Hotărîre nr.24 din 21.10.2004 pentru controlul constituţionalităţii punctelor 6, 7 şi 8 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 "Privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere"

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ pentru controlul constituţionalităţii punctelor 6, 7 şi 8 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 "Privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere" Nr.24 din 21.10.2004 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.199-204/27 din 05.11.2004 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte Alina IANUCENCO - judecător Mircea IUGA - judecător Dumitru PULBERE - judecător Elena SAFALERU - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Maia Ţurcan, deputaţilor în Parlament Valeriu Cosarciuc şi Mihai Petrache, autori ai sesizărilor, reprezentanţilor Guvernului: Nicolai Eşanu, viceministru al justiţiei, Tudor Ştirbu, şef-adjunct al Direcţiei juridice a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, Corneliu Trofăilă, şef-interimar al Direcţiei drept vamal şi relaţii externe a Departamentului Vamal, Sevastian Donţu, şef-adjunct al Direcţiei agricultură şi mediu a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, Simion Boran, directorul Departamentului Comerţului, Igor Dodon, preşedintele Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei, în lipsa deputatului în Parlament Dumitru Braghiş, autorul sesizării legal citat, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii punctelor 6, 7 şi 8 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 "Privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere". Drept temei pentru examinarea dosarului au servit sesizările deputaţilor în Parlament Mihai Petrache, Dumitru Braghiş şi Valeriu Cosarciuc, depuse la 9 august şi, respectiv, la 8 septembrie 2004, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin deciziile Curţii Constituţionale din 23 august şi 13 septembrie 2004 sesizările au fost acceptate spre examinare în fond şi conexate într-un dosar. În procesul examinării preliminare a sesizărilor Curtea Constituţională a dispus de punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Ministerul Justiţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Departamentul Comerţului, Agenţia de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoare Umanitare, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, Camera de Licenţiere, Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme, Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova, Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect", Asociaţia Patronală a Exportatorilor şi Importatorilor Producţiei Agricole şi Cerealiere "Agrocer", Programul de Asistenţă pentru Fermierii Privaţi. Examinînd materialele dosarului şi punctele de vedere comunicate, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi argumentele expuse de părţi în şedinţă, Curtea Constituţională a constatat: 1. La 26 iulie 2004 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.834 "Privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere"* (în continuare - Hotărîrea nr.834). -------------------- * M.0. 2004, nr.123-124, art.990 Prin pct.6, 7 şi 8 din hotărîre Guvernul aprobă lista mărfurilor al căror export se va efectua prin Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, stipulează că exportul mărfurilor specificate în anexa nr.2 (grîu şi meslin, orz, făină de grîu sau de meslin) se va efectua în baza contractelor înregistrate în cadrul licitaţiilor la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei. Departamentul Vamal va autoriza exportul de mărfuri specificate în anexa nr.2 după înregistrarea contractelor la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei. 2. În opinia semnatarilor sesizărilor, punctele 6, 7 şi 8 din Hotărîrea nr.834 contravin art.9 alin.(3), art.126, art.127 şi art.129 alin.(2) din Constituţie, precum şi legilor reglementării de stat a activităţii comerciale externe; privind bursele de mărfuri; cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei; cu privire la protecţia concurenţei. Ei consideră de asemenea că Guvernul şi-a depăşit atribuţiile constituţionale consfinţite în art.96 alin.(1) şi art.102 alin.