Hotărîre nr.2 din 24.01.2006 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.283-XV din 4 iulie 2003 "Privind activitatea particulară de detectiv şi de pază" şi din hotărîrile Guvernului nr.1510 din 12 decembrie 2003 şi nr.667 din 8 iulie 2005, adoptate pentru executarea acesteia

Hotărîre pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.283-XV din 4 iulie 2003 "Privind activitatea particulară de detectiv şi de pază" şi din hotărîrile Guvernului nr.1510 din 12 decembrie 2003 şi nr.667 din 8 iulie 2005, adoptate pentru executarea acesteia Nr.2 din 24.01.2006 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.21-24/2 din 03.02.2006 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte Alina IANUCENCO - judecător Dumitru PULBERE - judecător Elena SAFALERU - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Tatianei Oboroc, grefier, Tatianei Paladi, reprezentantul deputatului în Parlament Ion Pleşca, autorul sesizărilor, Ion Mîţu, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, Nicolae Eşanu, reprezentantul permanent al Guvernului la Curtea Constituţională, Eugeniu Axentiev, şef de direcţie la Ministerul Afacerilor Interne, reprezentant al Guvernului, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a), art.16 alin.(1) şi art.43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii prevederilor art.22 alin.(2), art.23 alin.(10), art.24 şi art.27 alin.(2) lit.a) şi c) din Legea nr.283-XV din 4 iulie 2003 "Privind activitatea particulară de detectiv şi de pază"/1 şi a unor prevederi din Hotărîrea Guvernului nr.667 din 8 iulie 2005 "Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.283-XV din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv şi de pază"/2 (Anexa nr.2). ------------------------------ 1/ M.O., 2003, nr.200-203, art.769 2/ M.O., 2005, nr.98-100, art.748 Drept temei pentru examinarea dosarului au servit sesizările deputatului în Parlament Ion Pleşca, depuse la 9 septembrie 2005, în conformitate cu art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin deciziile Curţii Constituţionale din 26 septembrie 2005 sesizările au fost acceptate spre examinare în fond şi conexate într-un dosar. În procesul examinării preliminare a sesizărilor Curtea Constituţională a dispus de punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, ministerele Afacerilor Interne, Apărării, Justiţiei, Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Procuratura Generală, Curtea Supremă de Justiţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului- raportor şi argumentele expuse de părţi în şedinţă, Curtea Constituţională a constatat: 1. La 4 iulie 2003 Parlamentul a adoptat Legea nr.283-XV "Privind activitatea particulară de detectiv şi de pază" (în continuare - Legea nr.283-XV), din care, prin sesizările depuse, se solicită controlul constituţionalităţii prevederilor art.22 alin.(2), art.23 alin.(10), art.24 şi art.27 alin.(2) lit.a) şi lit.c). Potrivit prevederilor din Legea nr.283-XV: - art.22 alin.(2). Organizaţia particulară de pază nu are dreptul de a practica o altă activitate de întreprinzător; - art.23 alin.(10). Activitatea particulară de pază nu poate fi practicată la obiectivele de importanţă majoră, la instituţiile bancare, la obiectivele de asigurare vitală a localităţilor, la întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern; - art.24. Pregătirea personalului pentru activitatea de pază. (1) Pregătirea şi perfecţionarea personalului pentru activitatea de pază a obiectivelor, bunurilor şi altor valori şi gardă de corp se efectuează în cadrul unor cursuri de calificare, organizate de Ministerul Afacerilor Interne. (2) Sînt scutite de absolvirea cursurilor de calificare persoanele care posedă pregătire specială în domeniu şi care au activat în organizaţii specializate de pază cel puţin 3 ani. (3) Condiţiile de pregătire, perfecţionare şi atestare a personalului organizaţiilor particulare de pază şi de acordare acestuia a certificatelor de atestare se stabilesc în regulament, aprobat de Guvern. - art.27 alin.