile menţionate la punctul 1191, banca înlocuieşte instrumentele de pasive eligibile cu instrumente de fonduri proprii sau instrumente de pasive eligibile de o calitate egală sau mai bună, în condiţii sustenabile ţinând cont de capacitatea băncii de a obţine venituri;
2) banca a demonstrat, într-un mod pe care Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, îl consideră satisfăcător, că în urma acţiunii menţionate la punctul 1191, fondurile proprii şi pasivele eligibile ale băncii ar depăşi cerinţele de fonduri proprii şi de pasive eligibile prevăzute în prezentul regulament şi Legea nr.232/2016 cu marja pe care Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritatea de rezoluţie, în acord cu structura care exercită funcţia de supraveghere, o consideră necesară;
3) banca a demonstrat, într-un mod pe care Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie îl consideră satisfăcător, că înlocuirea parţială sau integrală a pasivelor eligibile cu instrumente de fonduri proprii este necesară pentru a asigura conformitatea cu cerinţele de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament şi în Legea nr.202/2017.
1252. În cazul în care o banca oferă garanţii suficiente cu privire la capacitatea sa de a funcţiona cu fonduri proprii şi pasive eligibile al căror cuantum depăşeşte cerinţele stabilite în prezentul regulament şi în Legea nr.202/2017 şi Legea nr.232/2016, Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, după consultarea cu structura care exercită funcţia de supraveghere, poate acorda băncii respective o aprobare prealabilă generală de a exercita opţiunile de cumpărare (call) sau de a răscumpăra sau a rambursa instrumentele de pasive eligibile, sub rezerva unor criterii care să asigure că orice astfel de acţiune viitoare este realizată cu respectarea condiţiilor prevăzute la punctul 1251 subpunctele 1) şi 2). Această aprobare prealabilă generală se acordă numai pentru o perioadă de timp specificată, care nu depăşeşte un an, cu posibilitate de reînnoire. Aprobarea prealabilă generală se acordă pentru un anumit cuantum prestabilit, care este fixat de Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie. Banca Naţională a Moldovei se asigură că structura care exercită funcţia de rezoluţie informează structura care exercită funcţia de supraveghere cu privire la orice aprobare prealabilă generală acordată.
Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie retrage aprobarea prealabilă generală în cazul în care banca încalcă oricare dintre criteriile prevăzute în scopul aprobării respective.
1253. Atunci când evaluează viabilitatea instrumentelor de înlocuire în raport cu capacitatea băncii de a obţine venituri menţionată la punctul 1251 subpunctul 1), Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie examinează măsura în care respectivele instrumente de capital de înlocuire sau pasive eligibile de înlocuire ar fi mai costisitoare pentru bancă decât instrumentele de capital sau pasivele eligibile pe care le-ar înlocui.
1254. Condiţii sustenabile ţinând cont de capacitatea băncii de a obţine venituri în conformitate cu punctul 1251 înseamnă că profitabilitatea băncii, astfel cum a fost evaluată de Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, este în continuare solidă sau că nu suferă modificări negative după înlocuirea instrumentelor de pasive eligibile cu instrumente de fonduri proprii sau de pasive eligibile de o calitate egală sau mai bună, la acea dată şi în viitorul apropiat. Evaluarea menţionată ţine seama de profitabilitatea băncii în situaţii de criză.".
2.58. Punctul 126 va avea următorul cuprins:
"126. În cazul în care o bancă deţine temporar instrumente de capital, datorii sau a acordat împrumuturi subordonate, după caz, care se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale unei entităţi din sectorul financiar sau instrumente de pasive eligibile ale băncii şi Banca Naţională a Moldovei consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate restructurării şi restabilirii viabilităţii entităţii sau băncii respective, Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, poate să acorde o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerea care, în mod obişnuit, s-ar aplica instrumentelor respective.".
2.59. La punctul 128, în propoziţia a doua, după cuvintele "din sectorul financiar" se completează cu cuvintele "sau de instrumente de pasive eligibile".
2.60. Punctul 129 va avea următorul cuprins:
"129. Cu scopul de a acorda o derogare temporară pentru deducerea din fondurile proprii şi pasivele eligibile, după caz, Banca Naţională a Moldovei poate considera că deţinerile pentru o operaţiune de asistenţă financiară menită să restructureze o entitate din sectorul financiar sau o bancă, în cazul în care operaţiunea este efectuată în cadrul unui plan şi aprobată de către Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, precum şi în cazul în care planul prevede în mod clar etapele, calendarul, obiectivele şi precizează interacţiunea între deţineri şi operaţiunea de asistenţă financiară.".
2.61. La punctul 1294:
2.61.1. la subpunctul 1) litera a), cuvintele "cuantumul fondurilor" se substituie cu textul "în mod cumulativ, cuantumul fondurilor";
2.61.2. subpunctul 2) va avea următorul cuprins:
"2) interesele minoritare ale filialei exprimate ca procent din totalitatea elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale respectivei întreprinderi.";
2.61.3. se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
"Prin derogare de la subpunctul 1), băncile pot să scadă oricare dintre cuantumurile menţionate la subpunctul 1), după ce au demonstrat, într-un mod satisfăcător pentru Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, că valoarea suplimentară a interesului minoritar este disponibilă pentru a absorbi pierderile la nivel consolidat.".
2.62. La punctul 1295 :
2.62.1. în alineatul introductiv, cuvintele "Băncii Naţionale a Moldovei" se completează cu textul " , în calitate de autoritate competentă";
2.62.2. subpunctul 3), după cuvintele "consolidează o filială" se completează cu textul " , care este o bancă,".
