Hotărîre nr.24 din 29.12.2005 cu privire la aprobarea şi implementarea Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor speciale de învăţămînt pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea şi implementarea Regulilor şi normativelor

sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor speciale de

învăţămînt pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale"

nr.  24  din  29.12.2005

 (în vigoare 01.09.2006) 

Monitorul Oficial nr. 138-141 art.477 din 01.09.2006

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.52 din 18.01.2007 privind reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale prin divizare în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului)

În scopul perfecţionării supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat în baza Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr.1513-XII din 16.06.93 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.60-61, art.259)

HOTĂRĂSC:

1. A aproba Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor speciale de învăţămînt pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale ".

2. A considera în vigoare şi a pune în aplicare în Republica Moldova Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor speciale de învăţămînt pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale" de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Centrele de Medicină Preventivă municipale şi raionale vor asigura controlul îndeplinirii cerinţelor Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor speciale de învăţămînt pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale".

4. Responsabilitatea pentru îndeplinirea prezentelor reguli şi normative o poartă conducătorii sau persoanele cu funcţii de răspundere ale instituţiilor de proiectare, construcţie şi exploatare a instituţiilor speciale de învăţămînt pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale.

Controlul îndeplinirii prezentei Hotărîri se asumă medicilor şefi adjuncţi sanitari de stat ai Republicii Moldova şi medicilor şefi sanitari de stat ai raioanelor şi municipiilor.

Aprobat:

Medicul-şef sanitar de stat

al Republicii Moldova

_______Ion Bahnarel

Nr.24 din 29.12.2005

REGULI ŞI NORMATIVE

sanitaro-epidemiologice "Igiena instituţiilor speciale de

învăţămînt (ISÎ) pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale"

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

Instruirea şi educaţia elevilor cu deficienţe fizice şi mintale se efectuează în instituţiile speciale de învăţămînt (şcoală-internat) conform programelor şi planurilor de învăţămînt, aprobate de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului (METS), concomitent cu efectuarea măsurilor medicale de recuperare şi întremare a stării de sănătate a copiilor, corecţiei deficienţei de bază şi restabilirea sau compensarea funcţiilor pierdute.

Înmatricularea elevilor se efectuează în baza concluziei comisiei (consultaţiei) medico-psiho-pedagogice şi instrucţiilor indicate în anexele nr.6-9. Regimul de activitate al ISÎ este de 24 ore (şcoală-internat). Elevii se pot afla şi în grupe prelungite. Se admite ca în şcoli să se afle grupe de preşcolari sau clase auxiliare pentru copii cu deficienţe psihice sau fizice asociate.

Şcolile-internat se clasifică în următorul mod:

1. Pentru copii cu sechele ale poliomielitei şi paralizie cerebrală.

2. Pentru copii cu deficienţe ale vederii: orbi şi cu vedere redusă.

3. Pentru copii cu deficienţe ale auzului: surzi şi cu hipoacuzie.

4. Pentru copii cu deficienţe mintale (şcoli auxiliare).

Capacitatea şcolilor-internat este de pînă la 282 elevi (optimal – 100-150 elevi). Numărul de copii în clase şi grupe este indicat în tabelul nr.1.

Se interzice folosirea clădirilor şi teritoriului şcolii în alte scopuri (asociaţii şi întreprinderi de producere de orice tip, oficii, depozite etc.), decît cel instructiv-educativ al copiilor din ISÎ.

II. CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE TEREN

ISÎ trebuie să fie amplasate pe terenuri separate în vecinătatea parcurilor, cu respectarea zonelor de protecţie faţă de întreprinderile industriale şi agricole, căile ferate, automagistrale, sursele de zgomot şi poluare a aerului.

Şcolile-internat pentru copiii cu dereglări ale auzului trebuie să fie amplasate în locuri liniştite, distanţate de sursele de zgomot, de unde electromagnetice etc. pentru a nu afecta funcţionarea aparatelor audiometrice. Se admite construcţia şcolilor-grădiniţe pentru copii cu deficienţe mintale, care vor avea edificii separate cu respectarea principiului de izolare a copiilor de vîrstă diferită, atît în clădiri cît şi pe teren.

Suprafaţa terenului va fi nu mai mică de 2,2-2,5 hectare, iar densitatea construcţiilor nu va depăşi 20%. Componenţa elementelor funcţionale şi suprafaţa lor este indicată în anexa nr.1. Pe teren se amenajează locuri pentru întîlnirea părinţilor cu copiii. Pentru grupele preşcolare se vor prevedea terenuri de jocuri conform instrucţiei pentru proiectarea instituţiilor preşcolare pentru copiii cu deficienţe fizice şi mintale. Între teren şi zonele funcţionale trebuie să existe coerenţe comode. Zona de instruire se va amplasa la o distanţă de clădirea şcolii egală cu înălţimea ei. Ea poate fi divizată prin cărărui, alei etc. Terenurile de jocuri se vor amplasa în vecinătatea ieşirilor din clădiri. Pentru copiii cu dereglări ale vederii, aparatului locomotor şi mintale legăturile comode între terenurile de joc şi încăperile instructive şi de cazare sînt obligatorii. Terenul pentru odihnă liniştită se va amplasa mai departe de zona sportivă şi de terenurile pentru jocurile mobile. Între ele se vor planta arbuşti sau copaci. Zona de gospodărire, se izolează de restul zonelor şi trebuie să se afle în vecinătatea blocului alimentar. Ea va dispune de căi de acces separate. În zona de gospodărie se prevăd încăperi pentru depozitarea inventarului, garaje pentru maşini, depozite pentru materia primă şi pentru producţia finită, cazangeria, lăzi pentru colectarea gunoiului cu capace, care se amplasează pe un teren pavat (separat pentru resturi de alimente şi gunoi uscat) şi îngrădit. Lăzile pentru gunoi vor fi distanţate la 25 m de cantină, încăperile de studiu şi cămine. Pentru a evita cazurile de traumatism căile de acces către terenurile de odihnă, sport etc. nu se vor intersecta cu cele pentru transport. Căile de acces către clădire şi terenul sectorului de gospodărire trebuie să fie asfaltate. Solul trebuie să fie uscat, ferit de inundaţii şi infiltraţii. Apa subterană superficială să se găsească la cel puţin 0,5-1 m sub nivelul inferior al fundaţiei clădirii.

Spaţiul verde al sectorului va constitui cel puţin 50%. Nu se permite plantarea pomilor şi arbuştilor spinoşi şi cu fructe otrăvitoare.

Structura planimetrică a terenului depinde de particularităţile patologiei la copii:

- pentru copiii cu dereglări locomotorii înclinarea căilor de circulaţie va fi nu mai mare de 50 m, iar lăţimea nu mai mică de 1,6 m. La cotituri şi peste fiecare 6 m vor fi prevăzute sectoare pentru odihna copiilor;

- lăţimea căilor de plimbare pentru copiii orbi şi cu vedere slabă trebuie să fie nu mai mică de 3 m. Căile de plimbare din ambele părţi vor fi îngrădite la 2 nivele – 90 cm (balustradă) şi 15 cm (stinghie). Toate obiectele se vor îngrădi (copacii, stîlpii, arbuştii etc.). Lîngă cotituri, la intersecţii, lîngă clădiri – căile de acces vor avea un pavaj neuniform (la asfalt se adaugă prundiş). Suprafaţa neuniformă serveşte copiilor drept preîntîmpinare pentru ca ei să se mişte mai lent. Cărările asfaltate vor avea forma de arc (centrul se află la o înălţime mai mare cu 5-15 cm decît părţile laterale). Pentru orientarea mai bună se vor planta copaci, care emană substanţe cu miros diferit. Pentru copiii cu vedere slabă se vor planta flori de culori vii. Pentru practicarea exerciţiilor fizice şi organizarea jocului copiilor orbi şi cu vedere slabă se va amenaja un teren special îngrădit, cu suprafaţa pavată sau cu iarbă. Ca gard vor servi şănţuleţele cu lăţimea de 15-20 cm. Dacă terenul este acoperit cu iarbă, ea se va înlătura de pe o fîşie cu lăţimea de 1,5 m sau invers, dacă terenul este pavat în jur se va planta iarbă pe o fîşie cu lăţimea de 1,5 m. Gardurile, pereţii, stîlpii etc. se vor afla la o distanţă de 2,5-3,0 m de la marginea terenurilor de joc. Zona de protecţie din jurul terenului de joc va fi înclinată (unghiul 10-12°, lăţimea – 3,0-3,5 m), iar lungimea terenului de joc – 10-20 m. Terenul va dispune de gard cu o înălţime de 2,0 m. Sectorul în timp de noapte se va ilumina cu lumină artificială (10 lx).

III. CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE CLĂDIRILE ŞCOLII-INTERNAT

Construcţia şi reconstrucţia clădirilor se va efectua conform sarcinii de proiect şi conform proiectelor tip. Şcolile pot fi de unul sau două complete. Se admite construcţia complexelor şcoală-grădiniţă. Construcţia clădirilor pentru preşcolari, componenţa şi amenajarea încăperilor va corespunde instrucţiei de proiectare a grădiniţelor pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale. Orientarea geamurilor va corespunde cerinţelor din tabelul nr.2.

ISÎ trebuie să fie dotate cu sisteme centrale de aprovizionare cu apă rece şi caldă (apeduct), ventilaţie, electricitate, încălzire şi canalizare.

Cazangeria autonomă se va amplasa în zona de gospodărie, cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător. Cazangeria nu poate fi montată în clădirea şcolii sau anexată la ea. Se interzice utilizarea convectoarelor cu gaz.

Componenţa şi suprafaţa încăperilor sînt indicate în anexa nr.2. Şcolile pot fi amplasate în una sau cîteva edificii unite prin galerii încălzite. Clădirile, de regulă, vor fi de 2 etaje. Pentru elevii surzi, cu hipoacuzie şi cu dereglări grave de vorbire se admit 3 etaje. În cazul, cînd relieful lotului de pămînt este complicat se recomandă ieşiri la nivelul solului direct de la etajul 2 şi 3. Înălţimea încăperilor (podea-tavan) va fi nu mai mică de 3,0 – 3,3 m, a sălii sportive – 6 m, sălii de festivităţi – 4,5 m şi a sufrageriei – 3,6-4,2 m.

Clădirea şcolii va fi divizată în două grupe de încăperi: de instruire-cazare şi comune. Fiecare grupă de încăperi se va afla în blocuri separate. Blocul încăperilor de instruire şi cazare nu trebuie să fie trecător şi se va izola de sursele de zgomot şi pulberi şi va dispune de căi comode de acces către încăperile comune şi teren. Din grupa de încăperi de instruire şi cazare fac parte: sălile şi cabinetele de studii, recreaţie şi dormitoarele, closetele, camera de curăţare a îmbrăcămintei şi încălţămintei, odaia educatorului de serviciu, încăperile auxiliare. Încăperile de instruire şi cele de cazare se vor grupa diferenţiat, în secţii, în dependenţă de vîrsta copiilor şi modul de completare a claselor şi grupelor (1-3 sau 1-4; 4-8 şi 5-8; 9-10, 9-11 sau 9-12 clase). Se admite unirea secţiilor de instruire-cazare (instruire, recreaţii, dormitoare, WC etc.) pentru o grupă pregătitoare, două grupe de clasa 1-3 sau 1-4, două-trei grupe pentru clasele 4-8 sau 2-4 pentru clasele 5-8 şi 9-12. Secţiile de instruire-cazare pentru diferite vîrste trebuie să fie netrecătoare, izolate una de alta şi de încăperile comune.

Trebuie să fie create condiţii pentru: a scurta timpul de deplasare a copiilor, facilitarea supravegherii copiilor şi crearea unui mediu familial. Încăperile secţiilor de instruire-cazare pentru copiii din clasele primare se vor afla în blocuri separate în limitele unui etaj. Pentru elevii din clasele medii şi mari se vor separa secţiile de instruire de dormitoare (în limitele a unui sau două etaje). Dormitoarele pentru fete şi băieţi se vor amplasa în blocuri sau etaje diferite.

Grupa încăperilor comune include: cabinete pentru instruire şi laboratoare grupate în secţii speciale în blocuri separate, care vor avea legături comode cu dormitoarele pentru elevii claselor medii şi mari; ateliere; sală sportivă; sala festivă; blocul alimentar; biblioteca cu sala de lectură; încăperi pentru ocupaţii în cercuri; încăperi medicale; încăperi de gospodărie şi administrative.

Încăperile de studii. Suprafaţa şi configurarea încăperilor (clase, cabinete, laboratoare) trebuie să permită amplasarea corectă a mobilierului şi utilajului, iluminarea suficientă a locului de instruire etc. Suprafaţa lor pentru 1 elev va fi de 2,2 m² pentru copiii cu deficienţe mintale şi reţinere în dezvoltarea psihică, 3,5 m² pentru copiii cu sechele ale poliomielitei şi paralizie cerebrală şi – 3,0 m² pentru ceilalţi copii. Sălile pentru ocupaţii individuale se vor amplasa în secţiile de instruire-cazare (4 m²/elev).

În dependenţă de profil se vor prevedea suplimentar următoarele cabinete:

- audiosalon pentru ocupaţii frontale şi individuale, cabinet de ocupaţii cu ritmica, înzestrat cu utilaj coregrafic şi perete cu oglinzi pentru copiii surzi, cu hipoacuzie şi cu dereglări grave ale vorbirii;

- cabinete logopedice pentru copiii cu deficienţe mintale;

- cabinete logopedice şi laringofonice, cabinet pentru dactilografiat, electrotehnică, modelare şi desen reliefat, ocupaţii muzicale individuale pentru copiii orbi şi cu văzul redus.

Uşile de intrare în clase, cabinete etc. vor fi integre şi se vor plasa din partea mesei profesorului. Toate încăperile vor dispune de aerisire naturală. Camerele de recepţii pentru vizitatori şi recreaţiile vor avea forma de salon (1 m²/elev).

Dormitoarele. Dormitoarele vor fi amplasate în cămine (4 elevi/salon). Pentru copiii cu sechele ale poliomielitei şi paralizie cerebrală suprafaţa dormitoarelor va fi de 4,5 m²/elev, iar pentru celelalte şcoli – 4,0 m²/elev . De asemenea trebuie să fie lavabouri, closete, cabine igienice pentru fete, duşuri, camere pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei. Pentru organizarea somnului în aer liber trebuie să fie verande pentru 50% de copii (3,0 m²/elev), care se vor amplasa în vecinătatea sălilor de recreaţie şi studii.

Atelierele. Instruirea prin muncă a elevilor se efectuează în ateliere şi pe lotul de pămînt, iar cînd sînt posibilităţi, la întreprinderi şi ferme agricole. Pentru elevii din clasele primare (I-IV, I-III) se prevede un atelier pentru instruire şi organizarea muncii social-utile, care se va amplasa în vecinătatea blocului de instruire-cazare, iar pentru elevii din clasele medii şi mari se prevăd ateliere reieşind din profilul şcolii: pentru prelucrarea lemnului, metalului, cartonului, ţesăturilor etc. Construcţia, exploatarea şi amenajarea atelierelor se va efectua conform cerinţelor igienice în vigoare. Atelierele se vor afla într-un bloc separat şi vor avea legături cu celelalte încăperi.