(2). Se interzice încadrarea persoanei în activitatea particulară de pază care: a) nu a împlinit vîrsta de 21 de ani; c) nu a fost atestată în modul stabilit pentru executarea activităţii de pază. Pentru executarea Legii nr.283-XV, prin Hotărîrea nr.667 din 8 iulie 2005 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.283-XV (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.667/05), Guvernul a aprobat Regulamentul privind condiţiile de pregătire, perfecţionare şi atestare a personalului organizaţiilor particulare de pază, conform anexei nr.2. Regulamentul este contestat pentru motivul că limitează în mod nejustificat dreptul la muncă. Prin hotărîre s-a stipulat că pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea particulară de detectiv şi de pază se efectuează prin cursuri în domeniu, organizate de Ministerul Afacerilor Interne, în bază de contract. Cursurile se vor finaliza cu eliberarea certificatului de studii de forma stabilită. Potrivit Regulamentului, cursurile de calificare se desfăşoară în baza unei tematici specifice prevăzută de programul de studii şi se finalizează prin examinarea şi atestarea absolvenţilor de către o comisie, din care fac parte reprezentanţii poliţiei şi autorităţilor de protecţie socială. Plata pentru cursurile de calificare se suportă de către candidat şi, după caz, de angajator. Cel puţin semestrial, sub supravegherea efectivelor de poliţie competente, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază şi gardă de corp, dotaţi cu arme de foc. Atestarea personalului pentru executarea activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi atestarea gărzii de corp se face după frecventarea cursurilor de calificare, cu durata minimă de 240 ore, contra plată. Perfecţionarea personalului de pază presupune desăvîrşirea aptitudinilor practice, care se va efectua în cadrul cursurilor de reciclare cu durata minimă de 120 ore, după trei ani de activitate. Angajarea personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp se face la cerere, în baza avizului despre datele operative deţinute de poliţie, certificatului de atestare, care face dovada de absolvire a cursului de calificare profesională în domeniu, cu încheierea contractului de muncă. Răspunderea pentru selecţia, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp revine angajatorului. În sesizări se susţine că limitarea dreptului organizaţiei particulare de pază de a practica o altă activitate de întreprinzător (art.22 alin.(2) din Legea nr.283-XV) constituie o încălcare a dispoziţiei constituţionale privind libertatea activităţii de întreprinzător, statuată de art.126 alin.(2) lit.b) din Legea Supremă. După autorul sesizării, acest deziderat se încalcă şi prin interzicerea activităţii particulare de pază la instituţiile bancare, întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern (art.23 alin.(10) din Legea nr.283-XV). Prevederile legii despre interzicerea încadrării în activitatea particulară de pază a persoanei care nu a împlinit vîrsta de 21 de ani, nu a absolvit cursuri speciale şi nu a fost atestată în modul stabilit pentru executarea acestei activităţi (art.24, art.27 alin.(2) lit.a) şi lit.c) încalcă dreptul la muncă, statuat de art.43 alin.(1) din Constituţie. În şedinţa Curţii Constituţionale reprezentantul autorului sesizărilor a extins obiectul cauzei, solicitînd controlul constituţionalităţii: - art.5 alin.(2) din Legea nr.283-XV. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern; - sintagmelor "la instituţiile bancare" şi "la întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern" din art.23 alin.(10) din Legea nr.283-XV; - sintagmelor "instituţiilor bancare" şi "întreprinderilor cu capital preponderent de stat" din anexa la Hotărîrea Guvernului nr.1510 din 12 decembrie 2003 "Cu privire la aprobarea Listei obiectivelor a căror pază nu poate fi efectuată de organizaţiile particulare de pază"/3 (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.1510/03), motivînd că aceste prevederi, de asemenea, contravin normelor constituţionale privind dreptul la muncă şi libertatea activităţii de întreprinzător. ------------------------------- 3/ M.O., 2003, nr.254-261, art.1571 2. În conformitate cu prevederile art.66 lit.a) şi art.72 alin.(3) lit.r) din Constituţie, Parlamentul a reglementat activitatea particulară de detectiv şi de pază, care este un domeniu de activitate antreprenorială, printr-o lege specială, organică. Potrivit Legii nr.283-XV, activitatea particulară de pază este un gen de activitate licenţiat de acordare a serviciilor de pază întru apărarea vieţii, sănătăţii şi bunurilor de către persoane specializate în domeniu, în bază de contract, conform condiţiilor de licenţiere (art.3). Activitatea particulară de pază se practică în bază de autofinanţare, persoanele care practică acest gen de activitate achiziţionează din mijloace proprii dispozitivele tehnice, inventarul şi utilajele necesare (art.14). Organizaţia particulară de pază este organizaţie comercială, care prestează servicii de ocrotire a vieţii, sănătăţii şi bunurilor persoanelor fizice, precum şi a bunurilor persoanelor juridice, împotriva unor acţiuni ilicite. Ea nu are dreptul de a practica o altă activitate de întreprinzător (art.22 alin.