2.63. Punctul 12911 se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
"Prin derogare de la subpunctul 1), băncile pot să scadă oricare dintre cuantumurile menţionate la subpunctul 1), după ce au demonstrat, într-un mod satisfăcător pentru Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, că valoarea suplimentară a fondurilor proprii de nivel 1 este disponibilă pentru a absorbi pierderile la nivel consolidat.".
2.64. La punctul 12913:
2.64.1. subpunctul 2) va avea următorul cuprins:
"2) fondurile proprii eligibile ale întreprinderii, exprimate ca procent din totalitatea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, în elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi în elementele de fonduri proprii de nivel 2, cu excepţia cuantumurilor menţionate la punctul 96 subpunctul 3) şi 4), ale respectivei întreprinderi.";
2.64.2. se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
"Prin derogare de la subpunctul 1), băncile pot să scadă oricare dintre cuantumurile menţionate la subpunctul 1), după ce au demonstrat, într-un mod satisfăcător pentru Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, că valoarea suplimentară a fondurilor proprii este disponibilă pentru a absorbi pierderile la nivel consolidat.".
2.65. Se completează cu punctele 12915 şi 12916 cu următorul cuprins:
"12915. În cazul în care Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate competentă, acordă o derogare de la aplicarea cerinţelor prudenţiale pe bază individuală, astfel cum este prevăzut la punctul 13 din regulamentul nr.101/2020, interesele minoritare, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, respectiv instrumentele de fonduri proprii, din cadrul filialelor cărora li se aplică derogarea nu sunt recunoscute drept fonduri proprii la nivel consolidat.
12916. În sensul punctului 12915, în cazul în care derogarea se aplică unei filiale, orice întreprindere-mamă a filialei care beneficiază de derogare poate include în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază interesele minoritare aferente filialelor filialei care beneficiază de derogare, cu condiţia să se fi efectuat, pentru fiecare dintre aceste filiale, calculele prevăzute la punctul 1294. Cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 de bază incluse în fondurile proprii la nivelul întreprinderii-mamă nu poate depăşi cuantumul care ar fi fost inclus dacă filiala nu ar fi beneficiat de nicio derogare.".
2.66. Se completează cu punctul 1311 cu următorul cuprins:
"1311. Băncile calculează cuantumul total al expunerii la risc după cum urmează:
TREA = max {U-TREA; x · S-TREA}
unde:
TREA = cuantumul total al expunerii la risc;
U-TREA = cuantumul total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim, calculat în conformitate cu punctul 132;
S-TREA = cuantumul total al expunerii la risc conform abordărilor standardizate, calculat în conformitate cu punctul 1321;
x = 72,5%.".
2.67. Punctul 132 va avea următorul cuprins:
"132. Cuantumul total al expunerii la risc, fără aplicarea pragului minim este egal cu suma subpunctelor 1)-6), după ce au fost luate în considerare dispoziţiile prevăzute la punctul 133:
1) cuantumurile expunerilor ponderate la riscul de credit, inclusiv riscul de credit al contrapărţii, şi pentru riscul de diminuare a valorii creanţei şi tranzacţiile incomplete calculate în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018, actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.220/2025 (în continuare – Regulamentul nr.220/2025) şi Regulamentul nr.115/2018, în ceea ce priveşte toate activităţile unei bănci, excluzând cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor din portofoliul de tranzacţionare al băncii;
2) cerinţele de fonduri proprii aplicabile portofoliului de tranzacţionare al unei bănci, pentru riscul de piaţă, determinate în conformitate cu Regulamentul nr.114/2018 şi Regulamentul cu privire la expunerile mari, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109/2019 (în continuare - Regulamentul nr.109/2019), pentru expunerile mari care depăşesc limitele stabilite prin Regulamentul nr.109/2019, în măsura în care o bancă poate să depăşească limitele respective în condiţiile acestuia;
3) cerinţele de fonduri proprii pentru riscul valutar şi riscul de marfă, determinate în conformitate cu Regulamentul nr.114/2018;
4) cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare, determinate în conformitate cu Regulamentul nr.115/2018;
5) cerinţele de fonduri proprii pentru riscul operaţional, determinate în conformitate cu Regulamentul privind cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.311/2025;
6) cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului, calculate în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.103/2020;
7) cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor determinate în conformitate cu Regulamentul nr.220/2025, pentru riscul contrapărţii care decurge din portofoliul de tranzacţionare al băncii pentru contractele enumerate în anexa nr.1 la Regulamentul nr.114/2018 şi instrumente financiare derivate de credit, tranzacţiile de răscumpărare, operaţiunile de dare sau luare de titluri de valoare sau mărfuri cu împrumut pe bază de titluri de valoare sau mărfuri, tranzacţii de creditare în marjă pe bază de titluri de valoare sau mărfuri şi tranzacţiile cu termen lung de decontare.".
2.68. Se completează cu punctul 1321 cu următorul cuprins:
"1321. Cuantumul total al expunerii la risc conform abordărilor standardizate se calculează ca suma subpunctelor 1)-7) de la punctul 132, după luarea în considerare a dispoziţiilor prevăzute la punctul 133. În acest sens, cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit, inclusiv riscul de credit al contrapărţii, şi pentru riscul de diminuare a valorii creanţei, menţionate la punctul 132 subpunctul 1), precum şi pentru riscul de credit al contrapărţii care decurge din portofoliul de tranzacţionare menţionat la punctul 132, subpunctul 7), se calculează fără a se utiliza vreuna dintre următoarele abordări:
1) abordarea bazată pe modele interne pentru acordurile-cadru de compensare;
2) abordarea bazată pe modele interne de rating conform actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.".