Atelierele cu maşini-unelte se vor amplasa numai la primul etaj. Atelierul de prelucrare a lemnului va avea o uşă adăugătoare spre exterior.

Încăperea pentru păstrarea sculelor, materiei prime şi inventarului se va amplasa în vecinătatea atelierelor de tîmplărie şi lăcătuşărie.

La instalarea strungurilor se va respecta distanţa dintre rînduri (pasaje), care trebuie să fie nu mai mică de 130 cm (pentru copiii cu dereglări ale aparatului locomotor – 170 cm), între strunguri distanţa nu va fi mai mică de 80 cm, între strunguri şi mesele de prelucrare a lemnului – 90 cm, între mesele de prelucrat lemnul – nu mai mică de 80 cm. Atelierele se vor asigura cu ventilaţie mecanică prin flux-reflux, inclusiv cu aspiraţie locală şi vor dispune de lavoare cu apă caldă şi rece.

Sala sportivă. ISÎ trebuie să dispună de sală sportivă (162 m² = 9 m × 18 m) şi cabinete sau săli pentru cultura fizică curativă. Ultimele se vor plasa în vecinătatea blocului medical.

În şcolile pentru copii cu dereglări ale vederii (282 locuri) sala sportivă va avea suprafaţa de 288 m² sau 12 m × 24 m (anexa nr.2-3). Sala sportivă trebuie să fie amplasată la primul etaj şi va avea ieşire la terenurile sportive. Vestiarele şi closetele cu sita de duş (separate) pentru elevi şi eleve vor avea legătură directă sau printr-un coridor cu sala sportivă şi se vor înzestra cu dulapuri sau cuiere şi un ecran la intrare cu înălţimea de 1,75 m. De asemenea, se prevede o încăpere pentru păstrarea utilajului sportiv (fără prag).

Cerinţele faţă de sala sportivă pentru copiii cu deficienţe ale vederii:

- sala se va diviza în două părţi: mică – pentru gimnastică la aparatele de gimnastică şi mare sau de bază pentru jocuri; pentru a evita dezorientarea aparatele de gimnastică se vor fixa staţionar; podeaua în partea mai mică a sălii va fi mai înaltă cu 6-7 cm decît cea din partea mare, care va fi omogenă;

- pe perimetrul podelii se va prevedea o fîşie vibratoare, ea va fi şi între cele două părţi cu înclinare spre partea mare (10-12%). Pentru divizarea sălii se va folosi o plasă de capron pe care se vor agăţa săculeţe cu nisip;

 - se va prevedea utilaj sportiv obişnuit (pereţi de gimnastică, cal, inele etc.) şi suplimentar de diferit tip, ţinte de aruncat mingile etc.

În şcolile-internat cu deficienţe ale aparatului locomotor se prevede o piscină acoperită cu fundul mobil pentru dirijarea nivelului apei. Se recomandă ca şcolile pentru elevii cu deficienţe senzoriale (vedere, auz) şi a vorbirii să fie dotate cu piscine. Componenţa şi suprafaţa piscinelor sînt indicate în tabelul nr.3.

Cada va avea lungimea de 12,5 m, lăţimea de 6 m, iar adîncimea pentru elevii de 7-10 ani – 0,6-0,85 m, 10-14 ani – 0,8-1,05 m. Pe perimetrul căzii se vor afla pistele de ocolire. Cada pentru picioare va avea adîncimea de 0,1 m. Pentru copiii cu deficienţe ale văzului marginile căzii se vor căptuşi cu cauciuc, partea nu prea adîncă se va separa de cea mai adîncă printr-un perete de penoplast şi plasă cu greutăţi mici. Se prevăd două intrări în cadă. În jurul căzii şi pe pereţi va fi o balustradă cu înălţimea de 30 şi 50 cm de la podea. Temperatura apei în piscină va fi de 29°C, a aerului din sala, unde se află cada – 30°C, din vestiar şi duş – 25°C, iar temperatura suprafeţei pistei de ocolire – 30°C. Cerinţele faţă de regimul de exploatare şi calitatea apei piscinei va corespunde regulilor sanitare privind exploatarea bazinelor de înot în vigoare.

Sala festivă. Numărul de locuri în sala sportivă va fi de 75-100% din capacitatea şcolii (0,65-0,8 m²/elev). Sala va avea un ecran, mecanisme pentru ridicarea cortinei şi plasarea perdelelor la geamuri. Sala trebuie să dispună de estradă şi aparat pentru demonstrarea filmelor. Adîncimea estradei va fi de 3 m, iar înălţimea de 0,9 m de la podeaua sălii festive.

Cantina se va afla într-un bloc special la primul etaj, cu ieşire separată pe teren. Dacă şcoala are mai multe blocuri, atunci cantina se va uni cu ele prin galerii acoperite. Construcţia şi suprafaţa încăperilor va corespunde cerinţelor funcţionării cu materie primă. Suprafaţa sufrageriei este de 1,3 m²/elev. Copiii se vor alimenta în două schimburi cu excepţia celora cu deficienţe ale văzului, care se vor alimenta într-un schimb. La intrarea în sufragerie se vor instala lavoare din considerentele 1 lavoar pentru 10 locuri pentru copiii cu deficienţe ale văzului, 1 lavoar pentru 15 locuri pentru cei cu deficienţe mintale şi 1 lavoar pentru 20 locuri pentru ceilalţi copii. Vesela sufrageriei poate fi din ceramică, farfor, sticlă, emailată, melhior, oţel inoxidabil. Nu se recomandă vesela din aluminiu şi se interzice folosirea celei din masă plastică. Nu se permite veselă cu margini ştirbite şi cu fisuri.

În cantină se vor respecta cerinţele igienice faţă de întreprinderile de alimentaţie publică.

Încăperile medicale. Punctul medical se amplasează la primul etaj, într-un bloc izolat. Cabinetele medicale şi saloanele trebuie să aibă o legătură comodă cu încăperile de studii şi dormitoarele, iar izolatorul – o ecluză cu un lavoar şi ieşire pe teren. Componenţa încăperilor şi înzestrarea lor cu utilaj special depinde de maladiile suportate şi va fi următoarea:

a) în toate şcolile-internat:

- cabinetul fizioterapeutic cu utilaj fototerapeutic pentru toţi copiii şi hidroterapeutic pentru copiii cu dereglări ale vederii şi aparatului locomotor;

- cabinete şi săli pentru gimnastica curativă, dotate cu pereţi pentru gimnastică şi coregrafie, pentru elevii cu dereglări ale văzului se recomandă să fie oglinzi;

- cabinetul logopedului;

b) pentru copiii cu dereglări ale aparatului locomotor:

- cabinetul medicului pentru gimnastica curativă, neuropatolog, ortoped, protezare, încăpere pentru ghips;

- ateliere pentru repararea protezelor şi încălţămintei;

- săli pentru ergoterapie, parafino-, ozocherito- şi hidroterapie;

c) pentru copiii cu deficienţe mintale:

- cabinetul psihiatrului;

d) pentru copiii cu dereglări ale auzului şi vorbirii: cabinetul medicului ORL cu cabină audiometrică, cabinet pentru lucrul individual de dezvoltare a auzului şi pronunţării;

e) pentru copiii cu dereglări ale vederii: cabinetul medicului oftalmolog, cabinet cu mijloace optice de corecţie şi protecţie a vederii reziduale.

În sălile de ozocherită, protezare şi hidroterapie podeaua va fi din plăci de gresie.

