Hotărîre nr.2378 din 14.01.2014 privind aprobarea Avizului asupra proiectului de lege nr.476 din 25 noiembrie 2013 privind modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

privind aprobarea Avizului asupra proiectului de lege nr.476 din 25 noiembrie 2013

privind modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat

de Adunarea Populară a Găgăuziei

nr. 2378  din  14.01.2014

 (în vigoare 14.01.2014) 

Monitorul Oficial nr.115-119 art.633 din 16.05.2014

* * *

Prin scrisoarea nr.03/11361 din 6 decembrie 2013 Ministerul Justiţiei solicită Comisiei Electorale Centrale expunerea opiniei asupra proiectului de lege nr.476 din 25 noiembrie 2013 privind modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei.

În conformitate cu prevederile art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi art.21 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Avizul asupra proiectului de lege nr.476 din 25 noiembrie 2013 privind modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei, conform anexei.

2. Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale se remite Ministerului Justiţiei, conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei

Electorale Centrale

nr.2378 din 14 ianuarie 2014

AVIZ

asupra proiectului de lege nr.476 din 25 noiembrie 2013 privind modificarea

şi completarea Codului electoral, înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei

Comisia Electorală Centrală a examinat proiectul de lege nr.476 din 25 noiembrie 2013 privind modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei şi, în limita competenţei, expune următoarele.

Propunerea de a introduce în UTA Găgăuzia circumscripţii uninominale în paralel cu circumscripţia naţională proporţională vine în contradicţie cu prevederile legislaţiei electorale şi normelor constituţionale ale Republicii Moldova.

Potrivit art.111 din Constituţie, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

Pornind de la norma art.10 din Legea supremă, statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Astfel, prin noţiunea de popor se înţelege totalitatea cetăţenilor Republicii Moldova care, potrivit art.16 alin.(2) din Constituţie, sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

În conformitate cu art.38 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova, "voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat". Prin prisma art.4 din Codul electoral, fiecare alegător are dreptul la exprimarea unui număr identic de voturi în raport cu alţi alegători, iar fiecare vot are putere juridică egală.

Articolul 60 din legea fundamentală stabileşte că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului, fiind compus din 101 deputaţi", iar la art.68 statuează că, în exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului. Din contextul dispoziţiilor constituţionale reiese că în Parlamentul Republicii Moldova membrii acestuia reprezintă interesele generale ale statului şi cetăţenilor acestui stat. Coroborînd normele mai sus citate, ajungem la concluzia că legiuitorul constituant a prevăzut că prin compoziţia sa Parlamentul, avînd în vedere caracterul unitar al statului, trebuie să conveargă interesele colective ale cetăţenilor, nu şi ale comunităţilor locale. Interesele comunităţilor locale se exercită, în condiţiile art.109-113 ale Constituţiei, de autorităţile publice locale constituite potrivit legii în unităţi administrativ-teritoriale de nivelurile întîi şi doi. La rîndul său, fiecare deputat, aflîndu-se în serviciul poporului, în activitatea sa trebuie să reflecte interesele cetăţenilor la nivel naţional, fără a admite fragmentarea alegătorilor în grupuri sociale aparte. Avînd în vedere dispoziţiile constituţionale arătate supra, concluzionăm că poporul, în calitate de purtător al suveranităţii naţionale, este un subiect unic de drept constituţional în această materie, fiind inadmisibilă segregarea acestuia pe oricare dintre criteriile enunţate. Pornind de la definiţia dată de art.111 "Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia", şi anume că această unitate autonomă este formă de autodeterminare a găgăuzilor, se poate deduce că autorii iniţiativei legislative urmăresc instituirea unor circumscripţii electorale bazate pe criteriul etnic, lucru inadmisibil din considerentele arătate mai sus. În condiţiile descrise, apreciem ca fiind inoportună atribuirea populaţiei din UTA Găgăuzia a unei "cote de reprezentare" aparte, în paralel cu reprezentarea proporţională la nivel naţional aplicabilă în prezent.