2.69. La punctul 133:
2.69.1. în alineatul introductiv, textul "menţionat la punctul 132." se substituie cu textul "fără aplicarea pragului minim, menţionat la punctul 132, şi a cuantumului total al expunerii la risc conform abordărilor standardizate, menţionat la punctul 1321:";
2.69.2. la subpunctul 1), textul "3) şi 4)" se substituie cu textul "31) – 5)".
2.70. Punctul 135 va avea următorul cuprins:
"135. Băncile pot înlocui cerinţa de capital menţionată la punctul 132 subpunctul 2) cu o cerinţă de capital calculată în conformitate cu punct 1351 în ceea ce priveşte activităţile legate de portofoliul de tranzacţionare, cu condiţia ca volumul operaţiunilor bilanţiere şi extrabilanţiere legate de portofoliul de tranzacţionare să fie mai mic sau egal cu următoarele praguri, pe baza unei evaluări realizate lunar utilizând datele din ultima zi a lunii respective:
1) 5% din activele totale ale băncii;
2) echivalentul în MDL a 50 de milioane EUR.".
2.71. Se completează cu punctul 1351 cu următorul cuprins:
"1351. Atunci când sunt îndeplinite ambele condiţii stabilite la punctul 135, băncile pot calcula cerinţa de fonduri proprii pentru portofoliul de tranzacţionare după cum urmează:
1) pentru contractele enumerate în anexa 1 punctul 1 din Regulamentul nr.114/2018, contractele referitoare la titluri de capital la care se face referire la punctul 3 din anexa respectivă şi instrumentele financiare derivate de credit, instituţiile pot exclude poziţiile respective din cerinţa de fonduri proprii menţionată la punctul 132 subpunctul 2);
2) pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare, altele decât cele menţionate la subpunctul 1), băncile pot înlocui cerinţa de fonduri proprii menţionată la punctul 132 subpunctul 2) cu cerinţa calculată în conformitate cu punctul 132 subpunctul 1) şi punctul 1321.".
2.72. Punctul 136 va avea următorul cuprins:
"136. La evaluarea mărimii operaţiunilor bilanţiere şi extrabilanţiere, băncile aplică următoarele cerinţe:
1) toate poziţiile atribuite portofoliului de tranzacţionare în conformitate cu Regulamentul nr.114/2018 sunt incluse în calcul, cu excepţia următoarelor:
a) poziţiile pe cursul de schimb valutar şi pe mărfuri;
b) poziţiile pe instrumente financiare derivate de credit care sunt recunoscute ca acoperiri interne împotriva expunerilor la riscul de credit sau la riscul de contraparte din afara portofoliului de tranzacţionare şi tranzacţiile cu instrumente financiare derivate de credit care compensează perfect riscul de piaţă al acoperirilor interne, astfel cum se menţionează în Regulamentul nr.114/2018;
2) toate poziţiile incluse în calcul în conformitate cu subpunctul 1) se evaluează la valoarea lor de piaţă de la data respectivă; în cazul în care valoarea de piaţă a unei poziţii nu este disponibilă la o anumită dată, băncile utilizează valoarea justă pentru poziţia respectivă de la data vizată; în cazul în care valoarea de piaţă şi valoarea justă a unei poziţii nu sunt disponibile la o anumită dată, băncile utilizează cea mai recentă valoare de piaţă sau valoare justă pentru poziţia respectivă;
3) valoarea absolută a poziţiei lungi agregate se adună cu valoarea absolută a poziţiei scurte agregate.
O poziţie lungă este una pentru care valoarea de piaţă a poziţiei creşte atunci când valoarea principalului său determinant de risc creşte, iar o poziţie scurtă este una pentru care valoarea de piaţă a poziţiei scade atunci când valoarea principalului său determinant de risc creşte.
Valoarea poziţiei lungi agregate, respectiv poziţiei scurte agregate, este egală cu suma valorilor poziţiilor lungi individuale, respectiv poziţiilor scurte individuale, incluse în calcul în conformitate cu subpunctul 1).".
2.73. Se completează cu punctul 1361 cu următorul cuprins:
"1361. În cazul în care sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute la punctul 135, cerinţele privind administrarea portofoliului de tranzacţionare prevăzute în Regulamentul nr.114/2018 nu se aplică.".
2.74. Punctul 137 va avea următorul cuprins:
"137. Băncile notifică imediat, în scris, Banca Naţională a Moldovei atunci când calculează sau încetează să mai calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul lor de tranzacţionare în conformitate cu punctul 1351. În cazul în care o bancă nu mai îndeplineşte condiţiile de la punctul 135, aceasta trebuie să notifice imediat, în scris, Banca Naţională a Moldovei. Dacă, urmare notificării, Banca Naţională a Moldovei, în urma unei evaluări, constată că banca nu îndeplineşte cerinţele de la punctul 135 şi informează banca în acest sens, banca va înceta să aplice punctul 135 începând cu următoarea dată de raportare.".
2.75. Se completează cu punctele 1371, 1372 şi 1373 cu următorul cuprins:
"1371. O bancă încetează să mai calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu punctul 1351 în termen de trei luni dacă se regăseşte într-una din următoarele situaţii:
1) banca nu îndeplineşte condiţiile stabilite la punctul 135 timp de trei luni consecutive;
2) banca nu îndeplineşte condiţiile stabilite la punctul 135 pentru mai mult de şase din ultimele 12 luni.