IV. CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE ILUMINATUL NATURAL ŞI ARTIFICIAL

Iluminarea va corespunde cerinţelor SNIP 11-4-79 "Iluminarea naturală şi artificială. Norme de proiectare". Toate încăperile vor avea lumină naturală directă. Se admite iluminarea cu lumina secundară a coridoarelor, care nu servesc ca săli de recreaţii, încăperi auxiliare ale ospătăriei (depozite, spălătorii), vestiare de pe lîngă sala sportivă (cu excepţia şcolilor pentru copii cu deficienţe ale vederii). În depozite şi încăperile sociale şi de gospodărie ale ospătăriei, depozite pentru inventar şi depozite de gospodărie, încăperea pentru depozitarea utilajului sportiv, duş şi closetele de pe lîngă sala sportivă, closetele pentru personal se admite ca lumina să fie artificială.

Toate încăperile de studii obligator vor avea lumina naturală, care trebuie să cadă din partea stîngă a elevilor, iar geamurile trebuie să dispună de dispozitive de protecţie contra soarelui. Coeficientul de iluminare naturală din încăperile instructiv-educative va fi cel puţin de 1,5%, iar pentru copiii cu dereglări ale vederii şi auzului – 2,5%. Pentru a evita acţiunea directă a razelor solare asupra tablei, geamurile nu vor fi amplasate nemijlocit la limita peretelui, care se intersectează cu peretele pe care atîrnă tabla (0,75 m), ce este important pentru elevii cu deficienţe ale vederii.

Pentru folosirea maximală a luminii naturale este necesar:

- copacii să fie sădiţi nu mai aproape de 15 m de la clădire, iar arbuştii – 5 m. Ramurile copacilor din apropierea clădirilor se vor tăia scurt primăvara. Nu se va vopsi sticla geamurilor. Nu se vor pune flori pe pervaz. Perdelele se vor afla între ferestre. Nu se admite ca perdelele să fie din polivinilclorid. Perdelele din laboratoarele de fizică, chimie şi din sălile de studii nu vor diminua nivelul de iluminare în cazul cînd ele nu sînt folosite;

- ferestrele să fie curăţate şi spălate trimestrial din exterior şi lunar din interior. Pereţii, tavanul, podeaua, utilajul trebuie să aibă o suprafaţă mată şi culori deschise: tavanul şi partea superioară a pereţilor (1,5 m de la podea) – albă, panelele (pînă la 1,5 m de la podea) – verde sau galben-deschis, bej sau roz cu coeficientul de reflectare nu mai mic de 0,6, iar podeaua – culori deschise cu coeficientul de reflectare 0,25-0,30;

- mobila se va vopsi în verde deschis sau culoarea naturală a lemnului cu coeficientul de reflectare – 0,11-0,45;

- tabla se va vopsi în verde sau cafeniu închis cu coeficientul de reflectare – 0,1-0,3;

- uşile, geamurile, inclusiv tocurile geamurilor se vor vopsi cu vopsea de culoare albă.

În încăperile de instruire şi dormitoare la ferestre se vor folosi jaluzele. Nivelul iluminării artificiale este indicat în anexele 3 şi 4. Se vor folosi tuburile luminescente LA (lumina albă) şi LN (lumina naturală). În încăperile de studii se va utiliza sistema de iluminare generală cu întrerupătoare pentru fiecare rînd de bănci şi iluminare locală (tablă).

În ateliere, cancelarie, cabinetul directorului, cabinetele medicilor etc. se va prevedea atît iluminare generală, cît şi locală.

În cabinetul logopedului lîngă oglindă se prevede iluminare locală. În ateliere se prevede atît sistema generală de iluminare cu becuri luminescente, cît şi cea locală cu lămpi incandescente (40-60 Wt).

Pentru copiii cu dereglări ale vederii se vor folosi becurile incandescente (sistema generală şi locală):

- pentru copiii cu miopie şi hipermetropie avansată – 1000 lx;

- pentru copiii cu patologia retinei şi nervului optic (fără fotofobie) – 1000-1500 lx;

- pentru copiii cu fotofobie – pînă la 500 lx.

Nivelul iluminării artificiale generale nu va fi mai mare de 400 lx. Pentru copiii cu fotofobie la locul lor de lucru-instruire se va prevedea întreruperea unor grupe de surse de iluminare din sistema de iluminare generală. Folosirea într-o încăpere a lămpilor luminescente şi incandescente nu se admite. Utilizarea tipurilor noi de lămpi se va coordona cu centrele de medicină preventivă. Sursele de iluminare cu lămpi luminescente se vor amplasa în linii paralele geamurilor. Cerinţele faţă de iluminare va corespunde şi regulilor sanitare faţă de învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal. Sursele de iluminare se vor curăţa trimestrial. Se interzice ca copiii să curăţe sursele de iluminare. În coridoare, recreaţii, sălile festive şi sportive, ateliere, pe scări, hol se va instala sistema de iluminare în caz de avarie (5 lx la podea). Iluminarea artificială se va utiliza conform calendarului de iluminare (anexa nr.5).

În şcoli se mai prevede:

- pentru copiii cu deficienţe ale vederii – prize adăugătoare (în cabinetul medicului oftalmolog etc.);

- pentru copiii cu deficienţe ale auzului – prize adăugătoare în încăperile de instruire pentru utilizarea mijloacelor tehnice (la înălţimea de 1,8 m de la podea cu pornirea automată a utilajului), iluminare adăugătoare din partea de sus a tablei, surse de iluminare la oglindă (din stînga, dreapta şi de sus), care se instalează în locuri pentru ocupaţiile individuale a profesorilor cu elevii, canale pentru linii cu curent de joasă tensiune de la nodul de comandă al profesorului către bănci cu aparate, ansa magnetoinductivă în sala sportivă, semnalizatoare cu lumini în culori; întrerupătoare automate, clame pentru contact cu pămîntul.

În încăperile cu utilaj tehnic pentru copiii surzi, se va prevedea contactul utilajului cu pămîntul conform instrucţiei de efectuare a contactului de protecţie cu pămîntul. Din dormitoarele pentru copiii cu deficienţe mintale se va prevedea semnalizarea prin lumină şi zgomot în camera educatorului de serviciu şi lucrătorului medical. La utilizarea aparatelor, care intensifică zgomotul pereţii încăperilor vor fi acoperiţi cu mijloace de protecţie contra zgomotului.

În sistema iluminării artificiale generale a încăperilor pentru instruire, dormitoarelor, saloanelor izolatorului, sălilor sportive şi cabinetelor de gimnastică curativă se prevăd surse cu tuburi ultraviolete EUV (eriteme uviole) sau becuri luminescente eriteme (LE) din calculul 3 wt/m² la înălţimea 2,7-2,9 m de la podea; surse de iradiere bactericide (DB-15) din calculul 1 wt/m² la înălţimea 2,7-2,8 m de la podea. Tuburile luminescente uzate trebuie să fie depozitate în încăperi inaccesibile elevilor cu evacuarea lor ulterioară în modul stabilit.

V. CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE AMENAJAREA ÎNCĂPERILOR

Mobila şi utilajul încăperilor vor corespunde particularităţilor procesului instructiv-educativ, taliei şi vîrstei copiilor. Cerinţele faţă de mărimile şi amenajarea mobilei vor corespunde cerinţelor igienice faţă de instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial, liceal şi următoarelor cerinţe:

a. Încăperile de instruire pentru elevii cu vedere redusă vor fi dotate cu bănci şi scaune universale (pentru un elev) cu parametrii variabili; dacă suprafaţa băncii nu poate fi înclinată în timpul citirii, atunci se vor folosi suporturi din carton sau placaj cu un unghi de înclinare de 30-40° faţă de suprafaţa orizontală. Pentru copiii orbi se vor folosi mese cu suprafaţa orizontală, mărimea căreia şi a dispozitivelor speciale vor face posibilă folosirea şi păstrarea manualelor. Se mai recomandă rechizite de scris Brail, rechizite pentru scrisul plat, maşini de dactilografiat conform sistemului Brail; utilaj optic special pentru utilizarea vederii reziduale (aparatul Brail pentru demonstrarea frontală a desenelor pe tablă, tablă-ecran, lupă ortoscopică şi planosferică etc.

b. Pentru copiii cu deficienţe mintale se vor folosi mese sau bănci pentru un loc.

c. Pentru copiii cu dereglări ale auzului şi vorbirii vor fi:

- mese pentru un loc dotate cu aparatură auditivă şi complete – microfon, mese pentru profesor cu un nod de comandă cu amplificator şi comutator, fire electrice cu tensiune joasă la fiecare masă pentru elevi (aparatele auditive se montează pe mesele profesorului şi elevilor);

- amplificatoare. Utilizarea amplificatoarelor necesită ca pereţii să aibă protecţie contra zgomotului;

- utilaj pentru lucrul frontal şi individual cu unul sau doi elevi, scaun şi masă pentru profesor cu oglindă logopedică (de asupra mesei pedagogului şi pe perete), scaune pentru elevi, complet de sonde, spatule şi un ecran pentru a acoperi faţa profesorului;

- ecrane pentru demonstrarea filmelor, diapozitivelor şi diafilmelor;

- materiale ilustrative pentru efectuarea ocupaţiilor de dezvoltare a vorbirii;

d. Pentru copiii cu deficienţe ale aparatului locomotor se va folosi mobilă specială, conform standardelor în vigoare şi listei tip aprobate de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului.

Mobila şi utilajul din ateliere vor corespunde cerinţelor regulilor securităţii şi igienei muncii faţă de atelierele şcolare, combinatele de producere, secţiile întreprinderilor, unde are loc instruirea prin muncă a elevilor. Mobila şi utilajul se plasează în aşa mod ca geamurile să fie din partea stîngă a elevilor, iar unghiul de privire (unghiul între linia de vedere a elevului şi tablă) să fie nu mai mic de 45°. Băncile (mesele) în încăperile pentru instruire se vor plasa de-a lungul încăperii în 2-3 rînduri (lumina din stînga) dacă nu se cere altă plasare reieşind din cerinţele procesului instructiv-educativ. Pentru copiii cu deficienţe ale auzului mobila va fi amenajată în formă de semicerc, în jurul mesei profesorului, avînd o depărtare mai mare între rînduri. În încăperile instructive pentru elevii cu deficienţe ale aparatului locomotor depărtarea dintre rînduri va fi mai mare. Mesele (băncile) pentru copiii cu acuitatea vizuală de 0,1% se vor afla mai aproape de masa profesorului şi tablă. Mesele pentru copiii cu fotofobie se vor amplasa mai departe de geamuri. Mesele de prelucrat lemnul din ateliere se vor plasa perpendicular sau sub un unghi de 30-40° faţă de geamuri, distanţa între ele va fi nu mai mică de 80 cm, iar dintre ele şi maşinile unelte nu mai mică de 90 cm. Distanţa dintre maşinile unelte şi perete va fi de 50 cm. Maşinile-unelte, mesele din atelierele de prelucrat metalul se vor plasa de-a lungul geamurilor în unul sau două rînduri la o distanţă dintre ele de 1,2-1,7 m. Maşinile de cusut (de picior) se vor aranja de-a lungul geamurilor în aşa mod ca lumina să cadă din partea stîngă.

În toate şcolile în încăperile pentru clasele I-IV, laboratoare, cabinetele de instruire, ateliere, camera pentru personal, cabinetele medicale şi alte încăperi medicale, cancelarie se prevede cîte un lavoar. În secţiile instructive şi de cazare closetele se vor afla în nemijlocita vecinătate a dormitoarelor şi claselor.

Numărul de utilaj sanitar:

a. În şcolile pentru copiii cu deficienţe ale aparatului locomotor:

- în secţiile de instruire-cazare – un vas de closet pentru 8 elevi, un pisoar pentru 12 elevi, un lavoar pentru 6 elevi, o cadă pentru spălatul picioarelor pentru 12 elevi, un duş pentru 10 elevi, o cabină pentru igiena fetelor pentru 50 fete;

- în încăperile comune şcolare – un vas de closet pentru 20 fete şi un lavoar pentru 30 de fete, un vas de closet, 0,5 pisoar şi un lavoar pentru 30 băieţi, în closetul pentru personal (2) – o oală de closet şi un lavoar;

b. În şcolile pentru elevii cu deficienţe ale vederii: în secţiile de instruire-cazare – un vas de closet pentru 8 fete, un vas de closet şi un pisoar pentru 10 elevi. Un lavoar pentru 3 copii, o cadă pentru spălat picioarele pentru 6 copii, o cabină a igienei fetelor pentru 30 eleve, un closet pentru personal pentru un bloc de instruire (un lavoar, un vas de closet), un duş pentru 12 copii cu 2 căzi şi cu un closet cu un vas de closet şi un lavoar – separate pentru elevi şi eleve;

- în încăperile şcolare generale (comune) – un vas de closet pentru 20 şi un lavoar pentru 30 de fete, un lavoar, un vas de closet şi un pisoar pentru 30 băieţi, un closet pentru personal la un bloc de instruire-cazare. Lîngă pisoare şi vasele de closet vor fi mînere fixate;

c. În şcolile pentru copiii cu deficienţe ale auzului şi vorbirii:

- în secţiile de instruire-cazare – un vas de closet pentru 15 fete, un vas de closet şi un pisoar pentru 20 de băieţi, un lavoar pentru 8 copii, o cadă de spălat picioarele pentru 12 copii, o cabină pentru igiena fetelor pentru 70 eleve, două closete pentru personal, un duş pentru 18 copii cu o cadă şi un closet cu un vas de closet şi un lavoar pentru băieţi şi fete;

- în blocul încăperilor comune (generale) şcolare conform cerinţelor de proiectare a şcolilor;

d. În şcolile pentru elevii cu deficienţe mintale:

- în blocul încăperilor comune (generale): un vas de closet pentru 20 şi un lavoar pentru 40 de fete, un vas de closet, un pisoar pentru 30 de băieţi şi un lavoar pentru 40 de băieţi, pentru personal un closet cu un vas de closet şi un lavoar;

- în secţiile de instruire-cazare: un vas de closet pentru 8 fete, un vas de closet şi un pisoar pentru 10 băieţi, un lavoar pentru 4 copii, o cadă pentru spălatul picioarelor pentru 8 copii, o cabină igienică pentru 35 fete, un duş pentru 16 copii, în sala de duş pentru băieţi şi fete se prevede cîte o cadă şi un closet cu un vas de closet şi un lavoar.

