Hotărîre nr.1604 din 24.12.2012 pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.466 din 6 martie 2012 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Ana Guţu

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.466 din 6 martie 2012

cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII

din 21 noiembrie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de

către deputatul în Parlament Ana Guţu

nr. 1604  din  24.12.2012

 (în vigoare 24.12.2012) 

Monitorul Oficial nr.36-40 art.176 din 22.02.2013

* * *

În temeiul scrisorii nr.AG357 din 5 decembrie 2012, prin care se solicită Comisiei Electorale Centrale expunerea opiniei asupra proiectului de lege nr.466 din 6 martie 2012 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Ana Guţu, şi în conformitate cu prevederile art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, art.21 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege nr.466 din 6 martie 2012 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Ana Guţu, conform anexei.

2. Prezenta hotărîre se remite deputatului în Parlament Ana Guţu, conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei

Electorale Centrale

nr.1604 din 24 decembrie 2012

Avizul asupra proiectului de lege

nr.466 din 6 martie 2012 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral

nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă

de către deputatul în Parlament Ana Guţu

Pe adresa Comisiei Electorale Centrale a fost transmis spre examinare proiectul de lege nr.466 din 6 martie 2012 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Ana Guţu.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea metodei alternative de exercitare a dreptului de vot – oferirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliu sau reşedinţă în străinătate sau care se află temporar în afara graniţelor a posibilităţii de a-şi exprima opţiunea electorală prin corespondenţă.

În urma examinării proiectului de lege, Comisia Electorală Centrală constată că acesta conţine ambiguităţi în ceea ce priveşte instituirea şi aplicarea procedurilor electorale speciale pentru exercitarea votului prin corespondenţă. Astfel, proiectul supus avizării ridică un şir de probleme care sînt în măsură să pună în dificultate Comisia la aplicarea viitoarei legi, şi anume:

1) Cu privire la competenţa organului electoral în partea ce ţine de verificarea şi numărarea buletinelor de vot transmise prin corespondenţă.

În textul proiectului se propune ca buletinele de vot să fie expediate, prin intermediul serviciilor poştale, către Comisia Electorală Centrală. Însă, în conformitate cu prevederile art.30, art.52-53, art.55-56, art.58 ale Codului electoral, responsabilitatea de organizare a procedurii de votare şi numărare a buletinelor de vot revine birourilor electorale ale secţiilor de votare. Totodată, este de menţionat că secţiile de votare constituite în străinătate aparţin circumscripţiei electorale Chişinău, iar activitatea birourilor electorale ale acestora este coordonată de Consiliul electoral de circumscripţie Chişinău;

2) Art.46 alin.(6) din Codul electoral oferă oricărui concurent electoral dreptul de a-şi retrage candidatura, cel tîrziu cu 7 zile pînă la ziua alegerilor. În acelaşi timp, în cazul votului prin corespondenţă, alegătorii îşi exercită opţiunea pînă în ziua alegerilor, astfel este necesar de a stabili expres că voturile exprimate pentru concurenţii retraşi vor fi declarate nevalabile, fiind revăzute în acest sens şi prevederile art.57 alin.(1) din Codul electoral. O altă măsură ar putea fi reducerea termenului în interiorul căruia candidaţii pot să-şi retragă candidatura;

3) Acordarea posibilităţii alegătorilor care se află temporar peste hotarele Republicii Moldova de a vota prin corespondenţă este în măsură să afecteze siguranţa votului şi să sporească riscul votului multiplu, în condiţiile în care majoritatea cetăţenilor care se află temporar în afara graniţelor Republicii Moldova nu sînt luaţi la evidenţa consulară sau a autorităţilor publice ale statelor gazdă. Numărul cetăţenilor din această categorie este mult mai mare decît numărul alegătorilor cu înregistrarea la domiciliu sau reşedinţa peste hotarele Republicii Moldova. În această situaţie este dificilă contracararea votării multiple, întrucît majoritatea cetăţenilor moldoveni aflaţi în străinătate votează în baza listelor suplimentare (spre ex., la alegerile parlamentare din 28.11.2010, în listele electorale de bază au fost incluşi 8823 alegători, aproximativ de 7 ori mai puţini decît cei incluşi în listele electorale suplimentare – 62412 alegători). Or cetăţeanul Republicii Moldova fără înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă peste hotarele ţării poate solicita exercitarea votului prin corespondenţă, iar, ulterior, poate vota la oricare secţie de votare din afara ţării;

4) Proiectul de lege nu stabileşte în mod expres sfera de aplicare a votului prin corespondenţă: pe teritoriul Republicii Moldova sau din afara acesteia. Or aplicabilitatea acestei prevederi doar pentru cetăţenii aflaţi peste hotarele Republicii Moldova poate fi dedusă din norma propusă la art.38¹ din Codul electoral şi din nota informativă ce însoţeşte proiectul. În acelaşi timp, proiectul de lege nu reglementează în mod explicit aplicarea votului prin corespondenţă numai pentru alegerile parlamentare şi referendumurile republicane;