1372. În cazul în care o bancă a încetat să mai calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul său de tranzacţionare în conformitate cu punctul 1351, aceasta poate să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul său de tranzacţionare în conformitate cu punctul 1351 numai dacă demonstrează Băncii Naţionale a Moldovei că toate condiţiile stabilite la punctul 135 au fost îndeplinite pe o perioadă neîntreruptă de un an.
1373. Băncile nu deschid, nu cumpără şi nu vând o poziţie din portofoliul de tranzacţionare cu unicul scop de a respecta oricare dintre condiţiile prevăzute la punctul 135 în cursul evaluării lunare.".
2.76. Se completează cu punctul 1381 cu următorul cuprins:
"1381. Banca poate distribui profit către acţionari şi/ori efectua plata de dobândă către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, cu condiţia ca urmare distribuirii respective să fie îndeplinite simultan următoarele cerinţe:
1) fondurile proprii ale băncii vor satisface cerinţele de fonduri proprii prevăzute de prezentul regulament, inclusiv cerinţele suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, precum şi cerinţa de amortizor combinat stabilită în Regulamentul nr.110/2018;
2) banca respectă toţi indicatorii prudenţiali;
3) banca respectă măsurile de supraveghere şi redresare impuse de către Banca Naţională a Moldovei;
4) distribuirea dividendelor nu va conduce la periclitarea stabilităţii băncii prin evaluarea impactului evenimentelor, inclusiv ulterioare, de ordin economic şi social asupra stabilităţii băncii şi a capacităţii acesteia de a respecta indicatorii de prudenţă şi de performanţă financiară ai băncii aferenţi veniturilor şi profitabilităţii capitalului, activelor, determinat, cel puţin, prin evaluarea rezultatelor testărilor la stres.
Banca solicită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei, pentru distribuirile cumulative anuale care sunt egale sau depăşesc 25% din profitul net al anului precedent înregistrat de bancă.
Banca notifică, în scris, Banca Naţională a Moldovei cu privire la distribuirea efectuată în temeiul prezentului punct, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea şedinţei Consiliului băncii la care va fi examinată chestiunea privind distribuirea profitului către acţionari în temeiul prezentului punct, în cazul în care distribuirile cumulative anuale constituie până la 25% din profitul net al anului precedent înregistrat de bancă.".
2.77. La punctul 139, "textul "30 de zile" se substituie cu textul "40 de zile lucrătoare".
2.78. La punctul 143, "textul "20 de zile" se substituie cu textul "maxim 30 de zile lucrătoare".
2.79. La punctul 144, după textul "10 zile" se completează cu cuvântul "lucrătoare".
2.80. La punctul 147, cuvintele "la nivel individual" se completează cu cuvintele "şi consolidat".
2.81. În Anexa 1:
2.81.1. denumirea anexei 1 va avea următorul cuprins:
"Semnificaţia conceptului "previzibile"
în sintagma "dividende previzibile" şi "obligaţii previzibile",
a conceptului "câştig rezultat din vânzare" şi a conceptului
"împovărător din punct de vedere operaţional"";
2.81.2. după denumirea anexei 1, se completează cu textul:
"Secţiunea 1
Semnificaţia conceptului "previzibile" în sintagmele
"dividende previzibile" şi "obligaţii previzibile" ";
2.81.3. se completează cu secţiunile 2 şi 3 cu următorul cuprins:
"Secţiunea 2
Semnificaţia conceptului "câştig rezultat din vânzare"
în sensul punctului 251 subpunctul 1)
13. În sensul punctului 251 subpunctul 1), conceptul de "câştig rezultat din vânzare" înseamnă orice câştig rezultat din vânzare, recunoscut pentru bancă, care este înregistrat ca o creştere a oricărui element al fondurilor proprii şi care este asociat venitului viitor din expuneri generat de vânzarea de active securitizate în momentul în care sunt scoase din bilanţul băncii în contextul unei operaţiuni de securitizare.
14. Câştigul rezultat din vânzare recunoscut se stabileşte ca diferenţa între valorile de la subpunctul 1) şi 2) de mai jos, astfel cum sunt stabilite prin aplicarea cadrului contabil:
1) valoarea netă a activelor primite, inclusiv orice activ nou obţinut minus orice alt activ dat sau orice nouă datorie asumată; şi
2) valoarea contabilă a activelor securitizate sau a părţii care nu mai este recunoscută.
15. Câştigul rezultat din vânzare recunoscut care este asociat cu venitul viitor din expuneri se referă, în acest context, la "marja în exces" estimată a fi obţinută în viitor, definită ca venituri de natură financiară şi alte venituri din comisioane încasate aferente expunerilor securitizate, nete de costuri şi cheltuieli.
Secţiunea 3
Semnificaţia conceptului "împovărător
din punct de vedere operaţional"
16. În scopul punctului 1183, "împovărător din punct de vedere operaţional" înseamnă situaţii în care abordările de tipul look-through privind deţinerile de instrumente de capital în entităţile din sectorul financiar sau deţinerile de instrumente de pasive eligibile în bănci pe o bază permanentă sunt nejustificate, conform evaluării efectuate de Banca Naţională a Moldovei. Atunci când evaluează caracterul împovărător din punct de vedere operaţional al situaţiilor, autorităţile competente iau în considerare gradul scăzut de semnificaţie şi perioada de deţinere scurtă a unor astfel de poziţii. O perioadă de deţinere de scurtă durată impune ca banca să evidenţieze marea lichiditate a indicelui.