(2) din Constituţie. Potrivit afirmaţiilor din sesizare, dispoziţiile pct. 6, 7 şi 8 creează condiţii protecţioniste şi privilegiate pentru activitatea unui singur agent economic - Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, defavorizînd şi ignorînd drepturile şi interesele producătorilor, achizitorilor şi exportatorilor de grîu, meslin, orz, făină de grîu sau de meslin. Hotărîrea nr.834 nu are o motivaţie economică, determinată de circumstanţe obiective: secetă, inundaţie, război, foamete, alte situaţii excepţionale. În una din sesizări se critică reperele juridice invocate în clauza privind adoptarea Hotărîrii nr.834, afirmîndu-se că pct.6, 7 şi 8 din hotărîre "reprezintă măsuri cu caracter restrictiv şi nu au suport juridic în Legea nr.1031-XIV din 08.06.2000, nu au nici o motivaţie legislativă, economică şi logică, bazate pe interesul naţional, iar încercarea Guvernului de a-şi întemeia hotărîrea contestată pe Legea privind bursele de mărfuri ... nu rezistă nici unei critici logico-legislative". 3. Raportînd dispoziţiile contestate ale Hotărîrii nr.834 la normele Constituţiei, altor legi, Curtea Constituţională reţine următoarele. Cadrul juridic cu privire la relaţiile economice îl constituie Constituţia, legile şi hotărîrile Parlamentului, hotărîrile şi ordonanţele Guvernului, alte acte normative în domeniu. Conform art.126 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi lit.c) din Constituţie, economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă. Statul trebuie să asigure: libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie, protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară. Politica economică este parte componentă a politicii interne şi externe a statului. Direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului se aprobă de către Parlament, iar Guvernul asigură realizarea ei (art.66 lit.d) şi art.96 alin.(1) din Constituţie). În activitatea economică externă Guvernul asigură protejarea intereselor naţionale, promovează politica liberului schimb sau politica protecţionistă, pornind de la interesele naţionale (art.129 alin.(2) din Constituţie). Potrivit Legii cu privire la Guvern nr.64-XII din 31 mai 1990*, Guvernul creează condiţii pentru stabilirea şi asigurarea suveranităţii economice şi politice a Moldovei, formează un sistem eficient de ocrotire socială a populaţiei, creează condiţii pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor republicii. Conform principalelor împuterniciri în domeniul economiei, Guvernul: -------------------- * M.O., 2002, nr.131-133, art.1018 (republicată). - elaborează concepţia dezvoltării social-economice a ţării, programul şi mecanismul trecerii la economia de piaţă; - protejează interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; - asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică externă; - reglementează, folosind mijloace economice şi juridice, activitatea tuturor ramurilor economiei şi a subiecţilor proprietăţii pe teritoriul Republicii Moldova; - întreprinde măsuri pentru asigurarea libertăţii comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţiei concurenţei loiale, creării unui cadru favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; - ia măsuri în vederea apărării intereselor producătorilor autohtoni, executorilor de lucrări şi servicii; - organizează şi promovează activitatea economică externă a ţării etc. Aşadar, potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legale precitate, asigurarea securităţii economice a statului este pusă în sarcina Guvernului. 4. După cum rezultă din materialele dosarului şi din informaţiile prezentate în şedinţă de reprezentanţii Guvernului, adoptarea Hotărîrii nr.834 a fost precedată de analiza consecinţelor economice, financiare şi juridice ale comerţului cu cereale şi produse cerealiere. S-a constatat că lipsa evidenţei şi intransparenţa la efectuarea tranzacţiilor de export al acestor produse strategice au condus la achiziţionarea de către întreprinderile intermediare a cerealelor şi produselor cerealiere la un preţ vădit diminuat şi exportul acestora la un preţ sub nivelul celui de piaţă, la acumularea veniturilor peste hotarele ţării, astfel aducîndu-se prejudicii mari producătorilor autohtoni şi subminîndu-se securitatea alimentară a statului. Investigaţiile întreprinse au determinat necesitatea elaborării unui mecanism optim de comercializare a cerealelor şi produselor cerealiere pe piaţa externă şi reglementării juridice a acestui mecanism. Guvernul a conchis că comercializarea cerealelor şi produselor cerealiere prin intermediul bursei constituie mecanismul cel mai adecvat şi mai evoluat al pieţei libere bazate pe cerere şi ofertă. Potrivit art.20 alin.