5) Punerea în aplicare a procedurii de vot prin corespondenţă înainte de implementarea Registrului de stat al alegătorilor este dificilă, întrucît acest sistem informaţional va permite atestarea faptului exercitării de către alegător a dreptului de vot şi, respectiv, este unicul instrument de prevenire a votului multiplu;

6) Proiectul de lege nu stabileşte termenul pentru tipărirea buletinelor de vot în vederea asigurării unui cadru temporal adecvat votării prin corespondenţă. De regulă, textul buletinului de vot se aprobă cu o săptămînă înainte de ziua alegerilor, pentru a reduce la minim posibilele riscuri legate de retragerea din cursă a vreunui concurent electoral după ce buletinele de vot vor fi tipărite. În cazul implementării votului prin corespondenţă, urmează a fi revăzută procedura de aprobare şi tipărire a buletinelor de vot, în vederea asigurării, în timp util, a acţiunilor ce ţin de transmiterea de către organele electorale a buletinelor de vot alegătorilor, iar aceştia din urmă să le completeze şi să le returneze, prin intermediul serviciului poştal, pînă la expirarea timpului rezervat votării sau o altă dată pînă la ziua alegerilor;

7) Dispoziţia legală, propusă în proiect, potrivit căreia recepţionarea plicurilor va fi sistată de organul electoral abia peste 5 zile după ziua alegerilor, contravine, conceptual, timpului rezervat votării (ziua alegerilor, orele 07.00-21.00) şi este în măsură să împiedice procedurile de totalizare a rezultatelor votării;

8) Completarea art.38¹ cu un nou alineat, (4¹), presupune existenţa unui registru de stat al alegătorilor care votează prin corespondenţă separat de Registrul de stat al alegătorilor din Republica Moldova care va fi pus în aplicare începînd cu anul 2015. Considerăm că existenţa a două registre separate este inoportună şi nejustificată, această iniţiativă contravenind concepţiei Sistemului Informaţional Automatizat de Stat "Alegeri", aprobată prin Legea nr.101 din 15.05.2008. Or, Registrul de stat al alegătorilor este un sistem unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova.

În contextul celor expuse, Comisia Electorală Centrală menţionează că, deşi obiectul de reglementare a proiectului de lege prezentat constă în instituirea unor instrumente legale suplimentare de asigurare a condiţiilor de exercitare a dreptului de vot pentru o categorie de cetăţeni ai Republicii Moldova, acesta necesită a fi ajustat în vederea garantării mecanismelor de securizare a votului, în cazul implementării procedurii de vot prin corespondenţă, după cum urmează:

1) desemnarea organului electoral responsabil de organizarea, coordonarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă.

În proiect se propune ca organul responsabil să fie Comisia Electorală Centrală, care în calitatea sa de organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, gestionează, însă nu organizează nemijlocit procedura de votare şi numărare a buletinelor de vot, această responsabilitate revenindu-le birourilor electorale ale secţiilor de votare.

În acelaşi timp, secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova aparţin circumscripţiei electorale municipale Chişinău.

Prin urmare, propunem ca procedura de votare prin corespondenţă să se efectueze prin intermediul Comisiei Electorale Centrale, însă buletinele de vot completate să fie expediate pentru numărare şi totalizare Consiliului electoral de circumscripţie Chişinău.

2) stabilirea datei alegerilor, termenele de constituire a circumscripţiilor şi organelor electorale.

Recomandările în domeniu indică asupra faptului că desfăşurarea în bune condiţii a procesului votării prin corespondenţă trebuie racordată la estimarea timpului efectiv necesar pentru ca buletinele de vot să fie trimise alegătorilor şi apoi returnate şi procesate în timp util. În scopul asigurării acestor proceduri ar fi necesar un interval de timp de minim trei luni pentru desfăşurarea unui scrutin.

Astfel, propunem ca autorul proiectului să ia în calcul posibilitatea modificării termenelor de stabilire a datei alegerilor parlamentare, referendumului republican, inclusiv a alegerilor locale generale, pentru a nu crea un decalaj între durata perioadelor electorale în cazul celor două tipuri de alegeri la nivel naţional şi termenele de constituire a organelor electorale inferioare.

3) identificarea alegătorilor care au dreptul să exercite votul prin corespondenţă.

Autorul proiectului propune ca votul prin corespondenţă să fie exercitat atît de către alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, cît şi de cei care se află temporar peste hotarele Republicii Moldova, ceea ce poate afecta siguranţa exercitării votului prin corespondenţă şi spori riscul votului multiplu.

Pentru minimalizarea riscului de votare multiplă şi siguranţa exercitării votului prin corespondenţă, propunem ca acesta să fie exercitat de către cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care au dreptul legal de şedere în afara ţării şi deţin acte de identitate ce atestă domiciliul sau reşedinţa în străinătate, întrucît aceşti alegători se află la evidenţa atît a autorităţilor publice ale statelor unde s-au stabilit, cît şi a misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Moldova din statele respective. Mai mult, atestarea domiciliului sau reşedinţei alegătorilor din străinătate va constitui un factor de siguranţă că buletinele de vot transmise vor ajunge la destinatari.