17. În scopul punctului 16, se consideră că o poziţie are un grad scăzut de semnificaţie în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a) expunerea individuală netă care rezultă din deţinerile bazate pe indici măsurată înainte de aplicarea abordării de tipul look-through nu depăşeşte 2% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, astfel cum sunt calculate la punctul 56 subpunctul 1);
b) expunerea agregată netă care rezultă din deţinerile bazate pe indici măsurată înainte de aplicarea abordării de tipul look-through nu depăşeşte 5% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, astfel cum sunt calculate la punctul 56 subpunctul 1);
c) suma expunerii nete agregate care rezultă din deţinerile bazate pe indici măsurată înainte de aplicarea abordării de tipul look-through şi orice alte deţineri care se deduc în conformitate cu punctul 30, subpunctul 7) nu depăşeşte 10% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, astfel cum sunt calculate la punctul 56, subpunctul 1).".
2.82. În Anexa 2:
2.82.1. denumirea se completează cu textul " , precum şi a datoriilor – instrumente de pasive eligibile";
2.82.2. punctul 1 se completează cu cuvintele "sau a datoriilor băncii";
2.82.3. la punctul 2, cuvintele "instrumente de capital ale" se substituie cu cuvintele "instrumente de capital sau a datoriilor" şi după cuvintele "instrumentelor de capital" se completează cu cuvintele "sau a datoriilor";
2.82.4. punctele 3 şi 4 vor avea următoarele cuprinsuri:
"3. Finanţarea indirectă a instrumentelor de capital în temeiul punctelor 16 subpunctul 2), 70 subpunctul 3), 97 subpunctul 3), precum şi a datoriilor achiziţionarea cărora nu a fost finanţată indirect, de bancă conform punctului 1095 se consideră finanţare care nu este directă.";
4. Natura şi formele aplicabile ale finanţării indirecte aferente achiziţionării de instrumente de capital şi a datoriilor unei bănci includ următoarele:
1) finanţarea achiziţionării dreptului de proprietate de către un investitor, la emitere sau ulterior, a instrumentelor de capital sau a datoriilor unei bănci de către orice entităţi asupra cărora banca are un control direct sau indirect sau de către entităţi incluse în sfera de aplicare a consolidării contabile sau prudenţiale a băncii şi/sau în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare a băncii în conformitate cu Legea nr.250/2017;
2) finanţarea achiziţionării dreptului de proprietate de către un investitor, la emitere sau ulterior, a instrumentelor de capital sau as datoriilor unei bănci de către entităţi care sunt protejate de o garanţie sau de utilizarea unui instrument financiar derivat de credit sau care sunt asigurate în alt mod, astfel încât riscul de credit este transferat către bancă sau către oricare dintre entităţile asupra cărora banca respectivă are un control direct sau indirect sau de către oricare entitate inclusă în sfera de aplicare a consolidării contabile sau prudenţiale a băncii şi/sau în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare a băncii în conformitate cu Legea nr.250/2017;
3) finanţarea acordată unui debitor care transferă finanţarea investitorului final în vederea achiziţionării, la emitere sau ulterior, a instrumentelor de capital ale unei bănci.";
2.82.5. se completează cu punctul 51 cu următorul cuprins:
"51. Natura şi formele aplicabile ale finanţării indirecte aferente achiziţionării dreptului de proprietate asupra instrumentelor de capital şi a datoriilor unei bănci includ finanţarea circulară intragrup. În acest scop, finanţarea circulară intragrup înseamnă oricare dintre următoarele:
1) situaţiile în care o bancă a acordat un credit sau o altă finanţare sub orice formă uneia dintre entităţile menţionate la punctul 4 subpunctul 1), prin intermediul unei alte entităţi menţionate la acelaşi subpunct, care este utilizată pentru achiziţionarea dreptului de proprietate asupra instrumentelor de capital sau a datoriilor băncii;
2) finanţarea acordată uneia dintre entităţile menţionate la punctul 4, subpunctul 1), în alte scopuri decât achiziţionarea dreptului de proprietate asupra instrumentelor de capital sau a datoriilor unei bănci prin intermediul unei alte entităţi menţionate la acelaşi subpunct, cu condiţia ca, ţinând seama de orice orientări suplimentare furnizate de Banca Naţională a Moldovei în calitate de autoritatea competentă cu privire la instrumentele de capital sau de autoritatea de rezoluţie cu privire la datorii, banca să nu fie în măsură să demonstreze că tranzacţia este realizată în condiţii similare altor tranzacţii cu părţile terţe şi că investitorul nu trebuie să se bazeze pe distribuiri sau pe vânzarea instrumentelor de capital sau a datoriilor deţinute pentru a suporta plata dobânzii şi rambursarea finanţării.";
2.82.6. la punctul 6, după cuvintele "instrument de capital" se completează cu cuvintele "sau a unei datorii";
2.82.7. la punctul 7, cuvintele "cu scopul de a subscrie direct sau indirect instrumente de capital ale băncii" se substituie cu cuvintele "cu scopul de a achiziţiona direct sau indirect instrumente de capital sau datoriile băncii".
2.83. Se completează cu anexa 31 cu următorul cuprins:
"Anexa 31
la Regulamentul cu privire la
fondurile proprii ale băncilor
şi cerinţele de capital
Organizaţii cooperatiste de credit, instituţii de economii,
societăţi mutuale şi instituţii similare
Un anumit tip de întreprindere recunoscută conform legislaţiei naţionale aplicabile se califică drept organizaţie cooperatistă de credit, instituţie de economii, societate mutuală sau instituţii similare în sensul punctului 232 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:
1. În ceea ce priveşte fondurile proprii de nivel 1 de bază, pentru a fi considerată organizaţie cooperatistă de credit, instituţie de economii, societate mutuală sau instituţie similară organizaţiilor cooperatiste de credit, societăţilor mutuale şi instituţiilor de economii, societatea poate emite, conform legislaţiei naţionale aplicabile sau statutului societăţii, la nivelul persoanei juridice, numai instrumentele de capital menţionate la punctele 233-238.