(2) din Legea nr.1103-XIV din 30 iunie 2000 "Cu privire la protecţia concurenţei"*, Guvernul este în drept să stabilească controlul asupra preţurilor pentru a exercita funcţiile statului de asigurare a protecţiei sociale a consumatorilor, să curme majorarea exagerată a preţurilor atunci cînd astfel de măsuri sînt justificate exclusiv de circumstanţe cu caracter provizoriu: situaţie de criză, dezechilibrare maximă a cererii şi ofertei, de alte circumstanţe, în ramurile şi sferele economice, unde concurenţa liberă este limitată, anevoioasă sau lichidată, unde există deficit stabil sau dificultăţi legate de acţiunile agenţilor economici, care ocupă o situaţie dominantă pe piaţa unei anumite mărfi. -------------------- * M.O., 2000, nr.166-168, art.1205. Hotărîrea Guvernului nr.834 a fost adoptată în scopul asigurării securităţii alimentare, protejării populaţiei şi a producătorilor de cereale autohtoni, precum şi al creării condiţiilor de concurenţă loială pentru toţi agenţii economici antrenaţi în exportul de cereale şi produse cerealiere. Mărfurile specificate în anexa nr.2 la Hotărîrea nr.834, grîu şi meslin, orz, făină de grîu sau de meslin, fac parte din lista produselor strategice care asigură securitatea alimentară a statului (anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.717 din 30 iunie 1998*). -------------------- * M.O., 1998, nr.66-68, art.662. Reglementarea comerţului cu cereale, ca produse strategice în asigurarea securităţii economice a statului, prin intermediul burselor de mărfuri reprezintă o practică mondială bine formată. Această măsură permite efectuarea tranzacţiilor de export în condiţii de transparenţă, informarea stabilă a producătorilor şi exportatorilor de cereale şi produse cerealiere asupra cererii, preţurilor şi ofertei pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Astfel, Curtea Constituţională conchide că Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.834 în limitele atribuţiilor prevăzute de art.129 alin.(2) din Constituţie, avînd drept scop apărarea intereselor economice ale ţării. 5. Curtea relevă de asemenea că Hotărîrea nr.834 a fost adoptată în vederea executării Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe nr.1031-XIV din 8 iunie 2000* (în continuare - Legea nr.1031-XIV) şi a Legii privind bursele de mărfuri nr.1117-XIII din 26 februarie 1997** (în continuare - Legea nr.1117-XIII). -------------------- * M.O., 2000, nr.119-120, art.838. ** M.O., 1998, nr.70, art.464. După cum s-a remarcat, prin pct.6, 7 şi 8 din Hotărîrea nr.834 Guvernul a urmărit scopul de a reglementa exportul de cereale şi produse cerealiere. Sarcinile şi atribuţiile Guvernului privind reglementarea activităţii comerciale externe derivă din Legea nr.1031-XIV. Potrivit art.7 alin.(2) lit.a) şi lit.f) şi art.8 alin.(1) din Legea 1031-XIV, Guvernul asigură promovarea politicii de stat în domeniul comerţului exterior, adoptă hotărîrile şi dispoziţiile în problemele activităţii comerciale externe şi asigură realizarea lor, protejează interesele economice ale Republicii Moldova şi ale rezidenţilor ei în domeniul activităţii comerciale externe. Politica de stat în domeniul comerţului exterior se realizează prin reglementarea tarifar-vamală, introducerea în modul stabilit a taxelor excepţionale şi prin reglementarea netarifară a activităţii comerciale externe, în conformitate cu această lege şi cu alte acte normative, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Legea nr.1031-XIV stabileşte bazele juridice ale activităţii comerciale externe, modul de antrenare în această activitate a persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova şi din alte ţări, drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile în acest domeniu ale autorităţilor publice. Obiectivele legii constituie menţinerea suveranităţii şi asigurarea securităţii economice a statului, stimularea dezvoltării economice naţionale prin promovarea activităţii comerciale externe şi prin crearea unor condiţii pentru integrarea efectivă a economiei Republicii Moldova în economia mondială. Adoptînd Hotărîrea nr.834, Guvernul a respectat dispoziţiile art.8 alin.(2) din Legea nr.1031-XIV, prin care statul garantează ca măsurile de protecţie, restricţiile şi interdicţiile, pe care le stabileşte în domeniul activităţii comerciale externe, să fie pe deplin justificate de motivele ce au condiţionat aplicarea lor. Art.11 din Legea nr.1031-XIV stipulează că, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, Guvernul, pornind de la interesele naţionale, poate stabili restricţii la export vizînd în special: susţinerea balanţei de plăţi a Republicii Moldova şi susţinerea (protecţia) producătorului naţional. De menţionat că Hotărîrea nr.834 nu impune restricţii de ordin cantitativ exportatorilor mărfurilor specificate în anexa nr.2. Ea propune agenţilor economici, în condiţiile legii, un mecanism de concurenţă loială la exportul cerealelor şi produselor cerealiere, care constituie produse strategice pentru securitatea economică şi alimentară a statului, fără a-i priva de dreptul de iniţiativă economică. Prin Hotărîrea nr.1415 din 19 decembrie 2001* Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu (pînă în anul 2005). Acest document prevede constituirea bursei de mărfuri ca pîrghie efectivă în politica de formare a preţurilor de export şi de prevenire a comerţului extern la preţuri dumping. -------------------- * M.O., 2002, nr.5-8, art.35. Prin Hotărîrea nr.834 se implementează mecanismul bursier de efectuare a exportului de cereale şi produse cerealiere. Conform art.2 alin.