4) procedura de depunere a cererii de înregistrare.

Proiectul de lege nu conţine prevederi ce ţin de depunerea unei cereri de înregistrare în vederea exercitării votului prin corespondenţă.

Astfel, propunem ca cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, care îşi au stabilit legal domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi doresc să voteze prin corespondenţă, să adreseze, în prealabil, o cerere de înregistrare (scrisă, on-line) către Comisia Electorală Centrală, care va fi responsabilă de expedierea plicurilor, Consiliului electoral de circumscripţie Chişinău revenindu-i atribuţia de recepţionare a acestora. Cererea urmează să conţină exprimarea acordului de a vota prin corespondenţă şi de radiere din lista electorală de bază. Această procedură se impune în vederea asigurării evidenţei alegătorilor care îşi exprimă opţiunea de a vota prin corespondenţă, precum şi estimării numărului necesar de buletine de vot.

5) tipărirea buletinelor de vot.

Proiectul de lege nu conţine prevederi referitoare la tipărirea buletinelor de vot. Prin urmare, se propune ca pentru asigurarea votării prin corespondenţă buletinele de vot să fie tipărite cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor sau ziua referendumului republican. Ţinem să subliniem şi faptul că organele electorale trebuie să fie acelea care să suporte cheltuielile legate de transmiterea şi retransmiterea buletinelor.

6) modificarea termenelor de desemnare, înregistrare şi retragere a candidaţilor în alegeri.

Asigurarea votării prin corespondenţă determină modificarea termenelor de desemnare, înregistrare şi retragere a candidaţilor. Astfel, se propune ca termenele de desemnare, înregistrare şi retragere a candidaţilor să se modifice în cazul alegerilor parlamentare. În acelaşi timp, pentru a nu crea un decalaj pentru cele două tipuri de alegeri la nivel naţional, se propune modificarea termenelor de desemnare, înregistrare şi retragere a candidaţilor şi în cazul alegerilor locale generale. Una dintre soluţii este extinderea termenului de înregistrare a candidaţilor pînă la 45 de zile înainte de ziua alegerilor.

7) stabilirea documentelor necesare pentru exercitarea votului prin corespondenţă.

Avînd în vedere că unele dintre documente necesare pentru exercitarea votului prin corespondenţă (atestatul personalizat ce conţine semnul distinctiv sub formă de cod de bare, copia buletinului de identitate sau a paşaportului) indicate în proiectul de lege pot compromite secretul votului, se propune următoarea listă a documentelor:

- buletinul de vot;

- atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot;

- un autocolant cu menţiunea "Votat" care va fi aplicat pe buletinul de vot în interiorul cercului unui singur patrulater;

- un plic interior (fără nici o inscripţie) în care va fi introdus buletinul de vot;

- instrucţiunea cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă;

- un plic exterior pentru returnarea corespondenţei la Consiliul electoral de circumscripţie Chişinău, care va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa Consiliului electoral de circumscripţie Chişinău;

- un plic exterior pentru transmiterea corespondenţei la cetăţenii Republicii Moldova înregistraţi, care va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa acestora.

8) procedura de exprimare a votului prin corespondenţă.

În proiectul de lege se prevede că alegătorul care votează prin corespondenţă îşi exprimă opţiunea de vot prin bifarea interiorului cercului unui singur patrulater din buletinul de vot. Potrivit prevederilor Codului electoral, în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat". Prin urmare, se propune ca exprimarea votului prin corespondenţă să se realizeze prin aplicarea autocolantului cu menţiunea "Votat" în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot. Totodată, este necesar a stabili un termen-limită pentru recepţionarea plicurilor cu buletine de vot, şi anume ora 21.00 a zilei votării.

9) procedura de numărare şi totalizare a rezultatelor votării prin corespondenţă.

Proiectul înaintat nu descrie procedura de numărare a voturilor prin corespondenţă, procedură esenţială pentru generalizarea şi validarea rezultatelor votării. Este necesar a reglementa modul în care organele electorale vor număra aceste buletine de vot (separat sau împreună cu restul buletinelor exprimate), în ce condiţii se vor declara nevalabile buletinele de vot şi cum vor întocmi ele procesul-verbal privind rezultatele numărării voturilor (veridicitatea datelor reflectate în procesul-verbal influenţează rezultatele votării). Astfel, urmează a fi revăzute normele legislaţiei electorale cu privire la descrierea procedurii de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi datelor reflectate în procesul-verbal privind rezultatele numărării voturilor. În acelaşi timp, procedura de numărare şi totalizare a rezultatelor votării presupune realizarea de către organele electorale a unor acţiuni suplimentare, ceea ce determină extinderea termenului de totalizare a rezultatelor votării pentru circumscripţia electorală Chişinău şi, implicit, pentru totalizarea rezultatelor votării pe ţară.