(1) şi (2)). Stabilind prin Legea nr.283-XV principiile, scopurile, subiectele şi modul de prestare a serviciilor particulare de pază persoanelor fizice şi juridice în condiţiile legii, legiuitorul a respectat principiile generale juridice, organizatorice şi economice ale activităţii de antreprenoriat, stipulate de Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 "Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi"/4 (în continuare - Legea nr.845-XII), în conformitate cu care agenţii economici au dreptul, în numele lor (firmelor lor), să desfăşoare activitate de antreprenoriat în Republica Moldova. ------------------------------- 4/ Monitor, 1994, nr.2, art.33 Astfel, conform legilor menţionate, prestarea serviciilor particulare de pază, desfăşurată de cetăţeni şi de organizaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri, este activitate de antreprenoriat. În sensul legilor nr.283-XV şi nr.845-XII, gardian (paznic) particular poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova, care deţine licenţa pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi care nu este îngrădit în drepturi în modul stabilit de Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi de alte acte legislative. Forma organizatorico-juridică a activităţii particulare de pază constituie întreprinderea (organizaţia), care este un agent economic, cu firmă (titulatură) proprie, înfiinţată de antreprenor în modul stabilit de legislaţie. Conform Legii nr.845-XII, întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege, însă anumite genuri de activitate, determinate de legislaţie, întreprinderea le poate practica numai după ce a obţinut licenţa pentru genul respectiv de activitate (art.10 pct.1, 2). Consacrînd prin Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 "Privind licenţierea unor genuri de activitate"/5 principiile privind protecţia drepturilor, intereselor legale şi a sănătăţii cetăţenilor, protecţia mediului şi asigurarea securităţii statului, legiuitorul a atribuit la genurile de activitate licenţiate activitatea particulară de detectiv şi de pază, gen care fiind practicat în mod neregulamentar poate prejudicia drepturile menţionate şi reglementarea căruia nu se poate efectua altfel decît prin licenţiere (art.3 pct.c), art.4, art.8 alin.(1) pct.25). ------------------------------- 5/ M.O., 2001, nr.108-109, art.836 Activitatea particulară de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare particularităţile stipulate de Legea nr.283-XV. Astfel, potrivit art.5 alin.(3) şi alin.(4) din Legea nr.283-XV, pe teritoriul Republicii Moldova se interzice desfăşurarea activităţii organizaţiilor de pază străine. Acestora, precum şi cetăţenilor străini şi apatrizilor li se interzice să desfăşoare activitate de pază în calitate de întreprinzător individual, să fondeze ori să participe ca asociat la constituirea de organizaţie de pază, să aibă în subordine organizaţie particulară de pază ori subdiviziune specializată de pază. Potrivit Legii nr.283-XV, activitatea particulară de pază nu poate fi practicată la obiectivele de importanţă majoră, la instituţiile bancare, la obiectivele de asigurare vitală a localităţilor, la întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern (art.23 alin.(10). Prin Hotărîrea nr.1510/03, pentru executarea prevederii legale menţionate, Guvernul a aprobat lista obiectivelor a căror pază nu poate fi efectuată de organizaţiile particulare de pază. Potrivit anexei la această hotărîre, organizaţiile particulare de pază nu sînt în drept să efectueze paza ministerelor Apărării, Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, departamentelor Tehnologiilor Informaţionale, Trupelor de Grăniceri şi Vamal, instituţiilor statale din sistemele de telecomunicaţii, din sistemul naţional de asigurare cu energie şi gaze naturale, din sistemul de asigurare vitală şi cu apă potabilă a localităţilor, de păstrare şi depozitare a armelor, muniţiilor, materialelor explozibile, substanţelor toxice, radioactive şi periculoase, autorităţilor administraţiei publice, instanţelor judecătoreşti, instituţiilor bancare, instituţiilor şi organizaţiilor finanţate de la bugetele de stat şi cele locale, întreprinderilor cu capital preponderent de stat. Conform Regulamentului Serviciului Pază de Stat al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.115 din 2 februarie 1999/6, paza obiectivelor de importanţă majoră, a instituţiilor bancare, a obiectivelor de asigurare vitală a localităţilor şi a altor obiective a fost atribuită în competenţa Serviciului Pază de Stat al Ministerului Afacerilor Interne (pct.5 lit.a). ------------------------------- 6/ M.O., 1999, nr.22-23, art.138 Curtea Constituţională reţine că organizaţia particulară de pază, dispunînd în cazurile şi în condiţiile determinate de legislaţie de atribuţii speciale, beneficiază de posibilităţi specifice pentru a-şi asigura o sursă permanentă de venituri. Acest scop nu poate fi atins decît prin executarea prevederilor Legii nr.283-XV, inclusiv ale art.22 alin.