Pentru a facilita orientarea şi mişcarea elevilor se vor prevedea:

a. În şcolile pentru copii cu deficienţe ale aparatului locomotor – lift, rampă cu înclinarea 1:6, scări cu înclinarea 1:3 (raport între înălţime şi lungime), care vor avea mînere din două părţi la înălţimile de 0,9 şi 0,5 m. Rampele vor avea acoperemînt din cauciuc;

b. În şcolile internat pentru copii cu deficienţe ale vederii:

- structura planimetrică a clădirii va asigura orientarea liberă a elevilor;

- clădirile tip nu vor avea stîlpi interiori în încăperile unde se află copii. În clădirile ajustate stîlpii vor fi rotunzi;

- scările vor avea din ambele părţi mînere şi îngrădire de 1,8 m;

- e raţional în loc de scări de a utiliza rampe cu mînere la diferite înălţimi;

- materialul pentru podele va fi sonor, igienic, în culori ce contrastează cu pereţii, scările sau rampele;

- materialul pentru pereţi va fi diferit (lemn, beton, cărămidă şlefuită) şi va avea diferite culori. Toate sectoarele periculoase din clădiri (pereţii laterali ai coridoarelor, stîlpii etc.) se vor vopsi în roşu (sau roşu cu linii albe) cu suprafaţa mată cu evitarea sclipirilor;

- nu se admite vopseaua violetă sau albastră.

Microclimatul va corespunde cerinţelor faţă de instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal.

Temperatura aerului va fi cu 1-2° mai mare în clasele primare a şcolilor pentru copii cu deficienţe ale vederii şi aparatului locomotor. Umiditatea relativă a aerului va fi de 40-60%.

Starea sanitară a încăperilor şi terenului va corespunde cerinţelor faţă de instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal în vigoare.

VI. ORGANIZAREA REGIMULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

Durata somnului pentru elevii din clasele primare (7-10 ani) va fi de cel puţin 10 ore, clasele medii (11-14 ani) – 9 ore şi superioare (15-17 ani) – 8,5 ore. Se recomandă somnul de zi cu o durată de 1-2 ore pentru elevii din clasele primare, elevii extenuaţi şi reconvalescenţi. În caz de indicaţii medicale somnul de zi poate fi organizat şi pentru restul elevilor. Între cină şi somnul de noapte se vor prevedea plimbări în aer liber (liniştite), jocuri liniştite în încăperi şi proceduri de igienă personală. Dormitoarele, în lipsa elevilor, se vor aerisi, iar în timpul somnului se vor deschide oberlihturile. Durata aerisirii dormitoarelor şi claselor sînt indicate în tabelul nr.4.

Temperatura optimală a aerului din clase şi dormitoare este indicată în tabelul nr.5.

Pentru copiii din clasele primare (7-10 ani) durata plimbărilor va fi nu mai mică de 3,5 ore, din clasele medii (11-14 ani) – 3 ore şi clasele superioare (15-17 ani) – 2,5 ore. Plimbările vor avea loc:

- pînă la începutul lecţiilor – 20-30 min.;

- după lecţii – 1-1,5 ore;

- pînă la începutul pregătirii temelor pentru acasă – 1 oră;

– după cină – 1 oră.

Se recomandă ca mişcările în timpul plimbării să fie de o intensitate medie şi nici de cum mare. Prima jumătate a plimbărilor se va efectua conform voinţei copiilor, a doua jumătate va fi organizată de educator şi va cuprinde jocuri cu mingea, estafete, jocuri mobile etc. Cu 10 minute înainte de finalizarea plimbării jocurile se vor termina.

Forma de bază a educaţiei fizice este lecţia de educaţie fizică, care se va petrece conform unor programe speciale. Copiii vor fi divizaţi în grupele medicale de educaţie fizică, conform îndrumărilor metodice "Educaţia fizică cu copiii şi adolescenţii cu dereglări a stării sănătăţii". Organizarea lecţiilor cu elevii din grupa specială se va efectua conform îndrumărilor metodice "Organizarea lecţiilor de educaţie fizică cu elevii care se atîrnă la grupa medicală specială" (nr.08-14 din 22.02.1980). În regimul zilei, în fiecare zi se vor include: gimnastica igienică de dimineaţă, pauzele de cultură fizică în timpul lecţiilor şi autopregătirii, ocupaţii în secţiile sportive, gimnastica curativă şi proceduri de călire. Corecţia vorbirii este pozitiv influenţată de ocupaţiile cu ritmica. Este benefică experienţa de efectuare cu copiii cu deficienţe ale văzului şi vorbirii a exerciţiilor speciale pentru perfecţiunea mişcării degetelor de la mîini (mozaică, sortarea micilor detalii, nasturilor etc.). Gimnastica curativă individuală şi în grup poate fi efectuată atît în prima, cît şi în a doua jumătate a zilei. Cele expuse mai sus se planifică pentru fiecare copil.

Alimentaţia copiilor va fi echilibrată şi trebuie să conţină toate substanţele nutritive necesare pentru acoperirea pierderilor de energie şi asigurarea dezvoltării normale a organismului.

Trofinele trebuie să fie în raporturi optimale (echilibrate) de 1:1:4 (proteine:lipide:glucide). Necesitatea în trofine şi energie este indicată în tabelul nr.6.

Sortimentul de produse alimentare va fi variat. Bucatele vor fi servite în unul şi acelaşi timp, de 4-5 ori pe zi cu un interval nu mai mare de 4 ore. Repartizarea valorii energetice a raţiei alimentare pentru diferite mese respectiv va fi: pentru dejun – 25%, dejunul al doilea – 10%, prînzul – 35-40%, gustarea – 10% şi cină – 20-25%. Organizarea alimentaţiei şi vitaminizarea bucatelor se va efectua conform îndrumărilor metodice "Organizarea alimentaţiei elevilor în şcoli-internate"(nr.11-14/24-6 din 22-10-84). Normele de produse alimentare sînt indicate în anexa nr.12. Pentru copiii bolnavi se va organiza alimentaţia dietetică. Carnea şi peştele se va prelucra termic în apă sau cu abur, crupele şi legumele se fierb pînă devin moi sau din ele se prepară pireu. Bucatele pot fi coapte în rolă. Se interzice ca ele să se prăjească. Supele vor fi vegetariene. Se vor exclude aşa produse ca slănina, margarina, carnea grasă de porc, pasăre sau peşte, creierii, afumături, torte, clătite, cafea, cacao, ciocolata, condimentele pipărate. Zilnic se va colecta şi păstra 24 de ore proba diurnă.

Timpul liber copiii îl vor petrece în secţii sportive, cercuri etc., durata cărora nu va fi mai mare de 30-45 min. pentru elevii din clasele primare şi 1-1,5 ore pentru restul elevilor. Pentru a evita supraîncărcarea fiecare elev poate să se ocupe numai într-un singur cerc o dată în săptămînă. Numărul de ore instructiv-educative va corespunde planurilor-tip aprobate de METS. Începutul şi sfîrşitul anului de studii, vacanţele, examenele, practica de producere va corespunde celora din şcolile medii de cultură generală. La elaborarea orarului pentru o zi se recomandă:

- lecţiile, care necesită un efort intelectual intens pentru elevii din clasele primare, se vor petrece la ora a doua, pentru restul elevilor – la ora a doua sau a treia. În aceste ore vor avea loc şi lucrările de control;

- lecţiile de educaţie fizică în orarul zilei vor fi la ora a treia sau a patra. Numai lecţiile de educaţie tehnologică în atelierele şcolii se vor dubla.