(1) şi art.6 alin.(2) din Legea nr.1117-XIII, bursa de mărfuri este instituţia care organizează comerţul de bursă pe bază de standarde sau mostre de mărfuri, efectuat într-un local prestabilit acestui scop (sala bursei) şi la o anumită dată şi oră, conform regulilor bursei. Acţiunile bursei de mărfuri care au drept scop ori consecinţă înlăturarea sau limitarea concurenţei în cadrul comerţului de bursă se consideră ilegale, iar acordurile încheiate în legătură cu aceasta, nule. Prin urmare, funcţiile de bază ale bursei constituie crearea condiţiilor de asigurare a concurenţei loiale, stabilirea cererii şi ofertei, formarea preţurilor de piaţă, scopuri urmărite de Guvern în interesele statului. Transparenţa operaţiilor economice externe în cadrul licitaţiilor bursiere, formarea liberă a preţurilor de piaţă permit susţinerea reală a producătorilor autohtoni, dau posibilitate producătorilor şi agenţilor economici să încheie tranzacţii în condiţii egale de piaţă. Guvernul, prin hotărîrea sa, nu influenţează activitatea internă a bursei. Procesul de desfăşurare a licitaţiilor, modul de înregistrare şi evidenţă a contractelor, de efectuare a decontărilor şi altele decurg din Regulile comerţului de bursă, aprobate de adunarea generală a membrilor şi asociaţilor bursei. Astfel, nu poate fi considerată imixtiune în activitatea bursei faptul că, în interese strategice pentru economia naţională, unele mărfuri, indicate în anexa la Hotărîrea nr.834, vor putea fi exportate după înregistrarea contractelor la bursă în cadrul licitaţiilor. Sînt nefondate afirmaţiile semnatarilor sesizărilor că prin Hotărîrea nr.834 Guvernul a creat condiţii protecţioniste, privilegiate unui agent economic privat. Înregistrarea tranzacţiilor economice de export al cerealelor şi produselor cerealiere numai la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei a fost determinată de inexistenţa altor burse. Camera de Licenţiere a informat că numai Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei este titular de licenţă pentru activitatea bursieră. Nu sînt justificate nici afirmaţiile din sesizări că prin Hotărîrea nr.834 agenţii economici (producători, achizitori şi exportatori de cereale şi produse cerealiere) sînt obligaţi să devină "participanţi, fie şi ocazionali sau temporari, la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei". Prin instituirea mecanismului bursier Guvernul nu urmăreşte scopul de a lărgi cercul participanţilor la bursă, ci de a face transparent procesul tranzacţiilor economice externe, astfel încît prin reglementarea preţurilor de piaţă la cereale şi produsele cerealiere să se poată efectua impozitarea reală a exportatorilor. Potrivit art.58 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţie, cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Art.8 alin.(2) lit.d) şi lit.e) din Codul fiscal* stipulează că contribuabilul este obligat: să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător; să achite la timp şi integral la buget sumele calculate ale impozitelor şi taxelor asigurînd exactitatea şi veridicitatea calculelor prezentate. -------------------- * M.O., 1997, nr.62, art.522. Orice activitate economică desfăşurată de către o persoană are drept scop obţinerea venitului, şi nicidecum diminuarea acestuia. Obţinerea venitului este incompatibilă cu comercializarea mărfurilor la preţuri mai mici decît cele de piaţă, formate prin interacţiunea liberă a cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata. Conform art.5 din Codul fiscal, drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, serveşte informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului). Astfel, Hotărîrea nr.834 privind reglementarea tranzacţiilor economice externe de export al mărfurilor, ce constituie baza securităţii economice şi alimentare a statului, a fost adoptată de Guvern în limitele atribuţiilor constituţionale şi legale ce-i revin în domeniul activităţii comerciale externe, prin metode economice şi administrative, cu respectarea dispoziţiilor art.102 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţie. 6. Hotărîrea