(2) şi art.23 alin.(10), care impun organizaţiilor particulare de pază interdicţiile de a practica o altă activitate de întreprinzător şi de a presta servicii de pază la instituţiile bancare, la întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern. Garantînd exercitarea dreptului la proprietate al organizaţiei particulare de pază, statul, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale ale art.127 alin.(2), are obligaţia de a garanta în acelaşi timp ca dreptul de proprietate în formele solicitate de titular să nu vină în contradicţie cu interesele societăţii. Călăuzindu-se de dispoziţia constituţională menţionată, la adoptarea prevederilor art.22 alin.(2) şi art.23 alin.(10) din Legea nr.283-XV legiuitorul s-a conformat principiului fundamental privind proprietatea, care nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului (art.9 alin.(2) din Legea Supremă). 3. Exercitînd controlul constituţionalităţii prevederilor art.5 alin.(2), art.24, art.27 alin.(2) lit.a) şi lit.c) din Legea nr.283-XV, care stipulează pregătirea profesională a personalului de pază şi interdicţia încadrării în activitatea particulară de pază a persoanelor care nu au împlinit vîrsta de 21 de ani sau n-au fost atestate în modul stabilit pentru executarea activităţii de pază, Curtea n-a constatat atingerea dreptului la muncă şi reţine următoarele. Principalele obiective ale Legii nr.283-XV constituie reglementarea procesului organizatoric de acordare, în bază de contract, a serviciilor particulare de investigare şi de pază de către persoane licenţiate, asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor, contribuirea la respectarea intereselor statului şi la menţinerea ordinii publice etc. (art.2). Conform legii, organizaţiile particulare de pază au dreptul de a presta servicii de ocrotire a vieţii şi sănătăţii, de pază a bunurilor, de executare a gărzii de corp, de pază fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor, de proiectare, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare, de pază şi însoţire a încărcăturilor importante, a bunurilor personale, de acordare de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea securităţii oamenilor, de informare a publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite (art.6 alin.(2). Persoanele care practică activitate particulară de pază sînt obligate să desfăşoare activităţile menţionate cu personal atestat pentru executarea acestor servicii (art.8 alin.(1) lit.d). Personalul de pază al organizaţiei particulare specializate este compus din gardieni (paznici), care au absolvit cursuri de pregătire specială pentru a activa în calitate de paznici, au susţinut examen pentru dreptul de păstrare şi de port-armă de serviciu şi de mijloace speciale, sînt încadraţi în serviciu în bază de contract (art.3). Potrivit prevederilor Legii nr.283-XV, persoana care practică activitate particulară de pază are dreptul să aplice forţa fizică, să deţină şi să aplice mijloace speciale şi arma de foc în modul stabilit de legislaţia în vigoare, pentru care este obligată să treacă un instructaj şi o pregătire specială în modul stabilit pentru lucrătorii de poliţie, să fie atestată periodic de către organele afacerilor interne privind pregătirea pentru acţiuni în condiţii care cer aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi armei de foc (art.28 alin.(1) şi alin.(2). Prin Legea nr.283-XV legiuitorul a abilitat Guvernul cu dreptul de a stipula prin hotărîre obligaţiile personalului de pază, ale conducătorilor de organizaţii, de a aproba regulamentul privind condiţiile de pregătire, perfecţionare şi atestare a personalului organizaţiilor particulare de pază şi de acordare acestuia a certificatelor de atestare (art.8 alin.(2), art.24 alin.(3). Pregătirea şi perfecţionarea personalului pentru activitatea de pază a obiectivelor bunurilor şi altor valori şi gardă de corp se efectuează în cadrul unor cursuri de calificare în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern, şi au fost puse în sarcina Ministerului Afacerilor Interne (art.5 alin.(2), art.11 lit.c) şi art.24 alin.