La alcătuirea orarului pentru o săptămînă se recomandă:

- lucrările de control nu se planifică pentru luni şi sîmbătă;

- într-o zi a săptămînii (joi) după două ore de ocupaţii pentru elevii din clasele primare se vor petrece plimbări şi excursii. Durata maximală a lecţiilor în clasa întîia va fi de 35 minute, în rest – 45 minute. La fiecare lecţie se va efectua o pauză de cultură fizică. Solicitarea vizuală neîntreruptă la distanţe mici pentru elevii din clasele primare va fi de 10 minute, iar pentru restul – 15 minute. Copiii orbi ce sînt instruiţi conform sistemei de relief Brail vor îndeplini o dată sau de două ori în timpul lecţiei cîte 5 minute o activitate vizuală neîntreruptă. Copiii orbi vor alterna ocupaţiile tactile cu cele de auz. Mijloacele tehnice se vor folosi conform cerinţelor igienice în vigoare. Durata recreaţiilor mici va fi de 10 min., iar a celei mari – 30 min. (după lecţia a doua sau a treia). Se admite ca recreaţia a doua şi a treia să fie de 20 minute. Copiii la recreaţie vor ieşi pe teren. Timpul pregătirii temelor pentru acasă nu va depăşi pentru elevii din: clasa I – 45 min. – 1 oră; clasa a II – 1,5 ore; clasele III-IV – 2 ore; V-VI – 2,5 ore; VII – 3 ore; VIII-X (XII) – 4 ore.

VII. EDUCAŢIA IGIENICĂ A ELEVILOR

Educaţia igienică a elevilor trebuie să se bazeze pe procesul complex de formare a deprinderilor igienice. Ea prevede participarea activă în acest proces a lucrătorilor medicali, corpului didactic cu implicarea lucrătorilor de educaţie pentru sănătate etc. Educaţia igienică trebuie să fie orientată spre educarea la copii a cunoştinţelor şi deprinderilor igienice privind respectarea regimului zilei, curăţeniei pe teren şi în încăperi, regimului de aerisire, regulilor igienei personale etc. Toţi elevii trebuie să cunoască metodologia efectuării procedurilor de călire, gimnasticii igienice de dimineaţă, automasajului, autocontrolului stării de sănătate etc. Copiii vor cunoaşte măsurile de profilaxie a diferitor maladii infecţioase, îndeosebi a helmintiazelor, traumatismului etc. Problemele ce ţin de întreţinerea stării igienice a şcolii trebuie examinate periodic la şedinţele consiliului pedagogic.

O atenţie deosebită în procesul educaţiei igienice se va atrage combaterii deprinderilor dăunătoare (fumatul, alcoolismul etc.), propagării practicării cît mai pe larg a culturii fizice şi sportului, educaţiei sexuale etc.

VIII. DISPOZIŢII FINALE

Clădirile construite sau reconstruite pot fi exploatate numai în cazul cînd vor dispune de autorizaţia sanitară de funcţionare eliberată de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat.

Către noul an de învăţămînt ISÎ vor fi primite în exploatare de către comisia alcătuită din reprezentanţii Consiliilor raionale, primăriilor, direcţiilor de învăţămînt şi de sănătate, organizaţiilor de comerţ şi serviciului sanitaro-epidemiologic de stat cu perfectarea actului de recepţie a şcolilor. În cazul dotării cu apeduct propriu se va cerceta apa potabilă la indicii chimici şi bacteriologici.

Se interzice funcţionarea cantinelor şcolare fără: coordonarea cu Centrele de Medicină Preventivă (CMP) a meniului pentru două săptămîni şi a asortimentului minim; lista produselor interzise, cartelele tehnologice, registrele de rebutare a materiei prime, a bucatelor şi sănătăţii, planul de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare şi infecţiilor intestinale, instruirea igienică a salariaţilor, fişele examenelor medicale ale salariaţilor.

Personalul ISÎ se supune examenului medical în corespundere cu cerinţele în vigoare. Nu se admite angajarea salariaţilor la lucru fără ca ei să fie supuşi examenului medical.

Conducerea şcolii este obligată să îndeplinească cerinţele planurilor – sarcină de ameliorare a stării igienice a şcolii-internat.

Responsabilitatea pentru respectarea cerinţelor prevăzute în prezentele reguli sanitare o poartă persoanele cu funcţii de răspundere ale instituţiilor speciale de învăţămînt pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale.

Nerespectarea prezentelor reguli sanitare atrage după sine răspundere disciplinară, administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Supravegherea privind respectarea cerinţelor stabilite în prezentele reguli sanitare se realizează de către organele Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi departamental ale Republicii Moldova în corespundere cu prevederile Legii "Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei" nr.1513-XII din 16.06.93, art.37 şi 38.

Anexa nr.6

INSTRUCŢIUNE

privind înmatricularea elevilor în şcoli-internat

cu deficienţe ale aparatului locomotor

1. Înmatriculaţi vor fi copiii de vîrstă şcolară, care se mişcă de sine stătător, care nu necesită deservire individuală cu următoarele maladii:

a. Paralizie cerebrală

b. Cu sechele ale poliomielitei în perioadele reziduale şi de recuperare;

c. Cu diferite defecte ereditare sau căpătate ulterior ale aparatului locomotor;

d. Cu artrogripoză, condrodistrofie, miopatie.

2. În clasa pregătitoare vor fi înmatriculaţi elevii de 7 ani. Dar atît în această clasă, cît şi în altele pot fi înmatriculaţi elevii de o vîrstă mai mare (cu 2 ani). Copiii cu paralizie cerebrală se vor afla în clase speciale. Copiii cu afectarea organică a creierului, cu dereglări locomotorii şi oligofrenie în stadiu de debilitate se vor afla în clase auxiliare speciale. Înmatricularea elevilor cu defecte mintale în clasele auxiliare se va face în baza hotărîrii Comisiei Medico-Psihologo-Pedagogice, dacă în urma frecventării timp de un an al şcolii s-a stabilit, că insuccesul şcolar este cauzat de oligofrenie.

3. Contraindicaţii de înmatriculare:

a. Copiii, care nu se mişcă fără ajutor, nu se deservesc de sine stătător din cauza defectelor de mişcare;

b. Care au accese epileptice dese;

c. Care au enureză şi incontinenţă de fecalii din cauza afectării organice a sistemului nervos central;

d. Care au oligofrenie în gradul de imbecilitate şi idioţie.

4. Înmatricularea elevilor se va efectua în baza îndreptării lor de organele ME, T şi S în baza concluziei consultaţiei medico-psiho-pedagogice.

Anexa nr.7

INSTRUCŢIUNE

privind înmatricularea elevilor în şcolile

pentru copii cu deficienţe mintale

1. Vor fi înmatriculaţi elevii cu deficienţe mintale de 7-9 ani (mai mari ca excepţie), atît acei, care se ocupă în şcolile de cultură generală (clasa 1-2), cît şi acei care nu sînt instruiţi în şcoală.

2. Indicaţiile de înmatriculare:

a. Oligofrenie în stadiul de debilitate de geneză diferită, inclusiv debilitate la boala Daun;

b. Demenţie organică într-un grad neavansat din cauza maladiilor infecţioase, intoxicaţiilor, traumelor şi alte afectări ale creierului;

c. Demenţie epileptică (în lipsa acceselor epileptice);

d. Demenţie schizofrenică (în lipsa dereglărilor psihotice).

3. Contraindicaţiile de înmatriculare:

a. Forme grave de demenţie (oligofrenie în stadiu de imbecilitate şi idiotism, inclusiv la boala Daun, demenţie organică gravă cu dezadaptare avansată, lipsa deprinderilor de deservire). Aceşti copii sînt înmatriculaţi în casele-internat ale Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale;

b. Maladii psihice cu demenţie şi alte dereglări neuropsihice grave: oligofrenia sau demenţia organică, maladii organice ale sistemului nervos cu dereglări psihotice persistente, maladii organice ale sistemului nervos cu accese epileptice dese, schizofrenia cu dereglări psihotice persistente.

