Hotărîre nr.23 din 06.05.99 cu privire la interpretarea art.67 din Constituţia Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la interpretarea art. 67 din Constituţia Republicii Moldova Nr.23 din 06.05.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.50-52/33 din 20.05.1999 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova Alexandru Ohotnicov, şef-adjunct al Serviciului acte ale Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentantului Guvernului Mihai Buşuleac, prim-viceministru al justiţiei, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea dispoziţiilor art. 67 din Constituţie. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă la 19 ianuarie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 alin. (1) lit. g) şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 22 ianuarie 1999 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond. În procesul examinării prealabile a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului. Analizînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului- raportor, argumentele şi explicaţiile autorului sesizării, reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului, Curtea Constituţională a constatat: În sesizarea sa deputatul Victor Cecan solicită interpretarea art. 67 alin. (2) din Constituţie. În sesizare se menţionează că Parlamentul, conform dispoziţiilor constituţionale, îşi desfăşoară activitatea întrunindu-se în sesiuni extraordinare sau speciale la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi. Normele constituţionale sînt reiterate în art. 35 al Regulamentului Parlamentului* , care prevede aceeaşi modalitate de reglementare a procedurii de convocare a sesiunilor extraordinare sau speciale. În opinia autorului sesizării, dreptul subiecţilor vizaţi de a cere convocarea sesiunilor extraordinare şi speciale ale Parlamentului nu poate fi îngrădit de nici o autoritate publică. --------------------- * Legea cu privire la adoptarea Regulamentului Parlamentului (M.O. nr. 81-82, 1996, art. 765) Autorul sesizării consideră că practica aplicării acestor dispoziţii constituţionale de către legislativ este echivocă şi solicită interpretarea dispoziţiilor art. 67 alin. (2) sub următoarele aspecte: a) Cînd pot fi convocate sesiunile extraordinare şi speciale ale Parlamentului, art. 67 alin. (1) din Constituţie reglementînd modalitatea convocării sesiunilor ordinare? b) Dacă dispoziţiile art. 67 alin. (2) din Constituţie sînt o normă imperativă şi dacă dreptul subiecţilor abilitaţi constituţional de a cere convocarea legislativului în sesiuni extraordinare sau speciale poate fi îngrădit de către organele de lucru ale Parlamentului? Analizînd argumentele expuse în sesizare şi opiniile părţilor expuse de reprezentanţii Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului, Curtea Constituţională menţionează că situaţiile invocate de autor nu pot fi examinate în afara contextului ambelor alineate ale art. 67, de aceea este evidentă necesitatea examinării problemei prin prisma dispoziţiilor art. 67 în ansamblu. Alin. (1) şi (2) ale art. 67 din Constituţie formează un ansamblu coerent de norme ce determină dreptul comun al sesiunilor Parlamentului. Prin dispoziţiile art. 67 este reglementat programul riguros al sesiunilor ordinare şi este stabilită o limitare strictă a posibilităţilor, duratei şi conţinutului celorlalte tipuri de sesiuni. Dispoziţiile acestui articol dau, implicit, definiţia sesiunii ordinare şi stabilesc, totodată, cu minuţiozitate calendarul sesiunilor ordinare. În sensul art. 67 alin. (1) din Constituţie, sesiunea ordinară trebuie să întrunească următoarele condiţii: să aibă loc într-o perioadă bine determinată şi fixă a anului şi convocarea ei să fie prevăzută constituţional. Astfel, potrivit dispoziţiilor acestui articol, Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an, ale căror limite temporale sînt fixate în Constituţie. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie, iar a doua sesiune ordinară începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie. Conform art. 63 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul nou ales se convoacă de către Preşedintele Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri. Iar în sesiuni ordinare, în baza art. 67 alin. (1), reieşind din autonomia funcţională, Parlamentul este convocat de către Preşedintele Parlamentului conform prevederilor Regulamentului Parlamentului. Acest act al Preşedintelui Parlamentului este nu numai un drept, ci şi o obligaţie constituţională a sa. Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul se întruneşte în sesiuni extraordinare sau speciale la cererea subiecţilor expres stabiliţi de Constituţie. Din dispoziţiile constituţionale invocate desprindem că sesiunile extraordinare şi cele speciale sînt distincte şi impun o abordare diferenţiată. Prevederile art. 67 alin. (2) din Constituţie conţin noţiunile de sesiune extraordinară şi sesiune specială. Mai sus au fost menţionate caracteristicile sesiunilor ordinare, prin care acestea se disting de sesiunile extraordinară şi specială, a căror convocare implică circumstanţe excepţionale. În sens larg, sesiunea extraordinară este orice sesiune care îşi ţine lucrările în afara orarului sesiunilor ordinare. Cererea de convocare a sesiunii extraordinare, înaintată de subiecţii expres şi limitativ prevăzuţi de art. 67 alin. (2), va conţine obligatoriu ordinea de zi şi perioada de desfăşurare a ei. Preşedintele Parlamentului este obligat să convoace, la cerere, legislativul în sesiune extraordinară. Drept temei pentru convocarea sesiunii extraordinare pot servi necesitatea soluţionării unor sarcini neobişnuite sau producerea unor evenimente neprevăzute. Avînd în vedere că sesiunea extraordinară poate avea loc numai în afara perioadei sesiunilor ordinare, durata acestor sesiuni este limitată şi nu poate depăşi termenul maxim pînă la care se convoacă sesiunea ordinară. Sesiunile speciale au ca obiect de dezbatere circumstanţe bine determinate şi sînt consacrate expres în dispoziţiile constituţionale. Astfel, conform art. 87 alin. (2) şi (3) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii. Curtea Constituţională relevă, totodată, că sesiunea specială, avînd drept scop examinarea unei probleme expres prevăzute de dispoziţiile constituţionale, poate avea loc şi în timpul sesiunii ordinare. Astfel, după cum este prevăzut în art. 35 alin. (2) şi (3) din Regulamentul Parlamentului, atît sesiunile speciale, cît şi cele extraordinare sînt guvernate de condiţii procedurale speciale (cererea cu ordinea de zi, durata sesiunii). Avînd în vedere cele expuse, Curtea Constituţională relevă că, potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Constituţie, sesiunea extraordinară poate fi convocată şi îşi ţine lucrările exclusiv în perioada dintre sesiunile ordinare, prevăzute de art. 67 alin. (1) din Constituţie. Sesiunea specială poate avea loc atît în timpul sesiunilor ordinare, cît şi în intervalul dintre sesiunile ordinare. Normele constituţionale sînt formulate la modul imperativ, ceea ce imprimă dispoziţiilor art. 67 alin. (2) un caracter obligatoriu. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare sau speciale, parvenită fie din partea Preşedintelui Republicii Moldova, fie din partea Preşedintelui Parlamentului sau din partea unei treimi din deputaţi, are un caracter obligatoriu şi, prin urmare, nici un organ de lucru al Parlamentului nu este în drept să refuze convocarea sesiunii extraordinare sau speciale. În baza celor expuse şi conducîndu-se de art. 135 alin. (1) lit. b) şi art. 140 din Constituţie, art. 26 alin. (4) şi (5), art. 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 61 şi 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Potrivit art. 67 alin. (2) din Constituţie: - sesiunea extraordinară se convoacă exclusiv în intervalul dintre sesiunile ordinare şi durata ei nu poate depăşi termenul pînă la care se convoacă sesiunea ordinară; - sesiunea specială poate avea loc atît în timpul desfăşurării sesiunilor ordinare, cît şi în intervalul dintre sesiuni. 2. Dispoziţiile art. 67 alin. (2) din Constituţie sînt norme imperative, iar cererile subiecţilor privind convocarea sesiunilor extraordinare şi speciale au un caracter obligatoriu şi, prin urmare, nici un organ de lucru al Parlamentului nu este în drept să refuze convocarea sesiunilor extraordinare şi speciale. 3. Prezenta hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 6 mai 1999. Nr. 23.