Guvernului se află în concordanţă cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, se bazează pe experienţa mondială şi regională în utilizarea mecanismelor caracteristice economiilor fundamentate pe principiile de piaţă la stabilirea preţurilor reale. Astfel, conform art.XI pct.2 lit.a) şi b) din Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comerţ (G.A.T.T. 1994), la exportul mărfurilor se admit excepţii de la regula generală, menite să protejeze piaţa internă. Se permite introducerea interdicţiilor şi restricţiilor la export pentru a preveni sau remedia cazurile de lipsă acută a produselor alimentare sau a altor produse esenţiale pentru ţara exportatoare, pentru punerea în aplicare a normelor sau reglementărilor privind clasificarea, controlul calităţii sau punerea în vînzare a produselor destinate comerţului internaţional. Pentru considerentele expuse Curtea conchide că Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.834 în limitele atribuţiilor sale, conducîndu-se în exclusivitate de prevederile Constituţiei şi actelor legale în vigoare, urmărind protejarea intereselor naţionale şi securităţii alimentare a statului, transparenţa activităţii de export al cerealelor şi produselor cerealiere, crearea condiţiilor de concurenţă loială la formarea preţurilor reale de piaţă, susţinerea producătorilor autohtoni. În temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 lit.a) şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională HOTĂRĂŞTE: 1. Se declară drept constituţionale prevederile punctelor 6, 7 şi 8 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 "Privind unele măsuri de reglementare a achiziţionări şi exportului de cereale şi produse cerealiere". 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 21 octombrie 2004. Nr.24. OPINIE SEPARATĂ expusă în temeiul art.27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.67 din Codul jurisdicţiei constituţionale Prin sesizările unui grup de deputaţi în Parlament s-a solicitat exercitarea controlului constituţionalităţii punctelor 6, 7 şi 8 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 "Privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere", prin care s-a aprobat lista mărfurilor al căror export se efectuează prin Bursa Universală de Mărfuri din Moldova, în baza contractelor înregistrate în cadrul licitaţiilor la această instituţie şi autorizaţiei eliberate de Departamentul Vamal. Semnatarii sesizărilor consideră că prevederile menţionate ale hotărîrii Guvernului contravin art.9 alin.(3), art.126 alin.(1) şi (2), art.127 şi art.129 alin.(2) din Constituţie. Prin decizia Curţii prevederile contestate din Hotărîrea nr.834 au fost recunoscute constituţionale. Consider această decizie drept neîntemeiată pentru următoarele considerente. Curtea afirmă că prin stabilirea modalităţii de export al mărfurilor specificate în Anexa nr.2 la Hotărîrea nr.834 nu se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale, întrucît măsurile întreprinse de Guvern vizează reglementarea tranzacţiilor economice de export al mărfurilor ce constituie baza securităţii economice şi alimentare a statului, servesc la susţinerea reală a producătorilor autohtoni, oferă producătorilor şi agenţilor economici posibilitatea de a-şi propune cererile şi ofertele în condiţii egale de piaţă. În sprijinul hotărîrii sale Curtea invocă de asemenea argumentele privind anihilarea subminării securităţii economice a statului, diminuării preţurilor la cereale şi produsele cerealiere, prejudicierii producătorilor autohtoni şi lipsa altor burse de mărfuri. Subliniez că din conţinutul sesizărilor rezultă fără echivoc că se contestă nu oportunitatea sau legalitatea prevederilor pct.6, 7 şi 8 ale hotărîrii Guvernului, ci constituţionalitatea acestora. Prin argumentele aduse de Curte însă se declară nu constituţionalitatea, ci oportunitatea prevederilor contestate, deşi se invocă art.126 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi lit.c) din Constituţie şi astfel se recunoaşte că economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi publică, antrenate în concurenţă liberă, că statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil tuturor factorilor de producţie. Consider nefondată invocarea în hotărîrea Curţii a Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe nr.1031-XIV din 8 iunie 2000, deoarece Curtea n-a supus unei analize obiective art.8 şi art.11 din aceeaşi lege, care stipulează reglementarea de către stat a activităţii comerciale externe doar în condiţii pe deplin justificate, precum şi interdicţiile şi restricţiile la export. Nu s-a luat în seamă faptul că legea nu stipulează restricţii de ordinul celor prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.834. Obligativitatea de a exporta cerealele şi produsele cerealiere numai prin intermediul burselor de mărfuri, după înregistrarea la aceste instituţii a contractelor de export, nu e prevăzută nici de Legea nr.1117-XIII din 26 februarie 1997, la care se face referinţă în hotărîrea Curţii. S-a ignorat dispoziţia constituţională, potrivit căreia proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor şi libertăţilor omului (art.9 alin.