Aceşti copii sînt internaţi în staţionarele psihoneurologice sau în secţiile de copii ale spitalelor psihiatrice pentru bolnavi cu maladii cronice;

c. Stări, cînd diferite dereglări au loc din cauza deficienţelor auzului, vederii, vorbirii sau motorii. Aceşti copii se vor instrui în şcolile-internat speciale respective;

d. Reţinere în dezvoltarea psihică cu următoarele stări: sechele ale afectării organice ale creierului, delăsare pedagogică. Aceşti copii se vor ocupa în şcolile de cultură generală sau în şcoli speciale pentru ei.

4. Înmatricularea elevilor se va efectua în baza îndreptării eliberate de organele ME, T şi S în baza avizului comisiilor medico-psihologo-pedagogice.

5. Transferarea copiilor în şcolile de cultură generală sau în alte şcoli speciale se va efectua de organele ME, T şi S în baza concluziei consultaţiei medico-psiho-pedagogice.

Anexa nr.8

INSTRUCŢIUNE

de înmatriculare a elevilor în şcolile pentru

copii cu deficienţe ale auzului

Se vor înmatricula elevii, care au pierdut auzul, mărimea medie a căruia (frecvenţa de la 500 pînă la 40000 herţi) este de la 30 pînă la 80 decibeli (şi mai mult de 80 dB). Starea sistemului auditiv se determină după perceperea vorbirii în şoaptă sau vorbirii obişnuite. Se i-au în vedere şi datele audiometriei tonale.

1. Indicaţii de înmatriculare în şcolile pentru copiii surzi:

- Copiii, care nu reacţionează la glasul tare;

- Copiii, care reacţionează la glasul tare şi la vorbirea obişnuită în pavilionul urechii;

- Copiii, care deosebesc sunetele (a, o, u, r) pronunţate lîngă ureche cu glas tare.

Aceşti copii au o pierdere auditivă de 80 dB. Copiii de 6-7 ani, care nu au instruire preşcolară se primesc în clasa pregătitoare, cei care au o pregătire preşcolară se primesc în prima clasă.

2. Indicaţii de înmatriculare a copiilor cu auz slab sau care au asurzit mai tîrziu:

- Copiii, care au o pierdere auditivă de la 30 pînă la 80 dB;

- Copiii, care deosebesc vorbirea (cuvinte, fraze la vorbirea obişnuită la o depărtare de ureche de 3 cm) şi care suferă din cauza insuficienţei auditive cu diferit grad de nedezvoltare a vorbirii, care au asurzit la vîrsta preşcolară şi şcolară, dar la care s-a menţinut vorbirea, chiar cu mari dereglări;

- Care deosebesc vorbirea obişnuită la distanţa nu mai mare de 3 m, dar care suferă de nedezvoltare semnificativă a vorbirii, care este un obstacol privind instruirea în şcoli de cultură generală.

În dependenţă de gradul de dezvoltare a vorbirii copiii se înmatriculează în următoarele secţii:

a. În prima secţie sînt înmatriculaţi elevii cu auz slab, care au asurzit mai tîrziu, dar care posedă vorbirea prin fraze cu unele neajunsuri (un agramatism neînsemnat, devieri la scriere, bîlbîială).

b. În a doua secţie sînt înmatriculaţi elevii cu nedezvoltare gravă a vorbirii (vocabular limitat, agramatism însemnat, pronunţie greşită, dereglări la scriere, greu înţelege vorbirea orală şi textul citit) şi copiii care aud slab, care se folosesc de vorbirea în fraze, care constă din propoziţii simple, dar cu greşeli în aranjarea gramatică (rînduiala cuvintelor, lipsa părţilor (unor) componente ale propoziţiei, deformarea structurii morfologice) şi vocabular limitat.

c. Copiii de 6-7 ani, care au auz slab şi nu vorbesc, se primesc în grupa pregătitoare.

3. Copiii cu deficienţe ale auzului şi mintale vor fi în clase pentru copiii cu deficienţe mintale şi ale auzului, care se vor organiza în şcolile respective.

Înmatricularea în clasă pentru copiii cu deficienţe mintale se va face în baza Comisiei medico-psihologo-pedagogice numai după aceea, cînd copilul timp de un an a fost instruit şi s-a stabilit, că insuccesul şcolar este cauzat de deficienţele mintale. Copiii cu deficienţe ale auzului cu diferite dereglări complicate ale aparatului locomotor se vor afla în clase, care sînt organizate în şcolile pentru copiii cu deficienţe ale auzului. Copiii cu deficienţe ale auzului cu forme uşoare de dereglări ale funcţiei motorii se vor instrui în clasele obişnuite ale şcolilor pentru copiii cu deficienţe ale auzului.

4. Contraindicaţii de înmatriculare:

a. Copiii cu deficienţe ale auzului, care suferă de deficienţe mintale în stadiu de imbecilitate;

b. Copiii, care suferă de tulburări severe ale vorbirii cu auz normal (alalie, afazie etc.).

5. Copiii vor fi înmatriculaţi în baza îndreptării de organele ME, T şi S în baza concluziei consultaţiei medico-psiho-pedagogice.

Anexa nr.9

INSTRUCŢIUNE

privind înmatricularea copiilor în şcolile-internat cu deficienţe ale vederii

1. Se vor înmatricula copiii cu acuitatea vizuală al celui mai bun ochi de la 0 pînă la 0,4.

2. Indicaţii de înmatriculare a copiilor orbi:

1. Cu acuitatea vizuală la ochiul cel mai bun < 0,04 cu corecţie.

2. Cu acuitatea vizuală la ochiul cel mai bun 0,05-0,08 cu corecţie, dar cu atrofie progresivă a nervului optic şi distrofie tapetoretinală şi alte maladii, care se caracterizează prin scăderea progresivă a vederii.

3. Indicaţii de înmatriculare a copiilor cu vedere slabă:

- Cu acuitatea vizuală 0,05-0,4 la ochiul cel mai bun cu corecţie, luînd în vedere cîmpul vizual şi acuitatea vizuală în apropiere, forma şi decurgerea procesului patologic. În lipsa progresării patologiei şi plîngerilor astenopice copiii cu acuitatea vizuală mai mare de 0,2 pot fi instruiţi în şcoala de cultură generală;

- Cu acuitate vizuală mai mare cu maladii ce progresează sau dau recidive, cu plîngeri astenopice, care apar în timpul citirii şi scrierii la distanţe mici;

- Copiii în toate cazurile vor citi şriftul nr.9 al tabelului pentru determinarea acuităţii vizuale în apropiere cu corecţie cu lentile obişnuite de la distanţa nu mai mică de 15 cm.

4. Se înmatriculează în clasa pregătitoare elevii de 7 ani. Se admite ca în prima clasă să fie înmatriculaţi şi elevii cu vîrste mai mari (diferenţa nu mai mare de 2 ani). În grupele preşcolare vor fi înmatriculaţi copiii de 6 ani. Copiii cu deficienţe ale vederii şi mintale sînt instruiţi în şcolile pentru copiii cu defecte ale vederii.

Înmatricularea în clasa pentru copii cu deficienţe mintale va avea loc în baza avizului Comisiei medico-psihologo-pedagogice numai, cînd după un an de instruire a fost stabilit, că insuccesul şcolar este cauzat de deficienţe mintale.

5. Contraindicaţii:

a. Copiii cu deficienţe profunde mintale;

b. Copiii cu devieri profunde de comportament, dereglări a sferei volitiv-emoţionale de natură organică;

c. Copiii cu deficienţe severe motorii, care nu se mişcă de sine stătător şi nu se deservesc de sine stătător;

d. Copiii cu surdomutocecitate. Aceşti copii se instruiesc în casele-internat pentru copii ale Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.

6. Înmatricularea se va efectua în baza îndreptării eliberate de organele ME, T şi S în baza concluziei consultaţiei medico-psiho-pedagogice.