2. Pentru a fi considerată organizaţie cooperatistă de credit, atunci când titularii instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţionate la subpunctul 1), care pot să fie sau să nu fie membri ai societăţii, au capacitatea să demisioneze în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, aceştia pot beneficia, de asemenea, de dreptul de a restitui societăţii instrumentul de capital, dar numai sub rezerva restricţiilor legislaţiei naţionale aplicabile, a statutului societăţii şi a prezentului regulament. Acest lucru nu împiedică societatea să emită, în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază conforme cu punctele 233-238 atât pentru membri, cât şi pentru nemembri, care nu conferă dreptul de a restitui societăţii instrumentul de capital.
3. Pentru a fi considerată instituţie de economii, suma capitalului, a rezervelor şi a profiturilor interimare sau a celor de la sfârşit de exerciţiu financiar nu poate fi distribuită, conform legislaţiei naţionale aplicabile, titularilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Se consideră că această condiţie este îndeplinită chiar şi în cazul în care instituţia de ecomimii emite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care acordă titularilor, în baza principiului continuităţii activităţii, dreptul la o parte din profituri şi rezerve, în cazul în care acest lucru este permis prin legislaţia naţională aplicabilă, cu condiţia ca această parte să fie proporţională cu contribuţia lor la capital şi la rezerve sau, în cazul în care legislaţia naţională aplicabilă permite acest lucru, în conformitate cu un mecanism alternativ. Instituţia de economii poate emite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care acordă titularilor, în caz de insolvabilitate sau de lichidare a acesteia, dreptul la rezerve care nu trebuie să fie proporţional cu contribuţia la capital şi la rezerve, în contextul îndeplinirii condiţiilor de la punctele 236-238.
4. Pentru a fi considerată societate mutuală, valoarea totală sau valoarea parţială a sumei capitalului şi rezervelor trebuie să fie deţinută de membrii societăţii, care nu beneficiază, în cursul activităţii obişnuite, de distribuirea directă a rezervelor, în special prin plata de dividende. Aceste condiţii sunt considerate a fi îndeplinite chiar şi în cazul în care societatea emite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care acordă un drept la profituri şi rezerve, în cazul în care legislaţia naţională aplicabilă permite acest lucru.
5. Pentru a fi considerată drept instituţie similară organizaţiilor cooperatiste de credit, societăţilor mutuale şi instituţiilor de economii, trebuie întrunite una sau mai multe dintre condiţiile enumerate în continuare:
1) atunci când titularii instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţionate la punctul 1, care pot să fie sau să nu fie membri ai societăţii, au capacitatea să demisioneze în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, aceştia pot beneficia, de asemenea, de dreptul de a restitui societăţii instrumentul de capital, dar numai sub rezerva restricţiilor legislaţiei naţionale aplicabile, a statutului societăţii şi a prezentului regulament. Acest lucru nu împiedică societatea să emită, în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază conforme cu punctele 233-238 atât pentru membri, cât şi pentru nemembri, care nu conferă dreptul de a restitui societăţii instrumentul de capital;
2) conform legislaţiei naţionale aplicabile, suma capitalului, a rezervelor şi a profiturilor interimare sau a celor de la sfârşit de exerciţiu financiar nu poate fi distribuită titularilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Se consideră că această condiţie este îndeplinită chiar şi în cazul în care societatea emite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care acordă titularilor, în baza principiului continuităţii activităţii, dreptul la o parte din profituri şi rezerve, în cazul în care acest lucru este permis prin legislaţia naţională aplicabilă, cu condiţia ca această parte să fie proporţională cu contribuţia lor la capital şi la rezerve sau, în cazul în care legislaţia naţională aplicabilă permite acest lucru, în conformitate cu un mecanism alternativ. Societatea poate emite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care acordă titularilor, în caz de insolvabilitate sau de lichidare a societăţii, dreptul la rezerve care nu trebuie să fie proporţional cu contribuţia la capital şi la rezerve, în contextul îndeplinirii condiţiilor de la punctele 236-238;
3) valoarea totală sau valoarea parţială a sumei capitalului şi rezervelor este deţinută de membrii societăţii, care nu beneficiază, în cursul activităţii obişnuite, de distribuirea directă a rezervelor, în special prin plata de dividende.".
2.84. Se completează cu anexa 41 cu următorul cuprins:
"Anexa 41
la Regulamentul cu privire la
fondurile proprii ale băncilor
şi cerinţele de capital
Deducerea programelor informatice care sunt clasificate drept imobilizări
necorporale în scopuri contabile în sensul punctului 30 subpunctul 2
1. Programele informatice care sunt imobilizări necorporale, se deduc din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, în conformitate cu punctele 5- 9. Cuantumul care urmează a fi dedus se stabileşte pe baza amortizării cumulate prudenţiale, calculată în conformitate cu punctele 2 – 4.