(2). Legea nr.459-XII din 22 ianuarie 1991 "Cu privire la proprietate" stipulează expres că proprietarul are dreptul să exercite faţă de bunurile sale orice acţiuni care nu contravin legilor. Art.6 şi art.8 din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 "Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi" prevăd expres că agentul economic e în drept să-şi aleagă furnizorii şi beneficiarii bunurilor sale, că statul creează agenţilor economici condiţii juridice şi economice egale, contribuie la dezvoltarea concurenţei libere şi conştiincioase între aceştia. Mai mult ca atît, art.9 din Legea nr.1103-XIV din 30 iunie 2000 "Cu privire la protecţia concurenţei" stipulează necondiţionat că autorităţile publice de orice nivel nu au dreptul să dea agentului economic indicaţii asupra modalităţii de încheiere a contractelor, de a acorda unor agenţi economici facilităţi de orice natură. Din cele enunţate se poate conchide că Guvernul, adoptînd Hotărîrea nr.834, n-a ţinut cont de prevederile art.3 din Legea nr.317-XV din 18 iulie 2003 "Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale" şi prin aceasta, de fapt, a ignorat dispoziţiile art.102 alin.(2) din Constituţie, care statuează imperativ că Guvernul adoptă hotărîri numai pentru organizarea executării legilor. Argumentul Curţii că lipsa evidenţei şi intransparenţa la exportul cerealelor şi produselor cerealiere au condus la subminarea securităţii alimentare a statului şi prejudicierea producătorilor autohtoni este totalmente nefondat, deoarece produsele menţionate nu constituie produse strategice. După cum s-a demonstrat în şedinţa plenară, în prezent în ţară există un surplus de cereale şi produse cerealiere, prin urmare securitatea alimentară a ţării nu poate fi periclitată. Executarea contractelor de export, inclusiv a celor care privesc cerealele şi produsele cerealiere, se află sub controlul rigid al Departamentului Vamal, prin urmare aceste tranzacţii sînt transparente şi se află permanent în cîmpul vizual al statului. În plus, Guvernul dispune de multiple instituţii de supraveghere şi pîrghii pentru a nu admite subminarea securităţii alimentare a ţării. Este inacceptabilă referinţa la Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comerţ GATT, la care Republica Moldova este parte, pentru motivul că acest act internaţional permite aplicarea unor măsuri restrictive la export doar atunci cînd se atestă o situaţie critică din cauza lipsei acute a unor produse alimentare sau a altor produse esenţiale. În şedinţa plenară s-au adus probe certe că în ţară nu există o astfel de situaţie. Consider că instituirea restricţiilor la exportul mărfurilor specificate în Anexa nr.2 la hotărîrea Guvernului nu apără producătorii autohtoni, ci îi prejudiciază, impunîndu-le cheltuieli nejustificate de timp şi de mijloace financiare. Nu rezistă criticii nici afirmaţia că prevederile contestate nu favorizează un agent economic. Or, Hotărîrea nr.834 prevede imperativ că înregistrarea contractelor de export şi licitaţiile se efectuează numai la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, care, aşa cum rezultă din Hotărîrea Guvernului nr.899 din 9 iulie 2002, e constituită de Guvern (nu e exclus ca fondator al ei, contrar Legii nr.1117-XIII, să fie o autoritate publică). E cert că Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, fiind unica instituţie în care se înregistrează contractele de export al cerealelor şi produselor cerealiere şi se desfăşoară licitaţiile respective, deţine monopolul în acest domeniu. Subliniez că Hotărîrea Curţii nu combate argumentele semnatarilor sesizării. Punctele 6, 7 şi 8 din Hotărîrea Guvernului nr.834 sînt contrare art.9 alin.(3), art.102 alin.(2), art.126 alin.(1) şi (2), art.127 şi art.129 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova şi trebuiau să fie declarate de Curte drept neconstituţionale. În concluzie reiterez că Curtea Constituţională exercită controlul constituţionalităţii actelor şi normelor juridice adoptate în modul stabilit, şi nu controlul oportunităţii lor. JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Mircea IUGA Chişinău, 21 octombrie 2004.