(1). Conducătorii organizaţiilor care practică activitate particulară de pază sau care au în subordine subdiviziuni specializate de pază internă au obligaţia de a asigura selectarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare pentru executarea serviciului de pază; de a lua măsuri de instruire specifică a personalului de pază şi de a verifica modul în care acesta îşi exercită atribuţiile de serviciu; de a respecta legislaţia muncii şi de a asigura conlucrarea cu organele de drept, contribuind, în limitele competenţei, la prevenirea, contracararea şi descoperirea infracţiunilor. Personalul de pază este obligat să cunoască şi să-şi onoreze atribuţiile ce-i revin fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivelor, bunurilor şi valorilor încredinţate (Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.667/05 pct.1 lit.c), d), i) şi n), pct.2). Astfel, paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau din arme, muniţii, tehnică de luptă, substanţe toxice, materiale nucleare şi materii radioactive ori alte materii şi substanţe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate şi se asigură cu efective de poliţie, cu excepţia celor organizate şi executate cu efective ale Ministerului Apărării. Paza transporturilor valorilor importante ce constau din sume de bani şi exercitarea pazei pentru încasare se permite numai subunităţilor interioare de pază proprie ale băncilor şi efectivelor de poliţie. De asemenea, cu efective de poliţie se asigură paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, pe calea ferată ori autostradă (Anexa nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.667/05, pct.1 - 4). Potrivit Constituţiei, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului. Constituţia stipulează protecţia salariaţilor în diferite aspecte ale muncii, precum şi în situaţii specifice (art.43 alin.(1) şi alin.(2), în care păstrarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor urmează a fi asigurată în mod prioritar (art.222 alin.(1) lit.a) din Codul muncii). Conform Codului muncii, persoana fizică dobîndeşte capacitate de muncă la împlinirea vîrstei de 16 ani (art.46 alin.(2). Totodată, Codul muncii interzice utilizarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani la lucrările cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase (art.255 alin.(1). În temeiul dispoziţiilor generale (art.2 alin.(1) şi (2), Codul muncii se aplică şi în raporturile de muncă reglementate prin legi organice, inclusiv prin Legea organică nr.283-XV. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă presupun asigurarea condiţiilor echitabile de muncă şi egalitatea salariaţilor în drepturi şi în posibilităţi, însă, potrivit Codului muncii, nu constituie discriminare instituirea unor excepţii, care sînt determinate de cerinţele specifice ale unei munci, stabilite de legislaţia în vigoare, sau de grija deosebită a statului faţă de persoanele care necesită o protecţie socială şi juridică sporită (art.5 lit.d) şi e), art.8 alin.(2). În înţelesul Convenţiei nr.111 privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei, adoptată la Geneva la 25 iunie 1958 şi ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărîrea nr.593-XIII din 26 septembrie 1995/7, diferenţierile, excluderile sau preferinţele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupaţie nu sînt considerate discriminări. Potrivit Convenţiei, termenii "ocuparea forţei de muncă" şi "exercitarea profesiei" includ accesul la pregătirea profesională, la ocuparea forţei de muncă şi la exercitarea diferitelor profesii, precum şi condiţiile de ocupare a forţei de muncă (art.1 alin.2 şi alin.3). ----------------------- 7/ Tratate internaţionale, 1999, vol.10, pag.53 Ratificînd Convenţia, Republica Moldova s-a angajat să formuleze şi să practice o politică naţională, care să urmărească promovarea, prin metode adaptate condiţiilor şi uzanţelor naţionale, a egalităţii de posibilităţi şi de tratament în materie de ocupare a forţei de muncă şi exercitare a profesiei (art.2 din Convenţie). Curtea relevă că, supunînd, prin Legea nr.283-XV, activitatea organizaţiilor particulare de pază reglementării limitative, legiuitorul s-a condus de prevederile Convenţiei, potrivit cărora orice stat membru care aplică Convenţia trebuie să adopte legi şi să încurajeze programe de educare capabile să asigure acceptarea şi aplicarea acestei politici şi să urmeze această politică în ceea ce priveşte ocupaţiile supuse controlului direct al unei autorităţi naţionale (art.3 lit.b), d). 