2. Băncile calculează cuantumul amortizării cumulate prudenţiale a programelor informatice înmulţind cuantumul obţinut din calculul menţionat la subpunctul 1) cu numărul de zile menţionat la subpunctul 2):
1) valoarea la care a fost recunoscut iniţial programul informatic în bilanţul băncii în temeiul cadrului contabil, împărţită la cea mai mică valoare dintre:
a) numărul de zile de viaţă utilă a programului informatic, astfel cum a fost estimat în scopuri contabile;
b) trei ani, exprimaţi în zile, calculaţi începând cu data menţionată la punctul 3;
2) numărul de zile scurse de la data menţionată la punctul 3, cu condiţia ca acesta să nu depăşească perioada menţionată la litera a) de la subpunctul 1).
3. Amortizarea cumulată prudenţială menţionată la punctul 1 se calculează începând cu data la care programul informatic este disponibil pentru utilizare şi începe să fie amortizat în scopuri contabile.
4. Prin derogare de la punctul 3, în cazul în care un program informatic a fost achiziţionat de la orice întreprindere, inclusiv de la o entitate dintr-un sector nefinanciar, care face parte din acelaşi grup ca şi banca, amortizarea cumulată prudenţială menţionată la punctul 1 se calculează de la data la care programul informatic respectiv a început să fie amortizat în bilanţul întreprinderii respective în temeiul cadrului contabil aplicabil.
5. Băncile deduc din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază cuantumul care rezultă din diferenţa, dacă aceasta este pozitivă, dintre valoarea de la subpunctul 1) şi valoarea de la subpunctul 2):
1) amortizarea cumulată prudenţială a unui program informatic calculată în conformitate cu punctele 2, 3 şi 4;
2) suma dintre amortizarea cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate ale programului informatic respectiv, contabilizate în bilanţul băncii respective în temeiul cadrului contabil.
6. Prin derogare de la punctul 5, până la data la care programul informatic este disponibil pentru utilizare şi începe să fie amortizat în scopuri contabile, băncile deduc din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază cuantumul total la care programul informatic în cauză este contabilizat în bilanţul băncii în temeiul cadrului contabil.
7. Amortizările prudenţiale şi deducerile prevăzute în prezenta anexă se efectuează separat pentru fiecare program informatic.
8. Investiţiile băncilor în întreţinerea, îmbunătăţirea sau modernizarea programelor informatice existente sunt tratate ca active, altele decât programele informatice aferente, cu condiţia ca aceste investiţii să fie recunoscute ca imobilizări necorporale în bilanţul băncii respective în temeiul cadrului contabil.
9. Fără a aduce atingere punctului 6, amortizarea cumulată prudenţială a acestor investiţii în întreţinerea, îmbunătăţirea sau modernizarea programelor informatice existente se calculează de la data la care acestea încep să fie amortizate în temeiul cadrului contabil aplicabil.
10. Amortizarea cumulată prudenţială a programelor informatice existente aferente se calculează în continuare de la data propriei lor amortizări iniţiale în scopuri contabile şi până la sfârşitul perioadei de amortizare prudenţială stabilită în conformitate cu punctul 2 subpunctul 1).".
2.85. În anexa 5:
2.85.1. după denumirea anexei 5, se completează cu textul:
"Secţiunea 1
Cererea pentru obţinerea aprobării prealabile";
2.85.2. la punctul 1, cuvântul "titularilor" se substituie cu cuvântul "deţinătorilor";
2.85.3. punctul 2 va avea următorul cuprins:
"În cazul în care banca a obţinut aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv aprobarea prealabilă generală şi a anunţat public intenţia sa de a rambursa, de a reduce sau de a răscumpăra un instrument de fonduri proprii, banca deduce sumele corespunzătoare care urmează să fie rambursate, reduse sau răscumpărate sau cuantumurile conturilor de prime de emisiune aferente care urmează să fie reduse sau distribuite, după caz, din elementele corespunzătoare ale fondurilor sale proprii înainte ca rambursarea, reducerea, sau răscumpărarea sau distribuirea efectivă să aibă loc.";
2.85.4. punctul 4 va avea următorul cuprins:
"4. Cererea menţionată la punctul 3 din prezenta anexă este însoţită de următoarele informaţii:
1) o explicaţie bine justificată a motivelor pentru efectuarea uneia dintre operaţiunile menţionate la punctul 3;
2) informaţii din care să reiasă dacă banca solicită o aprobare prealabilă sau o aprobare prealabilă generală, luând în considerare informaţiile suplimentare care trebuie prezentate conform secţiunii 2, după caz;
3) în cazul în care banca doreşte să exercite o opţiune de cumpărare (call), să ramburseze sau să răscumpere instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2 sau conturi de prime de emisiune aferente în cursul celor cinci ani de la data emiterii acestora, modul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 123;
4) informaţii privind cerinţele de capital şi amortizoarele de capital, precum şi cerinţa privind indicatorul efectului de levier, care să acopere cel puţin o perioadă de 3 ani, inclusiv nivelul şi componenţa fondurilor proprii înainte şi după efectuarea acţiunii şi impactul acţiunii asupra cerinţelor de reglementare;
5) informaţii actuale şi prospective privind nivelul şi structura fondurilor proprii, precum şi nivelul şi structura fondurilor proprii şi a pasivelor eligibile deţinute pentru a asigura conformitatea cu cerinţele menţionate la subpunctul 4) înainte şi, respectiv, după efectuarea oricăreia dintre acţiunile enumerate la punctul 119;
6) evaluarea sumară a băncii privind impactul acţiunii pe care banca intenţionează să o întreprindă în conformitate cu punctul 119 şi orice astfel de acţiuni pe care banca intenţionează să le întreprindă în plus în termen de trei ani, în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor menţionate la subpunctul 4);