În acelaşi timp, atragem atenţia şi asupra propunerii de modificare a prevederilor art.22 şi 74 din Codul electoral (pct.3, 7 din proiect), şi anume constituirea în UTA Găgăuzia a 5 circumscripţii uninominale, care, la rîndul lor, se vor forma, de regulă, din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi". Această intervenţie legislativă contravine prevederilor art.1 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, potrivit cărora "UTA Găgăuzia reprezintă o unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea, iar localităţile din componenţa acesteia fiind de nivelul întîi". Prin urmare, calificăm drept neîntemeiată propunerea de constituire a circumscripţiilor uninominale din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea în condiţiile în care, de jure, unităţi administrativ-teritoriale de acest nivel nu există în UTA Găgăuzia.

De asemenea, specificăm că, potrivit rigorilor Codului electoral în actuala redacţie, alegerile parlamentare se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, iar în limitele hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova, precum şi UTA Găgăuzia, se constituie circumscripţii electorale de nivelul al doilea, în scopul eficientizării procesului electoral, acestea fiind mai degrabă circumscripţii electoral-administrative decît circumscripţii electorale propriu-zise în care s-ar disputa mandatele de deputat şi reprezentă, de fapt, verigile ce stabilesc legătura dintre CEC şi secţiile de votare. În aceste condiţii, iniţiativa legislativă este în măsură să creeze un blocaj instituţional, or, în limitele geografice ale UTA Găgăuzia, îşi vor disputa competenţa materială şi teritorială două tipuri de organe electorale: unul creat pentru administrarea alegerilor din circumscripţia naţională şi alte cinci care vor trebui să administreze procesul electoral al alegerilor din cele cinci circumscripţii locale.

O altă lacună a proiectului de lege prezentat spre avizare este că autorii proiectului au omis formularea propunerilor de revizuire a procedurii de numărare şi atribuire a mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Astfel, modificarea sistemului electoral duce în mod inevitabil la schimbarea sistemului de repartizare a mandatului, or metoda existentă devine inaplicabilă în condiţiile prezentate în proiectul de lege.

Trebuie menţionat cu această ocazie că, potrivit art.7 din Legea fundamentală, nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. Pornind de aici, credem că iniţiativă formulată de autoritatea deliberativă a UTA Găgăuzia este susceptibilă de a nu se încadra în condiţiile stabilite la art.4 alin.(2) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative.

Principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor Republicii Moldova în faţa legii este aplicat stricto sensu în Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Astfel, orice cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot, care a împlinit vîrsta de 18 ani, pînă în ziua alegerilor inclusiv, şi care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova, poate candida la funcţia de deputat în Parlament atît în calitate de candidat independent, cît şi pe lista de candidaţi ai unei formaţiuni politice care este înregistrată şi activează potrivit legii.

Dreptul de a desemna candidaţi în alegeri îl are orice partid politic sau mişcare social-politică înregistrată la Ministerul Justiţiei pînă la momentul începerii perioadei electorale. Modul de întocmire a listelor de candidaţi, ordinea înscrierii acestora în listă, profilul sociodemografic sau socioprofesional al candidaţilor etc. constituie o prerogativă exclusivă a formaţiunilor politice realizată de organele de conducere corespunzătoare, potrivit documentelor statutare ale acestora. Includerea în listă a candidaţilor care să provină din diferite zone geografice ale ţării, să reprezinte diferite categorii profesionale, vîrste, sexe, ocupaţie, studii etc. este apanajul partidelor politice, iar diversificarea compoziţiei listei de candidaţi depinde de strategia electorală a partidului politic respectiv, precum şi de scopurile sale în alegeri.

Potrivit datelor statistice ale Comisiei Electorale Centrale, în toate legislaturile Parlamentului Republicii Moldova şi-au exercitat activitatea deputaţii originari din UTA Găgăuzia.

Astfel, în perioada anilor 1994-2010, în cadrul alegerilor parlamentare, pe listele diferitelor partide au fost desemnate persoane originare din UTA Găgăuzia în număr de 227 candidaţi, din rîndul cărora au devenit aleşi 22 deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. Această statistică demonstrează că cetăţenii Republicii Moldova originari din UTA Găgăuzia şi-au valorificat dreptul de a participa la viaţa politică a Republicii şi a ocupa funcţii publice în organele centrale ale puterii de stat.

Deputaţii, indiferent de apartenenţa politică sau de formula de obţinere a mandatului, nu sînt limitaţi în dreptul lor de a promova anumite proiecte de legi în Parlament.