4. Curtea Constituţională constată că la reglementarea activităţii particulare de pază legiuitorul a respectat principiile şi dispoziţiile constituţionale generale privind statul Republica Moldova, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale persoanei, economia şi proprietatea. Curtea relevă că respectarea şi ocrotirea persoanei, fiind o îndatorire constituţională primordială a statului (art.16), pot fi exercitate doar prin garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Principiul constituţional privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale (art.15) presupune corelaţia eficientă şi uniformă între drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţie şi Legea nr.283-XV şi obligaţiile prevăzute de acestea. Dispoziţia constituţională, potrivit căreia economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă, obligă statul să asigure reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii. Asigurînd libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie, statul are angajamentul de a proteja interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, alte obiective majore consacrate de Constituţie (art.126). În exercitarea funcţiei de garantare a realizării dreptului de proprietate în formele solicitate de titular statul are obligaţia de a ocroti proprietatea, inclusiv privată, bunurile stabilite de Constituţie şi de lege, care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice (art.127). Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art.5 alin.(2), art.22 alin.(2), art.23 alin.(10), şi anume sintagmele "la instituţiile bancare" şi "la întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern" cuprinse în acest articol, contestate de autorul sesizărilor, art.24, art.27 alin.(2) lit.a) şi lit.c) din Legea nr.283-XV nu suprimă şi nu diminuează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Condiţiile exprese de profesionalism, vîrstă şi atestare în modul stabilit a personalului de pază şi restrîngerile impuse de prevederile legale organizaţiilor care practică activitate de pază sînt necesare în interesele securităţii naţionale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale şi garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. Restrîngerile determinate strict de Legea nr.283-XV se află în raport de proporţionalitate cu situaţiile care le-au determinat. În virtutea caracterului obiectiv şi al scopului urmărit, ele nu ating şi nu pot atinge existenţa dreptului la muncă, la libera alegere a muncii, precum şi la protecţia împotriva şomajului (art.43 alin.(1), art.54 alin.(2) şi alin.(3), art.126 alin.(2) lit.b) din Constituţie). 5. Prestarea serviciilor particulare de detectiv şi de pază constituie un gen specific de activitate. Avînd scopul de a apăra viaţa, sănătatea omului şi integritatea bunurilor, acest gen de activitate implică atribuţii şi drepturi extinse, exercitarea incompetentă a cărora poate aduce prejudicii grave proprietăţii, ordinii publice, drepturilor, libertăţilor şi demnităţii cetăţenilor. Riscul sporit pentru viaţa şi sănătatea persoanelor implicate în aceste relaţii de muncă presupun o pregătire profesională specială. Pentru a diminua acest risc, Legea nr.283-XV impune condiţii exprese de pregătire şi atestare profesională a personalului organizaţiilor particulare de pază. Pentru motivele arătate în pct.2, 3 şi 4 ale prezentei hotărîri, care demonstrează că prevederile Legii nr.283-XV nu aduc atingere libertăţii activităţii de întreprinzător a organizaţiilor particulare de pază şi nu îngrădesc dreptul constituţional la muncă al persoanelor ce se încadrează într-o organizaţie de pază, Curtea apreciază sintagmele "instituţiilor bancare" şi "întreprinderilor cu capital preponderent de stat" din Anexa la Hotărîrea Guvernului nr.1510/03 şi prevederile Anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.667/05 drept conforme art.43 şi art.126 din Constituţie. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională HOTĂRĂŞTE: 1. Se recunoaşte drept constituţionale: - prevederile art.5 alin.(2), art.22 alin.(2), sintagmele "la instituţiile bancare", "la întreprinderile cu capital preponderent de stat şi la alte obiective supuse pazei de stat, stabilite de Guvern" din art.23 alin.(10), prevederile art.24, art.27 alin.(2) lit.a) şi lit.c) din Legea nr.283-XV din 4 iulie 2003 "Privind activitatea particulară de detectiv şi de pază"; - prevederile Regulamentului privind condiţiile de pregătire, perfecţionare şi atestare a personalului organizaţiilor particulare de pază, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.667 din 8 iulie 2005 "Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.283-XV din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv şi de pază" (Anexa nr.2); - sintagmele "instituţiilor bancare", "întreprinderilor cu capital preponderent de stat" din Anexa la Hotărîrea Guvernului nr.1510 din 12 decembrie 2003 "Cu privire la aprobarea Listei obiectivelor a căror pază nu poate fi efectuată de organizaţiile particulare de pază" 2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 24 ianuarie 2006. Nr.2. `