7) în cazul în care banca doreşte să înlocuiască instrumentele de fonduri proprii sau conturile de prime de emisiune aferente:
a) informaţii privind scadenţa reziduală a instrumentelor de fonduri proprii înlocuite, dacă există, şi scadenţa instrumentelor de fonduri proprii care le înlocuiesc;
b) rangul în ierarhia creanţelor din procedura de insolvabilitate a instrumentelor de fonduri proprii înlocuite şi a instrumentelor de fonduri proprii care le înlocuiesc;
c) costul instrumentelor de fonduri proprii care înlocuiesc instrumentele sau conturile de prime de emisiune;
d) calendarul planificat pentru emiterea instrumentelor de fonduri proprii care înlocuiesc instrumentele sau conturile de prime de emisiune;
e) impactul înlocuirii unui instrument de capital asupra profitabilităţii băncii, conform punctului 120 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital;
8) o evaluare a riscurilor la care banca este expusă sau la care ar putea fi expusă, precum şi dacă nivelul fondurilor proprii asigură o acoperire corespunzătoare a acestor riscuri, inclusiv simulări de criză cu privire la principalele riscuri care să evidenţieze pierderile potenţiale în funcţie de diferitele scenarii;
2.85.5. punctul 6 va avea următorul cuprins:
"6. Banca Naţională a Moldovei va examina cererea menţionată la punctul 3 din prezenta anexă în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii însoţite de toate documentele care trebuie prezentate Băncii Naţionale a Moldovei. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 10 zile lucrătoare, cu informarea ulterioară a băncii cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea termenului de examinare a cererii.";
2.85.6. se completează cu secţiunile 2, 3 şi 4 cu următorul cuprins:
"Secţiunea 2
Informaţii suplimentare care trebuie prezentate împreună
cu o cerere de aprobare prealabilă generală
8. În cazul în care se solicită o aprobare prealabilă generală, pentru o acţiune în temeiul punctului 119 subpunctul 1) din regulamentul respectiv, cererea precizează cuantumul fiecărei emisiuni relevante de fonduri proprii de nivel 1 de bază care face obiectul cererii respective.
9. În cazul în care se solicită aprobarea prealabilă generală pentru o acţiune în temeiul punctului 119 subpunctul 2), în cerere se precizează următoare elemente:
1) cuantumul aferent fiecărei emisiuni în circulaţie relevante care face obiectul cererii;
2) valoarea contabilă totală a instrumentelor în circulaţie la fiecare nivel de capital relevant.
10. O cerere de aprobare prealabilă generală poate include instrumente de fonduri proprii care urmează să fie emise, sub rezerva specificării informaţiilor menţionate la punctul 9, după caz, care trebuie furnizate Băncii Naţionale a Moldovei în urma emiterii relevante.
Secţiunea 3
Informaţii care trebuie prezentate împreună cu o cerere
de reînnoire a aprobării prealabile generale
11. Înainte de expirarea unei aprobări prealabile generale, banca poate depune o cerere de reînnoire a acesteia pentru o perioadă suplimentară de până la un an de fiecare dată, cu condiţia ca banca să nu solicite o majorare a cuantumului prestabilit prevăzut în momentul în care a fost acordată aprobarea prealabilă generală şi să nu modifice motivele menţionate la punctul 4 subpunctul 1 din secţiunea 1, prezentate atunci când a fost solicitată aprobarea prealabilă generală iniţială.
12. Atunci când solicită reînnoirea aprobării prealabile generale, banca nu are obligaţia de a furniza informaţiile menţionate la punctul 4 subpunctele 1)-4), 6) şi 7) din secţiunea 1.
Secţiunea 4
Termenele pentru depunerea cererii de către bănci
13. Pentru o aprobare prealabilă sau o aprobare prealabilă generală, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei o cerere completă şi informaţiile solicitate cu cel puţin trei luni înainte de data la care una dintre acţiunile enumerate la punctul 119 va fi anunţată deţinătorilor instrumentelor.
14. Prin derogare de la punctul 13, în cazul în care se solicită reînnoirea unei aprobări prealabile generale, banca transmite cererea şi informaţiile solicitate Băncii Naţionale a Moldovei cu cel puţin trei luni înainte de expirarea perioadei pentru care a fost acordată aprobarea generală prealabilă iniţială.
15. Banca Naţională a Moldovei poate permite băncilor, de la caz la caz şi în circumstanţe excepţionale, să transmită cererea menţionată la punctele 13 şi 15 într-un termen mai scurt decât perioadele prevăzute la punctele respective.
16. Banca Naţională a Moldovei prelucrează o cerere în termenul menţionat la punctele 13-15, după caz. Banca Naţională a Moldovei ia în considerare informaţiile noi primite în această perioadă, în cazul în care acestea sunt disponibile şi atunci când le consideră semnificative. Banca Naţională a Moldovei prelucrează cererea numai în cazul în care banca a furnizat toate informaţiile prevăzute în prezenta anexă.".
3. Punctul 30 subpunctul 12) din regulamentul menţionat la punctul 2, aferent cuantumului aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante, nu se va aplica expunerilor iniţiate până la intrarea în vigoare a prezentei hotărârii.
4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 iulie 2027, cu excepţia punctului 2.76 aferent distribuirilor către acţionari, care intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi a punctelor 2.7, 2.8, 2.40, 2.45-2.48, 2.50, 2.57-2.59, 2.82.1, 2.85.4 în partea ce vizează pasivele eligibile şi orice condiţii şi referinţe la pasivele eligibile care intră în vigoare la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
| PREŞEDINTELE | |
| COMITETULUI EXECUTIV | Anca-Dana DRAGU |
| Nr.76. Chişinău, 26 martie 2026. | |